|
Explica relatia realitate - fictiune, prin referire la un text narativ studiat (la alegere: povestire, nuvela istorica, roman de tip obiectiv sau de tip subiectiv).
Aplicatie la: Costache Negruzzi - Alexandru Lapusneanul
Opera literara este o creatie/un text in care autorul creeaza un univers propriu, pornind de la elemente ale realitatii, pe care le combina potrivit propriei viziuni despre lume, potrivit sentimentelor si imaginatiei sale.
Fictiunea este rezultatul unui proces imaginativ care presupune utilizarea unor elemente de realitate pentru crearea unei alte lumi, care nu se suprapune cu realitatea. Realitatea ramane o sursa de inspiratie a creatiei literare.
Creatia literara este o opera este o opera fictionala, deoarece este rezultatul unui proces de imaginatie. Desi se porneste de la elementele universului real, selecteaza datele in functie de propria conceptie despre lume, de sensibilitatea sa, apoi transfigureaza artistic realitatea.
Pentru a ilustra relatia dintre realitate si fictiune am ales nuvela istorica de factura romantica Alexandru Lapusneanul de C. Negruzzi.
Costache Negruzzi este un reprezentant al romantismului romanesc care s-a remarcat ca un mare prozator, nuvela "Alexandru Lapusneanul" ramanand modelul clasic de nuvela istorica. Sursa de inspiratie au constituit-o vechile cronici si cea a lui Grigore Ureche care relateaza pe larg cele doua domnii ale voievodului. Tema nuvelei este prezentarea celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanul, domnitorul Moldovei.
Astfel, autorul pastreaza anumite elemente fundamentale, date istorice, conform istoriei. Figura domnitorului Lapusneanul corespunde personalitatii istorice, de asemenea sunt reale si datele precizate, privind perioada domniei voievodului (1564 - 1569 - cea de-a doua domnie). Corespund realitatii celelalte personaje - sotia lui Lapusneanul, doamna Ruxanda sau voievozii tradatori: Motoc, Spancioc si Veverita. De asemenea sunt preluate unele evenimente din cronici: sosirea lui Lapusneanul in tara, solia de boieri, boala domnitorului si moartea prin otravire.
In schimb, alte evenimente istorice sunt transformate, cu scop estetic. Astfel, vornicul Motoc nu mai traia in timpul celei de a doua domnii a lui Lapusneanul, deoarece fusese executat la Liov, in Polonia, impreuna cu boierii Spancioc si Stroici. De aici decurge si fictiunea privitoare la linsarea boierului Motoc de catre multimea de tarani, precum si ideea ca Lapusneanul a murit in bratele calailor sai, Spancioc si Stroici.
Se poate observa deci ca autorul modifica faptele istorice uneori, cu scop estetic, pentru a mari tensiunea sau pentru a scoate mai bine in evidenta mesajul textului, dar ramanem totusi intre limitele verosimilului.