Documente noi - cercetari, esee, comentariu, compunere, document
Documente categorii

INTEGRARE EUROPEANA - SCOALA, FACTOR DE INTEGRARE EUROPEANA

INTEGRARE EUROPEANA

A.    EVOLUTIA  IDEII DE " EUROPA":

1. CONCEPTUL DE " EUROPA":

Antichitatea este perioada in care Europa isi afirma personalitatea prin difuzarea modelului cultural grec si apoi roman. In perioada antichitatii, Europa este o expresie geografica pentru ca ea nu are individualitate in sens politic. Cel care foloseste mai intai cuvantul de Europa este Hesiod (pentru desemnarea teritoriilor locuite de greci), in timp ce Herodot percepea mai larg zona europeana; termenul este folosit apoi si de catre Aristotel pentru a-i desemna pe greci in comparatie cu vecinii lor "barbarii".



Grecia si Roma antica sunt considerate a fi izvoare ale civilizatiei europene prin modelele politice, morale si culturale pe care le impun. Nu este de neglijat nici rolul crestinismului, care, prin vocatia sa universala, promoveaza egalitatea oamenilor, viata in comunitate, existenta unei societati in care regula fundamentala este binele comun.


2. APARITIA SI EVOLUTIA IDEII DE UNITATE EUROPEANA:


Incepand din secolul al IX-lea si pana la primul razboi mondial, ideea de unitate europeana apare sub diferite modalitati: de la mitul unitatii prin imperiu la fraternitatea europeana printr-o pace perpetua. Pentru o clipa, Napoleon este cel care reda, prin imperiul sau, o unitate partiala Europei.


a. Proiecte de unitate europeana pana in secolul al XI-lea: ( se concretizeaza prin incercari de refacere a vechiului Imperiu Roman ):

Iustinian I (527 - 565 ): se considera continuator de drept al Romei si are dorinta de a reface ansamblul politico-teritorial al acesteia.

Carol cel Mare ( 768 - 814 ): reuneste sub o singura autoritate  foste teritorii romane.

Otto I ( 936 - 973 ): pune bazele Sfantului Imperiu Romano- German.

Papalitatea: urmareste refacerea ideii de imperiu unic crestin (ex: papa Grigore al VII-lea).


b. Proiecte de unitate europeana dupa secolul al XI - lea: aparitia Umanismului si raspandirea lui in Europa readuce si idealul unitatii continentului nostru. Nevoia de spirit civic a fost dublata de critica moravurilor pentru a schimba societatea:

Erasmus din Rotterdam: fundamenteaza conceptul de Europa.

Carol Quintul ( 1519 - 1556 ): imparat german, declanseaza lupta pentru mentinerea unitatii catolicismului.

Iluminismul: promoveaza o gandire pacifista; ideea de Europa se substituie ideii de crestinatate, avand la baza pacea universala ( ex. Immanuel Kant, " Pentru pacea perpetua", 1795 ).


c Ideea unitatii europene in secolul al XIX - lea: secolul al XIX -lea este pentru Europa un secol al revolutionarilor si al natiunilor:



Napoleon Bonaparte (1799 - 1815 ): imperiul napoleonian constituie un moment important pentru evolutia si dezvoltarea ulterioara a continentului prin ideea de stat national. Se dezvolta un proiect nou: unificarea Europei prin puterea armatei statului francez. Meritul lui Napoleon este acela de a fi rupt legaturile Europei cu trecutul medieval. In " Memoriu" , Napleon explica intentiile sale de a unifica Europa.

Ideea unei Europe federale.

Ideile despre Europa internationalista: promoveaza o societate a fraternitatii si egalitatii.


d. Renasterea ideii de unitate europeana dupa 1919: dupa incheierea primului razboi mondial se exprima necesitatea ca unificarea europeana sa fie o alternativa la un nou razboi, intr-o Europa dominata de state nationale:

Aristide Briand, ministru de externe francez: proiect de realizare a unei Uniuni Europene.

Gaston Rion: " Europa, patria mea " (1928): arata ca cei ce se opun unitatii europene sunt: industriasii, nationalistii, comunistii, englezii.


3. CONSTRUCTIA EUROPEI DUPA ANUL 1945:

Dupa al doilea razboi mondial, constructia europeana devine o experienta istorica inedita. De la statele nationale existente se construieste acum o entitate supranationala, fara a fi impusa cu forta, ci prin renuntarea benevola la unele dintre prerogativele statelor respective.

Din punct de vedere juridic si politic, integrarea europeana se realizeaza printr-o constructie comunitara, care duce la o noua entitate de tip comunitar si supranational pe deplin conturata in Tratatul de la Maastricht sau in cel de la Amsterdam.

La sfarsitul razboiului se impune ideea ca doar o Europa unita poate asigura stabilitatea si prosperitatea pentru cetatenii sai, cu conditia sa nu se incalce identitatea nationala. Se produce reconcilierea franco-germana, Charles de Gaulle si Konrad Adenauer fiind considerati " parintii Uniunii europene". Au existat mai multe etape in constituirea a ceea ce astazi numim " Uniune europeana":

1948: Organizatia Europeana de Cooperare.

1948: Tratatul de constituire a Uniunii Occidentale.

1949: Consiliul Europei.

1950: Declaratia Schumann.

1951: Comunitatea Economica a Carbunelui si Otelului.



1954: Uniunea Europei Occidentale.

1957: Tratatul de la Roma.

1975: Actul Unic European.

1975: Actul final de la Helsinki.

1995: conventia Schengen.

1992: Tratatul de la Maastricht.

1997: Tratatul de la Amsterdam.

2002: "Procesul Lisabona".

In prezent, 27 tari europene fac parte din Uniune, existand mai multe "valuri"de aderare. Romania a devenit membru la 1 ianuarie 2007, desi negocierile de aderare au inceput in 1993.

Tarile membre folosesc moneda unica euro, incepand cu 1 ianuarie 2002.

Europa se confrunta cu problema integrarii statelor foste comuniste, existand o discrepanta intre acestea si statele care deja erau membre U.E.. Aceasta din urma sprijina tarile care doresc sa adere, printr-o serie de programe: PHARE, Banca Europeana pentru reconstructie si dezvoltare in Europa de Est, Comitetul Marii Negre, Grupul de la Visegrad etc.

Criteriile de aderare au in vedere mai multe aspecte: armonizarea legislatiei interne cu cea europeana, democratizarea reala a sistemului politic, respectarea drepturilor omului si ale minoritatilor, economie performanta, privatizarea intreprinderilor de stat, introducerea mecanismelor economiei de piata etc.


B.     PRINCIPALELE INSTITUTII ALE UNIUNII EUROPENE:

Consiliul European.

Comisia Europeana.

Parlamentul European.

Consiliul de Ministri.

Curtea de Justitie.



SCOALA, FACTOR DE INTEGRARE EUROPEANA

Tranzitia de la regimul totalitar la cel democratic in urma evenimentelor din decembrie 1989 a pus invatamantul romanesc, alaturi de celelalte domenii ale societatii, in fata unor schimbari radicale atat ca forma, cat si in continut. Conceperea unei noi structuri a sistemului de invatamant, reevaluarea programelor scolare, apelul la manuale alternative si in general toate activitatile legate de descentralizarea administartiei scolare au creat noi perspective acestui sector al vietii sociale. Ca urmare a rolului extrem de important al educatiei in general si al invatamantului in particular, in societatea romaneasca rolul sau a fost reevaluat, fiind considerat drept un factor esential, cu reale posibilitati, pentru ameliorarea situatiei social-economice a tarii. Acest rol este intarit si de aprecierile dintr-un document al Consiliului Europei din 1990, care aprecia scoala si elevii drept doua elemente cu reale deschideri spre experiente exterioare, spre nou si colaborare. Prin urmare, si in Romania, ca in toate tarile care au cunoscut perioade de tranzitie, se doreste crearea unei noi imagini a scolii care sa corespunda rolului sau esential in prefacerile profunde pe care le impune aceasta etapa. Noua imagine a scolii trebuie sa semnificepromovarea identitatii nationale "intre un concept mai larg al identitatii europene si a diversitatii culturale", asa cum aprecia un raport al Consiliului Europei din 1996.



Aceasta noua fata a invatamantului determina drept necesara si raspandirea unui nou tip de relatii intre scoala si societate care depind la randul lor de modificarea principiilor societatii, prin familiarizarea perceptelor care tin de toleranta si respect, libera circulatie a ideilor, participarea activa la schimbari.In spiritul european, crearea unei "educatii pentru toti" trebuie sa garanteze nu numai deschiderea acesteia spre toate categoriile sociale, ci implica si aspecte ale unui " invatamant de calitate pentru toti", precum si reactii nu numai personale, ci si colective la nevoile sociale ale tarii.

Concluziile Comisiei Internationale a U.N.E.S.C.O. conform carora in viitor invatamnatul trebuie sa se defineasca prin patru caracteristici ( a invata sa stii, a invata sa faci, a invata sa fii, a sti sa traiesti in comunitate ) isi gasesc corespondenta in modul in care scoala romaneasca trebuie sa se redefineasca. Ca urmare, invatamnatul romanesc trebuie sa urmareasca:

1.     Accesul la educatie pentru toti.

2.     Realizarea unui invatamant de calitate si aclificat.

3.     Deschiderea spre inovatii.

4.     Directionarea spre specializare si profesii.

5.     Toleranta fata de opinii diverse.

6.     Deschiderea catre dezvoltarea individuala si satisfactia personala.

7.     Crearea unui invatamant bazat pe o diversitate culturala si educativa.

8.     Tendinta spre descentralizarea conducerii.

Toate aceste schimbari trebuie sa imbrace forma unor reforme legislative care sa compatibilizeze invatamantul romanesc cu cel european.

In plan informational, scoala este categoric forma institutionalizata care asigura familiarizarea tinerilor cu structurile economice, politice, administrative, educative, culturale.

Participarea la programele educationale europene ( Tempus, Leonardo, Socrates ), semanrea Declaratiei de la Bologna si a aceleia de la Florenta cu privire la crearea spatiului educational, organizarea la Bucuresti, in iunie 2000, a Conferintei Ministrilor Europeni ai Educatiei, crearea unei facultati unice prin profilul ei in sud-estul Europei vizand pregatirea pro-europeana, Facultatea de Studii Europene din cadrul Universitatii " Babes - Bolyai " din Cluj - Napoca (1998) sunt tot atatea dovezi pe care scoala romaneasca le-a adus in vederea integrarii tarii noastre in Uniunea Europeana.