|
|
|
Paganism in ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde" si ,,Harap-Alb" de Ion Creanga
1 Asemanari
,,Sir Gawain si Cavalerul Verde" uneste mitologia celtica cu crestinismul pentru a forma un crestinism britanic distinct, iar in Harap-Alb elementele crestine si cele pagane imbraca o forma complexa si aparte.
In ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde" viata este evidentiata in contrast cu jocurile care au loc in poem. Mult timp majoritatea criticilor au mentionat legatura mitica intre ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde si ritualurile vechi europene. Sunt foarte multe jocuri cum ar fi: jocul de Craciun pe care Cavalerul Verde il lanseaza curtii lui Arthur, jocul seductiei, jocul vanatorii si jocul schimbului de daruri toate acestea avand origine pagana.
Jocul de Craciun este provocarea lansata de Cavalerul Verde curtii lui Arthur la ospatul de Anul Nou. Cavalerul Verde a cerut un voluntar pentru jocul sau. Gawain ii accepta provocarea si ii taie capul cavalerului dar acesta nu pateste nimic. Acest mit este numit ,,Ospatul lui Bricriu" si eroul principal trebuie sa infrunte un strain care pare a veni de pe lumea cealalta si care este aparent nemuritor. In ambele cazuri jocurile au semnificatie pagana si simbolizeaza regenerarea naturii pe parcursul anului. era un joc traditional in cultura germanica.
Gawain inainte de a il lovi pe Cavalerul Verde stabileste cu el termenii intelegerii. Gawain accepta provocarea strainului deoarece el este ferm convins ca stie cu ce se confrunta si ca este capabil sa faca fata oricarei situatii. Gawain il loveste, capul cavalerului cade si spre surprinderea tuturor el nu pateste nimic. Cavalerul Verde ii spune lui Gawain ca se vor intalni peste un an la Capela Verde pentru a primi si el lovitura dupa care dispare. Termenul de un an de zile pe care Gawain il primeste de la Cavalerul Verde semnifica in credinta pagana inceperea unui nou ciclu de viata. Cand Cavalerul Verde nu pateate nimic incalcand regulile umanitatii Gawain ar fi trebuit sa isi dea seama ca se confrunta cu un nou tip de provocare. Incapacitatea lui de a vedea dincolo de suprafata din cauza orgoliului, este una din cauzele esecului sau.
Cavalerul Verde este un motiv arhetipal deoarece Omul Verde in mitologia celtica este simbolul vegetatiei. Strainul parea ca un vizitator din alta lume deoarece el este in totalitate verde. El are intr-o mana o ramura de maslin care simbolizeaza pacea si faptul ca intelege regulile societatii umane iar in cealalta mana are un topor care simbolizeaza potentialul sau de distrugere. Din cauza conexiunii sale cu spiritele in folclorul englez verdele inseamna de asemenea vrajitorie, rau si toxicitate. In mitologia celtica verdele era asociat cu ghinionul si moartea si din acest motiv nimeni nu se imbraca in verde.
Si in ,,Harap-Alb intalnim culoarea verde in denumirea Imparatului Verde. El si cu Imparatul Rosu reprezinta echilibrul deoarece unul reprezinta binele iar celalalt raul.
Jocul schimbului de daruri ii este propus lui Gawain de catre lordul Bertilak gazda sa. El ii spune lui Gawain ca in cele trei zile cat timp se va duce la vanatoare el ii va da ceea ce a vanat iar Gawain la randul sau ii va da ce a primit din castel. In credinta pagana daca cineva iti dadea un dar si tu la randul tau trebuia sa faci un dar mult mai valoros persoanei respective. Daca nu te tineai de promisiune si nu dadeai nimic in schimb iti pierdeai onoarea.
Vanatoarea este de asemenea un joc descris in paralel cu scenele de seductie din castel. In prima zi cand lordul se duce la vanatoare se face o paralela intre interior si exterior, intre jocul pe care sotia lordului il face cu Gawain, vanatoare si macelarirea animalelor de catre lord. Fiecare animal pe care lordul il vaneaza este strans legat de reactiile pe care le are Gawain la avansurile lui lady Bertilak.
Multi critici sunt de parere ca rolul Cavalerului Verde atunci cand Gawain ajunge la Capela Verde este cel al unui preot care judeca un pacatos. Desi este o capela Gawain o vede ca locul unui diavol. Cand el isi da seama cine este Cavalerul Verde el simte ca a decazut ca om desi Cavalerul Verde sau lordul Bertilak nu il condamna ca nu si-a respectat promisunea. Lordul Bertilak la fel ca Harap -Alb face un pact cu diavolul. Harap-Alb cu Spanul iar Bertilak cu Morgan le Fay un vechi dusman de a lui Arthur si cel care pusese la cale acest joc.
Si in traditia romaneasca sunt foarte multe jocuri de origine pagana cum ar fi: Capra, Plugusorul, Ursul. In ,,Povestea lui Harap-Alb"ursul aminteste de unele mitologii in care reprezinta clasa razboinicilor. Cerbul a carei privire poate ucide trimite la capul Meduzei din mitologia greaca. Nestemata pe care o are in frunte aminteste de perla frontala din simbolismul hindus care le confera purtatorilor atributul eternitatii. Prin anihilarea Ursului si uciderea Cerbului Harap-Alb reediteaza mitul crengii de aur.
Jocurile pot fi asemanate cu cele trei probe din ,,Harap-Alb". Spre deosebire de Gawain Harap-Alb este intotdeauna ajutat de Sfanta Duminica sau de prietenii sai.
Puterile magice ale Sfintei Duminici sunt o alta dovada a paganismului prezent in opera. Batrana are puteri supranaturale, demonstrate inca de la inceputul basmului, disparand in vazduh ca o fiinta imateriala: 'si pe cand vorbea baba aceste, o vede invaluita intr-un hobot alb, ridicandu-se in vazduh, apoi inaltandu-se tot mai sus, si dupa aceea n-o mai zari defel'. Pastratoare a randuielilor strabune, batrana ii transmite flacaului respectul si pretuirea pentru valorile spirituale ale inaintasilor si-l sfatuieste sa plece in calatorie cu hainele, armele si calul craiului 'cu care a fost el mire, si atunci ai sa te poti duce unde n-au putut merge fratii tai'. 'Baba 'garbova de batranete' se dovedeste priceputa in ritualuri tainice si vechi de cand lumea, cu o vasta si profunda experienta de viata, conducandu-se dupa legi nescrise si credinte ancestrale: 'Caci multe au vazut ochii mei, de-atata amar de veacuri cate port pe umerele acestea'.
Cunoscatoare a practicilor oculte, ea prepara o licoare magica, amestecand lapte si miere cu ierburi numai de ea stiute, pe care, ca sa le culeaga, pornise desculta prin roua. La povata Sfintei Duminici, Harap-Alb se foloseste si el de un obiect magic, pielea de urs in care se deghizase tatal sau, sprijinindu-l in acest fel pe flacau sa treaca si aceasta proba. Dupa ce ursul care sosise "cu o falca in ceriu si cu una in pamant" adoarme, Harap Alb se invesmanteaza cu pielea de urs daruita de tatal sau la trecerea podului. Gestul simplu in aparenta il investeste pe erou cu atributele luptatorului. Intrand, peste gard, in gradina, tanarul culege "o sarcina mare, mare, cat pe ce sa n-o poata ridica in spinare'. Surprins de urs, arunca blana aceasta insemnind ca ursul va recunoaste in Harap Alb pe razboinicul apartinand castei sale. Dupa ce scapa astfel "cu obraz curat', eroul se intoarce la unchiul sau, cu salatile. Prima dintre cele doua probe initiatice este necesara pentru ca Harap Alb sa fie investit cu atributele razboinicului.
La a treia intalnire, Harap-Alb pare deprimat, deznadajduit si Sfanta Duminica il imbarbateaza in stil pedagogic, 'parca nu te-as fi crezut asa slab de inger, dar dupa cat vad, esti mai fricos decat o femeie!', ghicindu-i parca viitorul, cu har de proroc: 'Pan-acum ti-a fost mai greu, dar de acum inainte tot asa are sa-ti fie, pana ce-i iesi din slujba Spanului, de la care ai sa tragi multe nacazuri, dar ai sa scapi din toate cu capul teafar, pentru ca norocul te ajuta'. Profetica, batrana ii explica apoi ca atunci cand flacaul va ajunge 'mare si tare' va crede celor 'asuprti si nacajiti', pentru ca el avusese ocazia sa stie si 'ce e nacazul'.
Cea de-a doua proba initiatica este aducerea nestematelor cu care era impodobit cerbul nazdravan. Chiar inainte de plecare, fiul craiului afla ca acel cerb ii ucidea pe cei pe care ii privea. Se mai spunea ca acel cerb "este tot batut cu pietre scumpe' si ca 'are una in frunte, de straluceste ca un soare'. Aceasta piatra aminteste de perla frontala din simbolismul hindus, care le confera purtatorilor privilegiul eternitatii.
Ucigand cerbul. Harap Alb ii va lua
eternitatea.
De altfel, mergand spre tara cerbului, calul nu mai zboara doar pe deasupra
pamantului (ca la primul drum necesar unei investituri doar de razboinic) ci se
ridica 'in inaltul cerului', realizand un zbor cosmic (adica
intr-un spatiu vesnic).Ajutat, si acum, de Sfanta Duminica, Harap Alb
ii ia capul cerbului, ascunzandu-se intr-o groapa, spre a nu fi vazut
de privirea care ucide. Ucigand cerbul, Harap Alb omoara o ipostaza a
Raului etern, instaurand pacea in universul tau.
Sfanta Duminica poate fi comparata cu Morgan le Fay din ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde" care de asemenea face vraji. Diferenta intre cele doua personaje e data faptul ca Sfanta Duminica este un personaj pozitiv iar Morgan le Fay este intruchiparea diavolului care poate fi asemanat mai degraba cu Spanul din ,,Harap-Alb". Morgan le Fay este cea care comploteaza impotriva curtii lui Arthur. Aceasta vrea sa o sperie de moarte pe sotia regelui Arthur si de aceea il trimite pe Cavalerul Verde sa testeze cat de reale sunt virtutile cavaleresti cu care cei de acolo se lauda. Ea este malefica si sireata. Malefica deoarece il trimisese pe Cavalerul Verde la curta lui Arthur si pentru a o speria de moarte pe sotia lui Arthur. Este inteligenta si vicleana pentru ca se foloseste de lordul Bertilak si sotia sa pentru a-si atinge scopurile.
O vrajitoare in credinta populara este o femeie cu puteri magice, ce poate sa realizeze vindecari miraculoase, sau poate aduce nenorociri, dupa perioada de crestinizare fiind considerata ca fiind in legatura de alianta cu demonii lui Lucifer. In perioada evului mediu vrajitoarele din motive de ura sau invidie, puteau fi arse pe rug.
A treia proba este aducerea fetei Imparatului Ros. Aici nu mai este ajutat de Sfanta Duminica ci de animale si de cei cinci prieteni ai sai.
Si Harap-Alb si Gawain pleaca intr-o calatorie initiatica. Gawain pleaca pentru a-si implini promisiunea facuta Cavalerului Verde iar Harap-Alb la unchiul sau. Gawain la fel ca si Harap-Alb isi pregateste calul si isi impodobeste scutul . Scutul pe o parte are pentagrama care semnifica cele cinci rani ale lui Iisus si pe cealalta parte a scutului este reprezentata Fecioara Maria .
Harap-Alb este sfatuit de batrana sa ia hainele, armele si calul tatalui sau. Armele , calul si hainele simbolizeaza patrimoniul stramosesc , sau calitati spirituale ereditare (cum ar fi vointa ,setea de cunoastere,dragostea de adevar,puterea de lupta) pe care Craiul le-a transmis fiului sau.
Desi la inceput calul are un aspect mizer dupa ce il trece prin proba jaratecului acesta se transforma intr-un cal zburator.
Dupa acest ritual fiul craiului este ,,botezat" de soare si de luna prin cele trei zboruri cosmice ale calului numai asa fiind capabil sa depaseasca proba curajului la care il supune tatal sau. Gasirea calului tine de metamorfoza sub semnul focului. Focul, simbol mitologic, reinnoieste, reinvie ,trezeste energii, reda continutul lucrurilor initiale.
In aparenta calul e neputincios, iar,foarte aproape de moarte. Ca si in cazul batranei,esentele se ascund in forme degradate ale materiei.
Prin cele trei zboruri cosmice el il boteaza pe craisor intru soare si luna.Astfel acesta atinge formula primordiala "Ei stapane,cum ti se pare?Gandit-ai vreodata ca ai sa ajungi soarele cu picioarele,luna cu mana si prin nouri sa cauti cununa?".
Dupa ce calul ii jura fiului de crai credinta "de-acum inainte sunt gata sa te intovarasesc oriunde mi-i porunci ,stapane "cei doi pornesc intr-o calatorie labirintica, plina de primejdii.
Si in ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde" autorul descrie foarte amanunti cum isi orneaza armele pentru calatorie. Spre deosebire de Harap-Alb, Gawain nu este sfatuit de nimeni ce arme sa isi aleaga.
Gawain ia in calatorie aceste arme pentru ca au o semnificatie aparte pentru el. Pe scutul sau sunt simbolizate virtutile cavaleresti. Prin aceste simboluri Gawain isi traieste viata. Cele cinci virtuti cavaleresti valorifica caracteristicile care il fac pe Gawain sa fie ,,cel mai de seama dintre cavaleri". Autorul utilizeaza 64 de randuri in descrierea acestui simbol. Calatoria pe care Gawain o face in cautarea Capelei Verzi poate fi vazuta ca o intalnire a eroului cu o alta lume, aceasta fiind o tema comuna in credinta pagana. Este descrisa natura dezlantuita impreuna cu cele patru anotimpuri unde se evidentiaza de asemenea principala tema a poemului natura dezlantuita vs. societatea umana. In calatoria lui el intalneste toate aspectele distructive ale naturii: fiare salbatice, ploi reci, paduri salbatice, muschi zdrentarosi, mlastini schimbatoare. Singurul lucru care il salveaza pe Gawain este credinta in Dumnezeu.
Calatoriile celor doi sunt foarte dificile si pline de greutati.Gawain trece printr-o padure intunecoasa si adanca in care se lupta cu monstri si animale salbatice. Se intalneste aici lupta intre natural si societatea umana in care natura dezlantuita castiga mereu. Din cauza acestui joc Gawain a fost indepartat de societatea umana ajungand in salbaticie.
He climbed past cliffs in unknown
country,
a stranger faring far from his home.
At each stream and ford that he found in those lands
enemies lurked (unless his luck held) --
vicious, violent, hard to avoid.
In those mountains he met so many strange wonders a tenth of the total could hardly be told.
He dared to fight dragons and warred with wolves,
or lurking woses, living wild on the crags,
or with bulls, or bears, or boars on occasion,
and trolls that hunted him across the high hills". (35a)
,, El s-a urcat pe stanci in tari necunoscute
o strainatate departe de casa.
La fiecare colt el a fasit in acele pamanturi
dusmani daca n-i suradea norocul
vicios, violent, greu de evitat.
In acei muntiel a
intalnit atat de multe caudate minuni
o tenta
de raceala.
El a indraznit sa se lupte cu dragoni si sa se razboiasca cu lupi
Cu fiare traind in locuri salbatice sau cu tauri sau ursi ocazional
Si troli care-l vanau peste dealurile inalte" (35b)
Si Harap-Alb in calatoria sa ajunge intr-o padure labirint unde din nefericire lipsa sa de experienta isi spune cuvantul deoarece desi inainte de a pleca in calatorie tatal sau il sfatuieste sa se fereasca de omul Span din cauza lipsei de experienta si a naivitatii sale Harap-Alb este pacalit de Span si ajunge sluga lui. Sub amenintarea mortii el jura Spanului ca niciodata nu va spune nimanui cine este cu adevarat. In acest context intalnim un alt motiv al basmului motivul pactului cu diavolul.
O alta diferenta este felul in care natura actioneaza in ambele opere. Gawain nu este ajutat de natura aceasta fiindu-i potrivnica in timp ce Harap-Alb este intotdeauna ajutat de natura. Gawain se catara pe stanci, In munti se lupta cu lupi si dragoni. El prinde isi incepe calatoria cu o iarna rece, cu nori din care iese apa rece si aerul inghetat. Schimbarea anotimpurilor corespunde de asemenea cu starea de spirit a lui Gawain si cu varstele omului. In ,,Povestea lui Harap-Alb" natura este binevoitoare. Soarele intotdeauna straluceste iar el este ajutat de furnici si albine sa treaca un pod ceea ce semnifica comuniunea omului cu natura.
Albina este
considerata (in credintele multor popoare) o miraculoasa
intrupare a spiritului. Ea poarta mesajul divin si este asociata
cunoasterii si initierii. In mitologia romaneasca, albina ramane mesagerul investit
cu puteri magice, In multe legende, povesti sau colinde, albinele sunt
legate de crearea lumii; ele apar ca ajutoarele creatorului. Simbol solar, albina s-a nascut din lacrimile
Maicii Domnului si este ocrotita de Sanziene sau de alte fapturi
miraculoase, dar poate fi socotita si un insemn nefast caci i-a
fost sortit acul inveninat, aducator de moarte. Albinele si furnicile sunt idealuri terimofere ale umanitatii,
furnica reprezentand idealul de munca, iar albina idealul de
harnicie.
Animalele, simboluri ale vietii
instinctuale, sunt proiectate in numeroase sectoare ale existentei; ele
sunt benefice, il ajuta pe erou sa treaca prin diferite probe,
sa invinga obstacolele aparute in drumul sau: de multe ori
o albina ii da lui
Harap-Alb aripa sa, o pasare
ii aduce vestea cea buna, furnicile
selecteaza gramezi de seminte, in locul eroului, anumite animale
sunt rau-prevestitoare sau amenintatoare.
In ambele opere numele personajelor au semnificatii. Harap inseamna sluga, rob si caracterizeaza 'fata' cunoscuta, vizibila a personajului, care, dupa juramantul din fantana, devine sluga Spanului. Al doilea termen - 'Alb' desemneaza 'fata' ascunsa a eroului si ar putea indica nemurirea. La aceasta idee conduce si finalul basmului, punct in care Harap Alb poate fi asimilat cu Fat-Frumos. Numele lui Bertilak din ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde" deriva din ,,bachlach"un cuvant celtic. Prefixul ,,bert" inseamna luminos iar ,,lak" poate insemna lac.
Scutul lui Gawain este de asemenea legat de o traditie magica numita ,,Drudenfuss". Acest obiect era pus in pragul usii pentru a proteja casa de rau. Mai era asociat si cu o vraja care era scrisa pe o arma si chema cele patru forte magice. Pe parcursul operei Gawain intalneste numeroase incercari in care credinta ii este testata. Cand Gawain pleaca in cautarea Capelei Verzi el este pierdut in salbaticie si numai dupa ce se roaga Fecioarei Maria isi gaseste calea. Cand sotia lordului ii da braul verde el inlocuieste credinta pe care o are in Fecioara Maria cu credinta ca braul verde ii va salva viata.
Dupa rolul pe care il implineste in mitologia celtica pagana el simbolizeaza ciclul anual pe care poetul il descrie, ciclu care nu are nici inceput si nici sfarsit exact ca pentagrama.
2 Deosebiri
,,Sir Gawain si Cavalerul Verde" debuteaza cu descriera unui element pagan sarbatorirea Craciunului/ Anului Nou in Camelot. Credinta celtica pagana considera Anul Nou un ciclu important atat in viata omului cat si in cea a naturii. Ei credeau ca in aceasta perioada a anului era posibil sa aiba loc evenimente supranaturale, lumea umana intrand in contact cu fiinte mistice din alta lume. Era organizat un ospat, pentru a se sarbatori noul an.
Se descriu ornamentele cu care este impodobita curtea lui Arthur. Oaspetii se aduna la curtea lui Arthur si primesc mancarea inainte ca el sa apara. Cind regele apare nici un oaspete nu mai vorbeste si incep sa se interpreteze cantece vesele de Anul Nou. Oaspetii apoi se aduna si fac schimburi de daruri cum ar fi: saruturi sub vasc care este un obicei pagan ce simbolizeaza viata eterna. Vestita coronita de Craciun, ornament originar din Europa, agatata pe usile caselor, simbolozeaza sanatate si noroc.
Forma circulara simbolizeaza natura vesnica a dragostei care nu piere niciodata. Forma circulara poate fi ornata cu fundite, globulete sau conuri de brad vopsite in argintiu sau auriu. De asemenea mai poate simboliza pace si armonie. Sarutul sub vasc aduce armonie si intelegere si face mai puternica iubirea din cuplu.
Si in Romania Craciunul se sarbatoreste cu mult fast desi in trecut era o sarbatoare care se celebra in familie. Era un prilej pentru ca oamenii sa devina mai buni, mai intelegatori. In zilele noastre aceste valori au cam fost date uitarii, Craciunul devenid o sursa de venit suplimentar pentru comercianti. Aceasta sabatoare la noi are o simbolistica crestina deoarece semnifica Nasterea Domnului dar are si foarte multe obiceiuri pagane cum ar fi: impodobirea bradului, ornamentele din brad, urarile de Craciun care in trecut erau considerate a fi vraji..
Bradul de Craciun asa cum il cunoastem noi astazi, nu a fost din totdeauna impodobit astfel. Desi in Europa originea sa precrestina nu mai e contestata de nimeni, parerile raman totusi impartite. Pana in secolul XV oamenii impodobeau casele cu crengute verzi si traditia era considerata pagana, la fel si cea de a-si face daruri unii altora. Dar nu peste multa vreme in locul crengutelor va fi folosit un arbore intreg. In prezent este cel mai indragit obicei de Craciun, datorita simbolurilor care i se asociaza: iubire (pentru ca este impodobit de intreaga familie), bucurie si fericire (pentru ca sub el sunt puse cadourile), magie (se spune ca Mos Craciun nu vine in casele unde nu e brad), viata si sanatate (pentru ca este mereu verde, chiar si cand afara e zapada).
Felicitarile si urarile erau considerate initial vraji care transmiteau sanatate, prosperitate, fericire, viata lunga prin magia cuvantului. Pe parcursul secolelor si al mileniilor, urarea directa a fost intens cultivata, de vreme ce astazi o intalnim la orice pas.
Credinta ca de Anul Nou fiinte din alte lumi coboara pe pamant este intarita si de aparitia Cavalerului Verde care pare a fi un vizitator din alta lume deoarece este imbracat in totalitate in verde. El pare a avea si puteri supranaturale. Atunci cand Gawain accepta provocarea Cavalerului si il loveste cu toporul de lupta in loc ca el sa moara asa cum era de asteptat, acesta se ridica si pleaca sfidand legile naturii. Isi ia capul si ii spune lui Gawain ca la anul se va intalni cu el la Capela Verde unde Gawain va fi de data aceasta cel care va primi lovitura. Apoi dispare la fel de repede precum a aparut.
In traditia romaneasca Anul Nou semnifica in gandirea populara data mortii dar si a renasterii ordinii cosmice. In saptamana dintre Anul Nou si Craciun in toate satele romanesti cete de flacai se pregatesc pentru urat un sistem complex de datini. Pe inserat, in ajunul anului sunt asteptati sa apara 'Ursul', 'Capra', 'Bunghierii', 'Caiutii', 'Malanca', 'Jienii', 'Mascatii' etc.
Concretizarea spectaculoasa a unor mituri antice legate de simbolistica animalelor, aceste manifestari reprezinta o modalitate originala de exprimare a arhaicelor asociatii rituale dintre animale si cultul cvasiuniversal al soarelui. Exista si un cuvant generic pentru aceste obiceiuri pagane: 'mascatii'.
Recuzita, mastile, costumele sunt pregatite din vreme. Mastile sunt cele care vorbesc cel mai mult despre imaginatia si umorul sateanului roman. Mastile populare sunt reflectari ale unor reminescente ale memoriei colective ce vin din timpuri stravechi. Mastile se folosesc in cadrul unor ritualuri ale fertilitatii, ale chemarii ploii, vanatorii sau in dansuri ritualice si reprezinta personaje din mitologia populara. Jocurile cu masti se desfasoara in anumite momente ale anului (Craciun, Anul Nou, Rusalii) sau cu ocazia unor evenimente definitorii pentru viata omului (nunta, moarte). In Vrancea, la priveghiul mortului, oameni cu masti pe fata danseaza in curte la lumina focului pentru cel care a trecut pragul dintre lumi.
Mastile sunt ramasite ale unei lumi stranii, simbolice, care se pierde din ce in ce mai mult in lumea industrializata de astazi. Mastile sunt confectionate din piele si blana de animale, tesaturi de panza sau postav gros, lut ars, lemn cioplit, coaja de tei, de mesteacan, de brad, bucati de metal sub forma de placi sau cercuri, sfoara groasa colorata, pene de pasari, calti de canepa, par de cal sau de porc, boabe de fasole si porumb, paie, hartie si carton colorat, margele, nasturi, bucati de sticla, coarne de animale sau resturi de obiecte precum doage de cofe sau funduri de putini.
In,Sir Gawain si Cavaleru Verde,, se gasesc de asemenea masti. Atunci cand Cavalerul Verde apare la curtea lui Arthur ca o forma dzlantuita a naturii el poarta o masca verde.El poarta aceasta masca pentru a-si ascunde identitatea.
Si in ,,Harap-Alb" sunt prezente foarte multe elemente pagane. Un element pagan este de asemenea fabulosul care trimite la mituri in conceptia lui Blaga, mitul fiind ,,fantasticul plin de sens".
In ,,Povestea lui Harap-Alb"ursul aminteste de unele mitologii in care reprezinta clasa razboinicilor. Cerbul a carei privire poate ucide trimite la capul Meduzei din mitologia greaca. Nestemata pe care o are in frunte aminteste de perla frontala din simbolismul hindus care le confera purtatorilor atributul eternitatii. Prin anihilarea Ursului si uciderea Cerbului Harap-Alb reediteaza mitul crengii de aur.
Un alt obicei din ,,Harap-Alb" de origine pagana este evidentiat cand Imparatul Rosu vrea sa scape de petitorii nedoriti. In traditia romaneasca tanarul care dorea sa se casatoreasca iti alegea cativa dintre prietenii lui si hotarau ziua cand vor merge la casa miresei. Desigur, era anuntata si familia viitoarei mirese, pentru a avea ragazul de a se pregati in a-si intampina oaspetii. In ziua stabilita purcedeau spre casa fetei, iar la intrare acestia aveau o mica cuvantare, care difera de la zona la zona. Urmeaza apoi momentele cand tatal feciorului sta de vorba cu parintii miresei, discutand diferite aspecte ale viitoarei familii. Uneori hotararea de a face nunta era deja luata, petitul fiind doar o formalitate sau o ocazie de a petrece niste clipe minunate. De multe ori urma o mica petrecere, mai ales daca se stabilea ca nunta va avea loc.
Alte elemente care trimit la paganism sunt personajele fantastice cum ar fi Gerila, Setila, Ochila, Fomila si Pasari-Lati-Lungila, obiectele miraculoase, calul lui Harap-Alb care dupa ce trece prin proba jaratecului devine un cal nazdravan deoarece are puteri supranaturale.
Pe drum eroul accepta insotirea catorva prieteni fantastici care ii vor deveni auxilii.Cele cinci aparitii bizare reprezinta intruchipari ale fortei cosmice:gerul (Gerila),foamea (Flamanzila), setea (Setila);Ochila este ciclopul din epopeea homerica,iar Pasari-Lati-Lungila este un Sagetator coborat pe Pamant.Cei cinci se inscriu in sfera umanului , reprezentand un portret grotesc,caricatural, in care o trasatura dominanta este ingrosata pana la limita absurdului si capata dimensiuni fantastice.
Gerila este "o dihanie de om", Flamanzila " o namila de om" ,Setila " onanie de om",Ochila "o schimonositura de om",iar Pasari-Lati-Lungila e " o pocitanie de om".Astfel ipostaza umana e vazuta in oglinzile buclucase ale simturilor.
Calul lui Harap-Alb face de asemenea parte din personajele fantastice si pagane. Calul este vazut, in mai toate religiile antice, ca singurul prieten adevarat al omului, calauza sigura si sfetnic devotat al eroului. Calul vede ceea ce omul nu vede si in ultima instanta, el este cel care-l conduce pe calaret. Alegerea calului se dovedeste a fi intotdeauna, in basme, un lucru extrem de dificil, aproape imposibil, in absenta unui sprijin din partea altor pesonaje. In "Povestea lui Harap-Alb" alegerea calului nazdravan devine o proba initiatica, pe care eroul n-ar fi trecut-o, asa cum nici fratii sai n-au reusit, daca n-ar fi beneficiat de sfatul batranei cersetoare. Harap-Alb e sfatuit sa aleaga dintre toti caii pe acela care va veni sa manance jaratic. Respectand intocmai sfaturile Sfintei Duminici, eroul ii cere tatalui sau calul, armele si hainele cu care a fost el mire si alege, in cele din urma, "o rapciuga de cal slab de-i numarai coastele care se va dovedi cel mai bun, mai istet si mai tanar dintre totti caii. Acestui cal nazdravn ii va reveni misiunea de a-l purta pe Harap-Alb in lungul drum spre imparatia unchiului sau si de a-l razbuna, in final, ridicandu-l pe span in inaltul cerului, de unde i-a dat drumul, sa se faca pana jos praf si pulbere.
Spanul desemneaza un om fara barba, lovit de o starpiciune congenitala a sistemului capilar al fetei sale, "o specie de castrat". Cand este stapanul unei fiinte vii, nu poate avea prin fire, decat un rol vampiric fata de ea, cand insa aceasta fiinta paseste pe calvarul unei realizari initiatice, ii subtiaza toate elementele individuale din ea, pana dispar. Or, aceste elemente, sunt prin definitie limitative si de aici se vede rolul eminamente pozitiv al Spanului, fara ca el sa-si dea seama.
In sens restrans, Spanul poate fi socotit Diavolul, fiinta de dincolo, asa cum insusi se prezinta - "Chima raului pe malul parului" - sau cum il avertizeaza craiul pe fiul sau la plecare: - "In calatoria ta ai sa ai trebuinta si de rai si de buni, dar sa te feresti de omul ros, iar mai ales de cel span, cat ii pute; sa n-ai de-a face cu dansii, caci sunt foarte sugubeti", aici "sugubat" insemnand "rau" sau "amagitor". El pune stapanire pe feciorul craiului si ii incearca puterile sufletesti, pentru aceasta folosindu-se de toate armele intunericului: capacitatea de a se preschimba: "Mai merge el inainte prin codru cat merge, si, la o stramtoare, numai iaca ce Spanul iar ii iesa inainte, prefacut in alte straie, si zice cu glas suptiratic si necunoscut ", apoi ipocrizia " - Cat despre inima mea, s-o dea Dumnezeu oricui, zice Spanul oftandNumai ce folos? Omul bun n-are noroc ", inselatoria (scena capturararii printului in fantana), mandria (se lauda in fata imparatului Verde, dar mereu pe socoteala lui Harap-Alb: " - Doamne, mosule! zise atunci Spanul; sa nu te superi, dar nu stiu ce fel de oameni aveti pe aici. Eu pun ramasag pe ce vrei ca sluga mea are sa-mi aduca pielea cerbului acela, cu cap cu tot, asa impodobit cum este"), rautatea (isi palmuieste sluga, vorbeste "rastit" cu Harap-Alb, amenintandu-l permanent cu moartea). Ca de fiecare data insa, Creanga inlatura aspectul grotesc al diavolului, atribuindu-i calitati omenesti: Spanul imprumuta graiul moldovenesc, e stapanit de limbutie si inclinat spre ironie ("Si cand ai ave incaltea un cal bun, calea-valea, dar cu smartogul ista iti duc vergile").
Oglindirea Diavolului in Span este regasita mai intai in scena in care Spanul "se preface ca-i e sete si cere plosca cu apa de la stapanul sau. Fiul craiului i-o da si Spanul, cum o pune la gura, pe loc o si ia otarandu-se si varsa toata apa dintr-insa " sub cuvant ca e veche si bahlita. Isi aduce stapanul intr-o poiana in care era o fantana "cu ghizdele de stejar si cu un capac deschis in laturi. Fantana era adanca si nu avea nici roata, nici cumpana, ci numai o scara de coborat pana la apa". In treacat spus, nicaieri in lumea asta nu exista o astfel de fantana; caracterul el simbolic nu are nevoie sa fie solicitat, se impune de la sine.
Aici apare scena in care Spanul se desemneaza pe el insusi: "Chima raului pe malul paraului", adica "schema, figura raului pe fata apelor care le intruchipeaza fiinta", dar din cauza bivalentei cuvantului "schima" avem doua sensuri purtate de personaj in basm. Primul este cel negativ: "sunt pocitura, schimonositura raului, uraciunea pustiirii, oglindita pe fata apelor, adica asupra intregii creatii, Diavolul", iar al doilea cel pozitiv, acela de mistagog, rau necesar in initiere: "nu sunt Raul, ci schema, Arhetipul Raului, deci, principiul extremei distinctivitatii, al Egoismului Radical, care da rigoare Manifestarii, dar si sfarseste prin a o distruge; nu se poate pune o limita compresiunii, care se macina, se mistuie pe ea pana la atomizare, adica pana la reintegrare pasiva in Principiu, finalitate necesara, deci eminamente pozitiva". (Vasile Lovinescu) Tocmai manifestarea esentei Raului esteun element pagan si determina aparitia personalitatii spirituale a lui Harap-Alb.
"Prin proba Spanului, printul plateste un pacat stramosesc, cum se si spune la un moment dat."(Doina Rusti)
Sistemul obiceiurilor in cultura populara traditionala, obiceiurile formeaza un capitol important, fiindca intreaga viata a omului, munca lui din timpul anului si diferitele lui ocupatii, relatiile cu semenii si cu intruchiparile mitologice erau intretesute cu obiceiuri.
Concluzii
,,Sir Gawain si Cavalerul Verde" descrie aventurile lui Gawain un cavaler al mesei rotunde a lui Arthur, iar ,,Harap-Alb" fabulosul pare a se ascunde in spatele realitatii, iesind la lumina in mod surprinzator.
In ambele opere personajele principale fac o calatorie initiatica, de maturizare. Gawain pleaca pentru a-si indeplini partea lui de intelegere fata de Cavalerul Verde, iar Harap-Alb pleaca pentru a ii urma la tron unchiului sau care avea numai fete. Diferenta intre cei doi este ca Gawain are mai multa experienta de viata decat Harap-Alb care este un tanar neexperimentat.
Inainte de a pleca cei doi isi pregatesc armele pentru calatorie. Harap-Alb este ajutat de Sfanta Duminica ea fiind cea care il sfatuieste sa ia armele si calul tatalui sau din tinerete. Dupa ce trece calul prin proba jaratecului acesta se schimba radical: poate sa zboare chiar sa si vorbeasca. Putem asemana transformarea calului lui Harap-Alb cu mitul lui Pegas acel cal inaripat din mitologia greaca care dupa moarte s-a transformat intr-o constelatie. Si Gawain isi impodobeste armura, scutul care are doua simboluri crestine pe Fecioara Maria si pentagrama. Spre deosebire de Harap-Alb calul lui Gawain nu trece dincolo de limita insotitorului necuvantator.
Ambele calatorii sunt dificile, pline de dificultati. Gawain se lupta cu monstrii iar Harap-Alb din cauza naivitatii sale este pacalit de Span ajungand sluga lui si jurand ca niciodata nu va spune nimanui cine este cu adevarat.Gawain intalneste obstacole in natura spre deosebire de Harap-Alb care primeste ajutor.
Predomina de asemenea cifrele trei, cinci si doi. In ambele opere sunt trei probe, in ,,Harap-Alb" sunt trei frati, trei fete, trei zile, trei nopti, in ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde" sunt trei zile in care lordul merge la vanatoare, trei sarutari, trei animale vanate. Gawain are pe scutul sau cinci virtuti cavaleresti, iar Harap-Alb cinci prieteni fabulosi. Unii sunt reprezentati interior iar altii exterior. Acestea ii protejeaza pe cei doi de rau si ii sprijina in probele dificile. Cifra doi semnifica dualitatea: sunt in ,,Harap-Alb" doi imparati, doua taramuri, iar tatal sau are o natura duala pentru ca este rege si tatal lui Harap-Alb exact cum in ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde" regele Arthur are o natura duala este si regele Camelotului si unchiul lui Arthur. Sunt de asemenea si doua castele cel al lui Arthur si cel al lordului Bertilak.
Elementul feminin este foarte puternic in ambele opere deoarece eroii principali sunt salvati de femei. Harap-Alb este reinviat de fata de imparat dupa ce Spanul ii taie capul, iar lady Bertilak ii ofera lui Gawain un brau verde care sa il apere de orice rau fizic. ii zice ca il va apara de orice rau fizic. Daca fata de imparat il ajuta pe Harap-Alb fara intentii ascunse, lady Bertilak ascunde de fapt ajutorul dat de o ispita, un test de care Sir gawain nu trece.
Un alt element care predomina este mituirea celor doi protagonisti: Gawain de catre lady Bertilak si Harap-Alb de Span. Aceste lucruri au consecinte grave pentru amandoi Harap-Alb pierzandu-si libertatea, iar Gawain inocenta morala. Spanul il mituieste de trei ori pe Harap-Alb pentru a-l lua ca sluga si vazandu-se fara scapare Harap-Alb ii jura credinta Spanului declarand ca nu va spune nimanui cine este cu adevarat. Ca si Harap-Alb Gawain este supus ispitei. El este mituit de lady Bertilak cu braul verde care de foarte multi critici a fost comparat cu fructul oprit oferit de catre Eva lui Adam. El accepta braul incalcand valorile morale, virtutile cavaleresti si promisiunea facuta lordului. Gawain isi da seama tarziu de consecinta gestului sau si simte ca a decazut ca persoana in momentul cand cavalerul Verde isi dezvaluie adevarata identitate si ii spune ca totul a fost un joc pus la cale de Morgan le Fay.
In ambele opere sunt reflectate elemente crestine si pagane. Crestinismul este religia acelora care marturisesc credinta in Iisus Hristos, pe care-l recunosc si-l cinstesc drept Fiu al lui Dumnezeu si purtator al unui mesaj universal de mantuire. Se caracterizeaza prin monoteismul sau, nucleul fundamental al credintei crestine consta in afirmarea lui Dumnezeu ca fiind creator al universului si, prin urmare, al omului, se caractrizeaza prin iubirea fata de aproape. In Iisus Hristos este recunoscuta o dubla natura: divina si umana. Faptul ca dupa moartea sa pe cruce Iisus Hristos a inviat din morti, constituie in teologia crestina o dovada a acestei duble naturi. Paganismul este o religie bazata pe natura, care respecta si face tot posibilul pentru a intelege nevoile planetei si ale ecologiei sale ca intreg. Aceasta credinta a fost transmisa din cele mai vechi timpuri.
In ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde" gasim elemente crestine pe scutul lui Gawain unde este Fecioara Maria cea care i-a dat nastere lui Iisus si care este sarbatorita in traditia crestin-ortodoxa romaneasca prin sarbatori ca: ,,Adormirea Maicii Domnului" ,,Sfanta Marie"etc.
Un alt element crestin este braul oferit de catre lady Bertilak lui Gawain. Castelul lordului este vazut de critici ca fiind gradina Edenului desi valoarea morala a Edenului nu poate fi comparata cu cea din palatul luxuriant al lordului unde morala cam lipsea. Gawain este comparat cu primii oameni Adam si Eva care au cazut din rai din cauza ca nu au ascultat de porunca lui Dumnezeu de a nu manca din pomul cunostintei binelui si al raului. Cei doi gusta din pom fiind ispititi de sarpe. La fel si Gawain este ispitit de lady Bertilak dar numai cand aceasta apeleaza la dorinta lui de a trai il face sa isi piarda inocenta morala.
Sunt prezente virtuti morale specifice invataturii crestine cum ar fi bunatatea, prietenia, iubirea, cavalerismul si respectul.
In ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde" si ,,Harap-Alb" se intalenste un alt element crestin comun, este vorba de ziua in care acestia isi incep calatoriile initiatice Gawain pleca in calatoria sa in ,,Ziua tuturor Sfintilor" o zi cu semnificatie crestina, iar Harap-Alb duminica tot o zi cu semnificatie crestina simbolizand testarea valorilor moral-crestine a celor doi. Duminica in traditia romaneasca simbolizeaza ,,Intrarea lui Iisus in Ierusalim" si ,,Invierea lui din morti".
Cifra trei de asemenea este de origine crestina semnificand cei trei magi care au fost calauziti de stea si venisera sa il vada pe Hristos, trinitatea divina reprezentata prin Tata, Fiu si Sfantul Duh. In ambele opere gasim cifra trei si de asemenea o trinitate. In ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde" Arthur are rol de rege si de unchi al lui Gawain, iar Gawain este nepotul sau aceasta reprezentare facand trimitere la simbolul trinitatii. In ,,Harap-Alb" triada este formata din ,,Imparatul Verde" regele si unchiul lui Harap-Alb exact la fel ca in ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde".
Elementele pagane sunt reprezentate in ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde" prin sarbatorirea Craciunului/Anului Nou. Credinta celtica pagana considera Anul Nou un ciclu important atat in viata umana cat si in cea naturala. Ei credeau ca in aceasta perioada a anului era posibil sa aiba loc evenimente supranaturale si lumea umana va intra in contact cu fiintele mistice din alta lume. Era organizat un ospat, pentru a se sarbatori noul an si pentru a se elibera de energia spirituala in exces. In traditia romaneasca avem ca elemente pagane asemanatoare Anul Nou, bradul de Craciun, ornamentele, schimbul de daruri.De Anul Nou sau de Craciun au loc in traditia romaneasca jocuri cu masti care sunt de origine pagana.
Petitul in traditia romaneasca este de origine pagana. . In traditia romaneasca tanarul care dorea sa se casatoreasca isi alegea cativa dintre prietenii lui si hotarau ziua cand vor merge la casa miresei. Desigur, era anuntata si familia viitoarei mirese, pentru a avea ragazul de a se pregati pentru a-si intampina oaspetii. In ziua stabilita se indreptau spre casa fetei, iar la intrare acestia tineau o mica cuvantare, care difera de la zona la zona. Urmeaza apoi momentele cand tatal feciorului sta de vorba cu parintii miresei, discutand diferite aspecte ale viitoarei familii. Uneori hotararea de a face nunta era deja luata, petitul fiind doar o formalitate sau o ocazie de a petrece niste clipe minunate. De multe ori urma o mica petrecere, mai ales daca se stabilea ca nunta va avea loc.
In ,,Harap-alb" intalnim petitul care in traditia romaneasca este realizat de catre baiat. El vine cu un alai la casa viitoarei mirese sa o ceara de sotie de la parintii sai.
Intalnim de asemenea elemente specifice culturii britanice in ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde" Cavalerul verde este de asemenea comparat cu un personaj din sarbatorile specifice englezesti, Jack in verde. Jack merge prin oras cu calul sau imbracat in verde si lasa in urma lui flori care se intorc sa ii acopere partea de sus a corpului pe care poarta o ghirlanda si atunci cand florile ajung pe ghirlanda, devin stralucitoare. La sfarsitul ceremoniei ghirlanda este luata si plasata in varful turnului bisericii, acest lucru fiind asociat cu momentul in care Gawain i-a taiat capul Cavalerului Verde.
Consideram ca basmul ,,Harap-Alb" de Ion Creanga poate fi interpretat ca fiind o oglinda a mentalitatii populare romanesti deoarece basmul intotdeauna reflecta specificul national al unei tari, la fel cum ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde" reprezinta valorile morale si sociale ale autorului si mediul in care acesta traia.
Anexe
1 Sir Gawain si Cavalerul Verde
Este vremea Anului Nou si intregul Camelot este in sarbatoare. Tanarul rege Arthur da o petrecere pentru curtea sa care va dura cincisprezece zile. Cu totii se veselesc, manaca si beau, mai putin Arthur. El nu doreste sa inceapa petrecerea pana cand nu este martorul vreunei minuni.
In acel moment usa salii se deschide si dintr-o data un maret cavaler verde, intra, calare pe cal. Desi pare pasnic si nu poarta armura, el are in mana un topor de lupta. Cu totii sunt uimiti de aceasta aparitie misterioasa. Dupa ce descaleca, Cavalerul Verde, cere sa vorbeasca cu, conducatorul curtii.
El ii spune regelui ca a venit sa le propuna un joc de Craciun. Unul din cavalerii lui Arthur trebuie sa accepte o lovitura de-a Cavalerului Verde dupa ce au avut ocazia sa il loveasca la randul lor pe Cavalerul Verde. Nimeni nu se ofera, iar strainul ironizeaza curtea pentru presupusul lor curaj.
Vazand acest lucru, Arthur se ofera el voluntar. Dar, in acel moment, Gawain, nepotul sau, spune ca va accepta el provocarea in locul unchiului sau. Elstabileste termenii intelegerii cu, Cavalerul Verde si il loveste. Capul Cavalerului cade si spre surprinderea tuturor nu pateste nimic. Strainul isi ia capul si ii spune lui Gawain ca la Anul la aceeasi ora si aceeasi zi se vor intalni la capela verde pentru ca Gawain sa primeasca la randul lui lovitura. Apoi dispare la fel de repede precum a aparut.
Timpul trece si termenul stabilit se apropie. Gawain pleaca inspre capela Verde in ,,Ziua tuturor Sfintilor". Toti cei de la curte se intreaba cum un tanar ca el isi poate irosi viata din cauza unui joc stupid de Craciun.
Gawain in calatoria sa intalneste natura dezlantuita, monstrii si fiare salbatice. Nici un om din cei care il intreaba nu stiu unde este capela verde. Singurul lucru pe care il are este credinta in Fecioara Maria. Dupa ce se roaga la Fecioara Maria sa gaseasca adapost, el gaseste un castel luxuriant.
Este intampinat cu caldura de catre stapanul locului, care locuieste cu sotia sa si cu o alta femeie in varsta. Gawain iti petrece zilele ce urmeaza in petreceri, in casa cavalerului. Intr-un final il intreaba despre locul unde s-ar putea gasi capela verde, unde locuieste cavalerul verde. Stapanul castelului ii raspunde ca stie bine locul acela, ce nu se afla departe de casa lui si il invita pe Gawain sa mai ramana catva timp in casa lui, pentru a se odihni. In plus, ii propune un joc. In vreme ce Gawain va ramane la castel, el va merge la vanatoare. La sfarsitul fiacarei zile, cei doi isi vor darui lucrul pe care l-au dobandit in acea zi, oricare ar fi lucrul acela, iar Gawain accepta.
In prima zi, nobilul se trezeste inaintea zorilor si pleaca la vanatoare de caprioare impreuna cu servitorii sai. In acest timp, Gawain este vizitat in camera sa de frumoasa doamna a castelului. La plecare, doamna il saruta o data. La apus, cand se intoarce stapanul castelului, Gawain ii da acestuia o sarutare, dar nu ii spune de la cine a primit el un sarut, iar nobilul ii da in schimb o caprioara ucisa in acea zi.
A doua zi lordul pleaca din nou la vanatoare. El vaneaza un taur. La fel ca in prima zi Gawain este vizitat in canera de sotia lordului. Ea incearca din sa il seduca, dar reuseste sa primeasca doua sarutari. Seara la intoarcera lordului acasa aceste primeste doua sarutari, iar Gawain taurul.
A treia zi lordul vaneaza o vulpe si Gawain primeste de la lady Bertilak un brau verde. Ea ii spune ca acest brau il poate apara de orice rau fizic si ca sotul ei sa nu afle despre acest lucru. Gawain nu ii spune lordului despre brau si ii da trei sarutari, iar lordul vulpea pe care a vanat-o.
Urmatoarea zi isi ia ramas bun de la lord si familia sa si porneste spre Capela Verde. Acolo el primeste trei lovituri ultima lasandu-i o cicatrice pe gat. Cavalerul Verde isi da masca jos si spre surprinderea lui Gawain este lordul Bertilak. Ii spune ca totul a fost un joc pus la cale de Morgan le Fay.
Gawain se intoarce rusinat la Camelot iar Arthur le cere cavalerilor sai sa poarte un brau verde pentru a-si aminti virtutile cavaleresti.
1Harap-Alb
Fratele Craiului, Imparatul Verde ii trimite o scrisoare in care il roaga sa ii trimita pe cel mai viteaz dintre fiii sai sa ii conduca imparatia, deoarece el avea numai fete. Craiul le spune celor trei fii ai sai despre scrisoarea unchiului lor.
Primul care se ofera sa plece la drum este fiul sau cel mare. Ca sa il testeze craiul se imbraca intr-o piele de urs si se ascunde sub pod. Cand fiul cel mare ajunge la pod el se sperie si se intoarce rusinat inapoi. Ii spune tatalui sau ca nu vrea sa cada prada fiarelor salbatice.
Al doilea fiu al imparatului incearca si el sa treaca de pod. La fel ca fratele sau se sperie si se intoarce inapoi. Imparatul suparat pe copiii sai le spune ca nici unul nu pare a fi potrivit pentru a conduce o imparatie.
Ranit de cuvintele tatalui sau, fiul cel mic iese in gradina unde se intalneste cu o batrana. Ea ii spune sa nu mai fie trist ca pe el il asteapta un viitor stralucit. Mezinul ii da un banut iar batrana il sfatuieste sa plece la drum si sa ia armele si calul care va manca de trei ori din jaratic. Apoi batrana dispare.
Fiul craiului se duce si ii cere tatalui sau armele sale. La inceput imparatul refuza dar pana la urma accepta si ii da armele sale. Harap-Alb se duce in grajd si pune jaraticul in mijlocul grajdului. Din jaratec mananca de trei ori un cal cu aspect mizer. El se transforma intr-un cal zburator si pleaca amandoi ladrum
Cand ajung la pod ursul apare de asemenea si in calea lor. Calul se napusteste asupra ursului, iar Harap-Alb se pregateste sa il loveasca cu buzduganul. Craiul atunci isi da pielea de urs jos si isi imbratiseaza fiul. El ii spune fiului sau in calatoria sa sa se fereasca de omul span si de omul ros.
Harap-Alb ajunge intr-o padure labirint unde din lipsa lui de experienta este mituit de trei ori de span sa il ia ca sluga. Vazandu-seamenintat cu moartea Harap- Alb jura Spanului ca nu va spune nimanui cine este cu adevarat. Spanul ii ia armele si calul si pornesc spre Imparatul Verde.
Ajunsi acolo Spanul se da drept Harap-Alb. El il trimite pe Harap-Alb sa doarma in grajd si in speranta ca va scapa de el il supune la trei probe: aducerea salatilor din gradina ursului, aducerea pielii cerbului cu nestemate si aducerea fetei imparatului Ros. Primele doua probe le trece datorita Sfintei duminici, iar ultima proba cu ajutorul celor cinci prieteni.
Cea care dezvaluie adevarata identitate a lui Harap-Alb este fata imparatului Ros. Furios Spanul ii taie capul lui Harap-Alb, dar fata de imparat il readuce la viata. Calul il omoara pe Span, iar fata de imparat si Harap-Alb se casatoresc si traiesc fericiti pana la adanci batraneti.
Note
1. John Gardner ,,The complete works of the Gawain poet" 1965
2. ,Sir Gawain si Cavalerul Verde" editata de J.R.R Tolkien si E.V Gordon, revizuita de Norman Davis 1925
3.Rhodna Knight ,,Courtly love in Sir Gawain and the Green Knight" Classic notes, pag.5
4. Patricia Clare Ingham ,,Sovereign fantasies" University of Pennsylvania Press Philadelphia 2001, pag.50
Arner Lynn. 'The Ends of Enchantment: Colonialism and Sir Gawain and the Green Knight', Texas Studies in Literature and Language, summer 2006 pag. 79
6. Nunta lui Sir Gawain si Dame Ragnelle" (editata de Thomas Hahn publicata original in ,,Sir Gawain: Eleven Romances and Tales") Western Michigan University Medieval Institute Publications, 2000
7. Marie-Luce Chênerie ,,Gliglois", editura Honoré Champion, Paris 2003
8. R C Johnston, D D R Owen, Païens Maisières, ,,Le chevalier a l'epee" editura Scottish Academic Press London, Edinburgh 1972
9. Geoffrey of Monmouth. ,,The History of the Kings of Britain", translated with introduction and index by Lewis Thorpe, Penguin Books, London, 1966
10. E.Jane Burns ,,Ciclul Vulgate", Columbus publicat de Miami University by the Ohio State University Press, 1985
11. Thomas Malory ,,Le morte Darthur", London, J.M. Dent, New York 1917
12. Povestea lui Saladin www.questia.ro
13. Alan Markman ,,A concordance to five Middle English Poems", University Press of Mississippi, Pittsburgh 1966, pag.120
14. George Munteanu ,,Introducerea in opera lui Ion Creanga" editura Minerva, Bucuresti, 1976, pag.119
15. J.R.R Tolkien si E.V Gordon ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde editata de J.R.R Tolkien si E.V Gordon, revizuita de Norman Davis 1925, pag.59
16. a) ,, Sir Gawain and the Green Knight" www.books.ro varianta in engleza; b) traducerea facuta de mine
17. a) ,, Sir Gawain and the Green Knight" www.books.ro varianta in engleza; b) traducerea facuta de mine
18. Ion Creanga ,,Harap-Alb", editura Litera International, 2005, pag.105
19. a) ,, Sir Gawain and the Green Knight" www.books.ro varianta in engleza; b) traducerea facuta de mine
20. a) ,, Sir Gawain and the Green Knight"translated by Jessie L. Weston www.books.ro varianta in engleza; b) traducerea facuta de mine
21. a) ,, Sir Gawain and the Green Knight" translated by Jessie L. Weston www.books.ro varianta in engleza; b) traducerea facuta de mine
22. Ion Creanga ,,Harap-Alb", editura Litera International, pag.93
23. a) ,, Sir Gawain and the Green Knight" translated by Jessie L. Weston www.books.ro varianta in engleza; b) traducerea facuta de mine
24. a) ,, Sir Gawain and the Green Knight" translated by Jessie L. Weston www.books.ro varianta in engleza; b) traducerea facuta de mine
25. a) ,, Sir Gawain and the Green Knight" translated by Jessie L. Weston www.books.ro varianta in engleza; b) traducerea facuta de mine
26. Ion Creanga, ,,Harap-Alb", editura Litera International 2005, pag.121
27. Ion Creanga, ,,Harap-Alb", editura Litera International, pag.122
28. a) ,, Sir Gawain and the Green Knight" translated by Jessie L. Weston www.books.ro varianta in engleza; b) traducerea facuta de mine
29. a) ,, Sir Gawain and the Green Knight" translated by Jessie L. Weston www.books.ro varianta in engleza; b) traducerea facuta de mine
30. Ion Creanga Harap Alb Editura Litera International, Bucuresti.Chisinau, 2005, pag. 143
31. a) ,, Sir Gawain and the Green Knight" translated by Jessie L. Weston www.books.ro varianta in engleza; b) traducerea facuta de mine
32. Ion Creanga ,,Harap Alb", editura Litera International 2005, pag.105
33. a) ,, Sir Gawain and the Green Knight" translated by Jessie L. Weston www.books.ro varianta in engleza; b) traducerea facuta de mine
34. a) ,, Sir Gawain and the Green Knight" translated by Jessie L. Weston www.books.ro varianta in engleza; b) traducerea facuta de mine
35. Ion Creanga Harap Alb editura Litera International, 2005 pag. 92
36. a) ,, Sir Gawain and the Green Knight" translated by Jessie L. Weston www.books.ro varianta in engleza; b) traducerea facuta de mine
37. Soarele si luna erau frati. Soarele s-a indragostit de luna si Dumnezeu a aflat. Soarele dorea sa se casatoreasca cu luna, asa ca Dumnezeu l-a dus in iad, sa vada ce patesc cei care se iau cu surorile lor. Soarele a fost inspaimantat de ce a vazut in iad, dar nu s-a razgandit
Dumnezeu a consimtit la casatorie. Nuntasii s-au veselit la nunta lor, dar dupa ce acestia au plecat, Dumnezeu l-a pus pe soare sa lumineze ziua, iar pe luna noaptea. Ei vor fugi tot timpul unul dupa altul, si nu se vor vedea decat o clipa la rasaritul zorilor. Soarele este considerat un barbat frumos si persoana sacra cu simt justitiar deoarece lumineaza si ocroteste pamantul la fel. Luna are conotatii romantice ea fiind protectoarea indragostitilor.
8.Bibliografie
Aers, David, ed. Medieval Literature: Criticism, Ideology, and History.
Anghel V. ,,Crestinism si paganism" Bucuresti tipografia Remus Cioflec 1944
Arner Lynn. 'The Ends of Enchantment: Colonialism and Sir Gawain and the Green Knight'. Texas Studies in Literature and Language, summer 2006 pag. 79
Barber Richard,,King Arthur hero and legend" Drosset Press, New York 1986
Barlea Ov. Povestile lui Creanga, EPL. Bucuresti,1967
Benson, Larry D. Art and Tradition in Sir Gawain and the Green Knight. 1965 New Jersey: Rutgers University Press
Besserman Lawrence. 'The Idea of the Green Knight.' ELH, Vol. 53, No. 2. (Summer, 1986), pp. 219-239. The Johns Hopkins University Press.
Boutiere, J. Viata si opera lui ion Creanga, Junimea, Iasi 1976
Burns E.Jane ,,Ciclul Vulgate",
Burrow, J.A. A Reading of Sir Gawain and The Green Knight . 1965 London:Broadway House
Calinescu, G. ,,Istoria literaturii romane de la origini pina in prezent", editura Fundatiile regale Bucuretti, 1941
Calinescu, G.(1964). Arta literara in folclor, in Istoria literaturii romane, vol. I, Editura Academiei, Bucuresti
Chênerie Marie-Luce ,,Gliglois", editura Honoré Champion, Paris 2003
Coroban, Vasile, Studii, eseuri, recenzii Ed. Cartea moldoveneasca, Chisinau, 1968
Creanga I ,,Harap-Alb", editura Litera International, Bucuresti-Chisinau 2005
Culianu Ioan Petru, Eliade Mircea Dictionar al religiilor, Humaitas 1993
Cristelecan Al. ,,Istorie, teologie traditii monastice" traducere din italiana editura de Cartier istoric, 1990
D.D.R Owen, Païens Maisières, R C Johnston, , ,,Le chevalier a l'epee" editura Scottish Academic Press London, Edinburgh 1972
Gordon E.V si Tolkien J.R.R ,,Sir Gawain si Cavalerul Verde editata de
Hahn Thomas, ,Nunta lui Sir Gawain
si Dame Ragnelle" Western Michigan University Medieval Institute Publications, 2000, publicata original in ,,Sir Gawain: Eleven Romances and Tales"
Howard, Donald R. and Zacher Christian, eds. Critical Studies of Sir Gawain
and the Green Knight. 1968 London:University of Notre Dame Press
Ibraileanu,
G. Povestirile lui Creanga, Viata Romanesca, nr. 6, 1910
Ingham Patricia Clare ,Sovereign fantasies" University of Pennsylvania Press Philadelphia 2001
J.R.R Tolkien si E.V Gordon, revizuita de Norman Davis 1925
Kernbach,Victor Dictionar de mitologie generala, EdAlbatros, Bucuresti, 1983
Malory Thomas ,,Le morte Darthur", London, J.M. Dent, New York 1917
Malory, Thomas; Vinaver, Eugène. Malory: Complete Works. p. 18 Oxford University Press. 1971.
Markman Alan ,,A concordance to five Middle English Poems", University Press of Mississippi, Pittsburgh 1966.
Monmouth Geoffrey ,,The History of the Kings of Britain",
translated with introduction and index by Lewis Thorpe, Penguin Books,
Munteanu, George "Introducerea in opera lui Ion Creanga" editura Minerva, Bucuresti, 1976,
Rotaru Ion ,,Istoria literaturii romane" editura Porto-Franco, Galati 2001
Savage, Henry Lyttleton. The Gawain Poet Studies in his Personality and Background. 1956 Chapel Hill:University of North Carolina Press
Saineanu, Lazar Basmele romane 1985, ed ingrijita de Ruxandra Niculescu, ed. Minerva Bucuresti, 1978
Trapp, J.B., ed., Medieval English Literature. 1973 New York: Oxford University Press
Vianu, Tudor, Istoria literaturii moderne, Bucuresti 1944
Wilkin, Gregory J. 'The Dissolution of the Templar Ideal in Sir Gawain and the Green Knight.'
Webgrafie
Classic notes ,,Sir Gawain and the Green Knight"
Clif notes ,,Sir Gawain and the Green Knight"
Editors: George W. Tuma, Professor Emeritus of English, and Dinah Hazell, Independent Scholar, hosted by the English Department, San Francisco State University ,,Semantic social games and the game of life in ,,Sir Gawain and the Green Knight"
www.questia.ro
Allen, Valerie. 'Sir Gawain: Cowardyse and the Fourth Pentad.' Review of English Studies: A Quarterly Journal of English Literature and the English Language 43 (1992): 181-93.
Anderson, J. J. 'Gawain and the Hornbook.' Notes & Queries 37 (June 1990): 160-63.
Anderson, J. J. 'The Three Judgements and the Ethos of Chivalry in Sir Gawain and the Green Knight.' Chaucer Review 24.4 (1990): 337-5
Andrew, Malcolm. 'The Diabolical Chapel: A Motif in Patience and Sir Gawain and the Green Knight.' Neophilologus 66 (1982): 313-19.
Anhorn, Judy. 'An Earnest of Love: Lessons of Restraint in Sir Gawain and the Green Knight.' Literature, Culture and Ethnicity: Studies on Medieval, Renaissance and Modern Literature. Ed. Mirko Jurak. Ljubljana, Slovenia: Author, 1992. 283-89.
Arrathon, Leigh A., ed. The Craft of Fiction. Rochester, MI: Solaris, 1984.
Ashley, Kathleen M. ''Trawth' and Temporality: The Violations of Contracts and Conventions in 'Sir Gawain and the Green Knight.'' Assays 4 (1987): 3-24.
Bachman, W. Bryant, Jr. 'Sir Gawain and the Green Knight: The Green and the Gold Once More.' Texas Studies in Language and Literature 23.4 (1981): 495-516.
Banson, David C. 'The Lost Honor of Sir Gawain.' De Gustibus: Essays for Alain Renoir. Ed. John Miles, Chris Womack, and Whitney Womack. New York: Garland, 1992. 30-39.
Barber, Richard, ed. Arthurian Literature V. Cambridge: Brewer, 198
Berger, Sidney E. 'Gawain's Departure from the Peregrinatio.' Proceedings of the Illinois Medieval Association, 2. Ed. Mark D. Johnson and Samuel M. Riley. Normal: Graduate School, Illinois State U, 198 86-106.
Brunswick, N.J.: Rutgers UP, 196
Blanch, Robert J., ed. Sir Gawain and Pearl: Critical Essays. Bloomington: Indiana UP, 1966.
Borroff, Marie. ''Sir Gawain and the Green Knight': The Passing of Judgement.' The Passing of Arthur: New Essays in the Arthurian Tradition. Ed. C[hristopher] Braswell and W[illiam] Sharpe. New York: Garland, 1988. 105-28.
Borroff, Marie. Sir Gawain and the Green Knight: A Stylistic and Metrical Study. New York: Yale UP, 1962.
Brewer, Elisabeth. From Cuchulainn to Gawain: Sources and Analogues of Sir Gawain and the Green Knight. Totowa, N.J.: Rowman and Littlefield, 1973.
Brewer, Elisabeth. Sir Gawain and the Green Knight: Sources and Analogues. 2nd ed. Rochester, N.Y.: D. S. Brewer, 1992.
Campbell, Joseph. 'Indian Reflections in the Castle of the Grail.' The Celtic Consciousness. Ed. Robert O'Driscoll. New York: Braziller, 1982. 3-30. (Sir Gawain and the Green Knight and other works considered in relation to Indian myth.)
Clein, Wendy. Concepts of Chivalry in 'Sir Gawain and the Green Knight'. Norman, OK: Pilgrim, 1987.
Cox, Catherine S. 'Graelent and Sir Gawain: A New Analogue for Bertilak's [?].' The Work of Dissimilitude: Essays from the Sixth Citadel Conference on Medieval and Renaissance Literature. Ed. David G. Allen and Robert A. White. Newark: U of Delaware P, 1992. 57-66.
Davenport, W. A. The Art of the Gawain Poet. London: Athlone, 1978.
Diekstra, Frans. 'Narrative Mode and Interpretation of Sir Gawain and the Green Knight.' Companion to Middle English Romance. Ed. Henk Aertsen and Alasdair A. MacDonald. Amsterdam: VU UP, 1990. 57-82.
Fisher, Sheila. 'Taken Men and Token Women in Sir Gawain and the Green Knight.' Seeking the Women in Late Medieval and Renaissance Writings: Essays in Feminist Contextual Criticism. Ed. Sheila Fisher. Knoxville: U of Tennessee P, 1989. 71-10
Ganim, John M. 'Sir Gawain and the Green Knight and a Course in Literary Criticism.' Approaches to Teaching Sir Gawain and the Green Knight. Ed. Miriam Youngerman Miller and Jane Chance. New York: MLA, 1986. 156-60.
Gollancz, Sir Israel, ed. Sir Gawain and the Green Knight: Re-Edited from ms. Cotton Nero, A.x., in the British Museum. EETS, OS, no. 210. London: Oxford UP, 1940.
Goltra, Robert, Nedra C. Grogan, and Cora Zalatel. Three Studies of Sir Gawain and the Green Knight. Emporia, KS: School of Graduate and Professional Studies, Emporia State U, 1984.
Haines, Victor Yelverton. The Fortunate Fall of Sir Gawain: The Typology of Sir Gawain and the Green Knight. Washington, DC: UP of America, 1982.
Howard, Donald Roy and Christian Zacher, eds. Critical Studies of Sir Gawain and the Green Knight. Notre Dame: U of Notre Dame P, 1968.
Huntsman, Jeffrey F. 'The Celtic Heritage of Sir Gawain and the Green Knight.'Approaches to Teaching Sir Gawain
