Inselaciunea cu privire la calitatea marfurilor

Inselaciunea cu privire la calitatea marfurilor

1. Continutul legal

In art. 297 sunt incriminate faptele de falsificare ori substituire de marfuri sau orice alte produse, precum si expunerea spre vanzare sau vanzarea de asemenea bunuri, cunoscand ca sunt falsificate ori substituite.

Daca marfurile sau produsele au devenit, prin falsificare ori substituire, vatama­toare sanatatii sunt aplicabile dispozitiile art. 313 C. pen.

Prin savarsirea unor asemenea fapte, tot mai frecvente in domeniul producerii si circulatiei bunurilor materiale, necesare vietii cotidiene, consumatorii nu primesc pro­du­sele solicitate si in care au incredere, ci altele, de calitate inferioara, fiind in acest mod inselati nu numai in buna lor credinta - crezand ca primesc bunurile dorite - dar si din punct de vedere material (intrucat ofera preturi mai mari pentru bunurile de calitate inferioara).

Aceste fapte prezinta un pericol social ridicat, ceea ce justifica incriminarea lor in legea penala.

2. Conditii preexistente

A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic specific il reprezinta relatiile sociale a ca­ror nastere, desfasu­rare si dezvoltare depinde de respectarea normelor referitoare la calitatea marfurilor si produselor destinate consumului particular, productiv sau industrial.

b) Obiectul material al infractiunii este format din marfuri sau orice alte produse atat in cazul falsificarii sau substituirii, precum si in situatiile in care au fost expuse spre vanzare sau au fost vandute efectiv.

In literatura de specialitate se vehiculeaza ideea conform careia obiect material al infractiunii de inselaciune cu privire la calitatea marfurilor nu pot fi alimentele si bau­tu rile, in acest caz fiind incidente prevederile art. 313, deoarece falsificarea aces­tora a fost considerata ca prejudiciind sanatatea publica in toate ipotezele, indiferent daca prezinta un grad mai mare sau mai mic de nocivitate[1].

Dupa cum se poate observa, legiuitorul nu limiteaza sfera obiectului material al infrac­tiunii, cu toate acestea trebuie avute in vedere acele marfuri sau produse care sunt susceptibile de a fi falsificate sau substituite.

B. Subiectii infractiunii. a) Subiect activ nemijlocit poate fi orice per­soana, intru­cat dispozitia incriminatoare nu cere o anumita calitate pentru aceasta. In principiu, subiectul activ este un angajat al unei societati comer­ciale, un comerciant particular sau un producator agricol.

Infractiunea este susceptibila de a fi savarsita in toate formele de partici­patie (coautorat, instigare sau complicitate).

b) Subiect pasiv al infractiunii este, in primul rand, consumatorul inselat cu privire la calitatea marfii pe care o primeste. De asemenea, subiect pasiv poate fi unitatea eco­no­mica sau comerciala unde lucreaza subiectul activ si pe care a compromis-o prin activitatea delic­tuoasa desfasurata, pagubind-o.

3. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva. a) Elementul material consta in actiunea de inselare, care se poate realiza prin una sau mai multe modalitati prevazute de lege: falsificarea, subs­ti­tuirea, expunerea sau vanzarea de bunuri falsificate sau substituite.

- Actiunea de falsificare priveste contrafacerea sau denaturarea calitatii pro­duselor prin amestecarea lor cu substante de valoare inferioara (de exemplu se pune apa in vin, faina in smantana etc.). De asemenea, falsificarea se poate realiza si prin amestecarea in produsul de baza a unor substante prin care sa se mareasca perioa­da de fermentatie, aciditate etc. si prin care se obtin produse de o calitate inferioara (se procedeaza astfel in special la bauturile racoritoare). Elementul material poate consta si in contrafacerea marfurilor sau produselor (de exemplu, mierea produsa artificial in locul celei naturale).

- Prin substituire se intelege inlocuirea unor produse de calitate superioara cu altele de aceeasi natura, dar de calitate inferioara (asemenea situatii se intalnesc deseori in cazul vanzarii de oua, paine, alte produse agricole). De exemplu comite infractiunea prevazuta in art. 297, gestionarul care vinde carne de calitatea a II-a drept carne de calitatea I, sau inlocuieste unele produse noi cu altele deja folosite (de exemplu intr-un magazin de aparatura electronica si electrocasnica, inlocuieste un televizor nou cu unul folosit).

- Actiunea de expunere spre vanzare se comite vizibil, in primul rand de catre cei ce efectueaza contrafacerea sau substituirea marfurilor sau produselor, dar si de catre cei care se ocupa direct de vanzare. Acestia din urma se vor face vinovati de savar­sirea infractiunii (sau de participatie sub forma instigarii sau complicitatii) numai daca stiau ca produsul este substituit sau falsificat. Pentru existenta infractiunii de insela­ciune cu privire la calitatea marfurilor savarsita prin expunerea spre vanzare a unor marfuri sau produse falsificate ori substituite se cere ca faptuitorul sa cunoasca imprejurarea ca marfurile sau produsele respective sunt falsificate sau substituite.

- In ceea ce priveste vanzarea marfurilor, nu intereseaza forma vanzarii si nici locul unde se efectueaza (pe strada, in magazin, in piete etc.). Pentru existenta in­frac tiunii este su­ficient ca numai una din aceste modalitati alternative sa se realizeze de catre fap­tuitor. Daca insa acesta, de exemplu, falsifica produsul si il pune apoi la vanzare, nu se va retine in sarcina sa decat o infractiune unica si nu un concurs de infractiuni.

Din analiza laturii obiective rezulta ca de fapt activitatea de inselare a cumpara­torului se realizeaza doar cu prilejul actiunii de vanzare a produsului falsificat sau substituit de catre faptuitor. In raport cu acest concept de inselare, celelalte activitati apar ca niste acte pregatitoare, pe care insa legiuitorul le-a incriminat ca activitati in­frac­tionale de sine statatoare.

b) Urmarea imediata consta in savarsirea uneia din faptele incriminate si in crea rea prin aceasta a unei situatii prejudiciabile pentru agentii economici si pentru per­soanele fizice[2].

In cazul savarsirii infractiunii prin vanzare, urmarea imediata consta si in crearea unui prejudiciu material persoanelor care au cumparat marfurile sau produsele.

B. Latura subiectiva. Infractiunea de inselaciune cu privire la calitatea marfurilor se savarseste cu intentie directa sau indirecta. Textul de lege nu prevede vreo cerinta in legatura cu scopul urmarit de faptuitor, desi in fapt acesta urmareste obtinerea unui folos material pentru el sau pentru altul.

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni

A. Forme. Desi infractiunea este susceptibila a fi realizata in toate formele im­perfecte, legea nu pedepseste actele pregatitoare, ci numai tentativa.

Infractiunea se consuma in momentul cand actiunea de falsificare, substituire, expunere spre vanzare sau vanzare a fost comisa. Consumarea este realizata chiar daca s-a comis numai una din modalitatile normative incriminate.

Desigur ca activitatea de vanzare a bunului falsificat sau substituit nu se poate concepe fara consimtamantul cumparatorului, iar in functie de aceasta situatie se poate spune ca cel mai frecvent, infractiunea se consuma in momentul in care cum­paratorul a preluat bunul in posesia sa si a constatat ca este falsificat sau substituit.

Consumarea se realizeaza chiar si in situatia in care cumparatorul a respins marfa imediat ori nu a pus mana pe bunul respectiv, deoarece contractul de van­zare-cumparare se perfecteaza intre vanzator si cumparator chiar daca bunul n-a fost preluat si pretul nu a fost platit.

B. Modalitati. Savarsirea infractiunii de inselaciune cu privire la calitatea marfurilor poate fi realizata in cele patru modalitati normative corespun­zatoare celor patru ac­tiuni care constituie elementul material al laturii obiective a infractiunii. Fiecareia din­tre aceste modalitati normative ii poate corespunde o varietate de modalitati faptice.

In cazul inselaciunii cu privire la calitatea marfurilor, urmarile mai grave duc la schimbarea incadrarii juridice a faptei, care va constitui in acest caz o alta infractiune: falsificarea de alimente sau alte produse [art. 313 alin. (2) C. pen.].

C. Sanctiuni. Infractiunea este pedepsita cu inchisoarea de la unu la 7 ani,[3] iar ten tativa este sanctionata potrivit regulilor stabilite in Partea generala a Codului penal.