Regimul juridic al actelor administrative

Prin regim juridic intelegem ansamblul regulilor de fond si de forma care dau particularitate unor acte juridice in circuitul civil. Prin regim juridic al actelor administrative avem in vedere totalitatea regulilor specifice care privesc forma, procedura de emitere, conditiile de validitate si controlul actului administrativ, el aparandu-ne astfel ca o rezultanta, ca un summum al acestor elemente.

* Legalitatea actului administrativ

Majoritatea autorilor califica legalitatea drept elementul central al regimului juridic al actelor administrative aceasta fiind analizata diferit in raport cu oportunitatea. Dupa un curent de gandire fundamentat de specialistii in drept public de la Facultatea de Drept din cadrul Universitatii din Cluj, legalitatea este calificata ca o conditie de valabilitate distincta a actelor administrative, alaturi de oportunitate. Potrivit tezei dezvoltata de specialistii in drept public de la Universitatea Bucuresti, oportunitatea prin ea insasi este o conditie de legalitate fara de care nu putem vorbi de validitatea unui act administrativ. Cu alte cuvinte, ei includ oportunitatea in legalitate, opinie pe care o impartasim si noi.

Legalitatea reprezinta conformitatea actului cu legea fundamentala, cu legile elaborate de Parlament, cu Ordonantele de Guvern si cu toate celelalte acte normative care au forta juridica superioara.

Oportunitatea deriva din capacitatea pe care o are organul care emite sau adopta actul de a alege, dintre mai multe solutii posibile si egale, pe cea care corespunde cel mai bine interesului public ce trebuie ocrotit. Ea releva deci, calitatea actului administrativ de a satisface atat rigorile stricte ale legii cat si o nevoie sociala determinata, intr-un timp si loc date. Daca legalitatea evoca faptul ca actul corespunde literei legii, oportunitatea reprezinta conformitatea actului administrativ in mod prioritar cu spiritul legii, fara a se identifica cele notiuni.

* Forma actului administrativ

In ceea ce priveste forma actelor administrative, trebuie facuta distinctia intre actele administrative normative si actele administrative individuale. Actele administrative individuale, desi imbraca de regula forma scrisa, pot imbraca si forma orala (ex. avertismentul care poate imbraca atat forma scrisa dar si forma orala). Actele administrative normative imbraca intotdeauna forma scrisa intrucat legea prevede obligativitatea publicarii lor sub sanctiunea inexistentei. Obligativitatea formei scrise determinata de caracterul obligatoriu al publicarii vizeaza si unele acte administrative cu caracter individual (ex. hotararile de Guvern, decrete prezidentiale).

De necesitatea formei scrise se leaga si alte conditii de concretizare exterioara a actului. Una din aceste conditii este limba in care se redacteaza un act administrativ. Conform art.13 din Constitutie, in Romania limba oficiala este limba romana. De aici rezulta ca si actele autoritatilor administratiei publice vor fi adoptate in limba romana4.

O alta conditie legata de forma actului o reprezinta motivarea. Actele normative supuse regulii publicitatii se vor motiva printr-o nota de fundamentare, plasata sub forma de preambul inaintea actului propriu-zis. Ea are menirea de a concentra elementele de drept si de fapt care legitimeaza interventia actului juridic respectiv. Obligatia motivarii vizeaza si unele acte administrative cu caracter individual.

In ceea ce priveste practica, autoritatile recurg la motivarea tuturor actelor administrative si sustinem o asemenea procedura deoarece in acest mod se fundamenteaza motivele de legalitate ale unui act administrativ, ceea ce prezinta relevanta in cazul contestarii lor.

* Procedura emiterii actelor administrative

Identificam trei categorii de forme procedurale in functie de momentul in care intervin:

forme procedurale anterioare emiterii actului

forme procedurale concomitente cu emiterea actului

forme procedurale ulterioare emiterii actului.

a) Formele procedurale anterioare emiterii actului administrativ

Sunt cel mai des intalnite in activitatea administratiei concretizandu-se in studii, proiecte, referate, anchete, statistici etc. Dintre acestea o importanta deosebita o au avizele si acordul prealabil.

Avizele - sunt puncte de vedere pe care le solicita altui organ autoritatea care urmeaza sa emita (adopte) un act administrativ.

In functie de regimul lor juridic, avizele sunt de trei categorii:

- avize facultative (caz in care organul emitent nu este obligat nici sa solicite avizul, nici sa-l respecte daca l-a solicitat si obtinut),

- avize consultative (pentru care legea prevede obligativitatea obtinerii si facultatea de a le respecta sau nu),

- avize conforme (pentru care legea prevede atat obligativitatea cererii dar si respectarii).

Asemanari si deosebiri intre avize si actele administrative

- si avizele si actele administrative sunt manifestari de vointa cu caracter unilateral,

- daca manifestarea de vointa pe care o concretizeaza actul administrativ este facuta in scopul de a naste, a modifica sau stinge drepturi si obligatii corelative, avizele nu au acest scop si nici aceste consecinte,

- avizele prin ele insele nu produc efecte juridice; ele contribuie la caracterul legal al actului administrativ,

- si avizele si actele administrative sunt emise de diferite categorii de autoritati.

Acordul prealabil - reprezinta acceptul pe care il da un organ public altui organ, in vederea emiterii de catre acesta din urma a unui anumit act administrativ.

In functie de momentul in care intervine, acordul poate fi prealabil, concomitent sau ulterior.

Caracteristici:

- acordul reprezinta o manifestare de vointa cu caracter unilateral, emisa de un organ administrativ,

- emiterea lui, atunci cand este prealabil, atrage adoptarea unui act administrativ (acte administrative complexe),

- acordul nu produce prin el insusi efecte juridice,

- nefiind un act administrativ, nu poate forma obiectul unei actiuni in contenciosul administrativ.

b) Forme procedurale concomitente emiterii actului administrativ

Aceste forme se intalnesc cu prioritate la organele colegiale.

Quorumul - reprezinta majoritatea ceruta de lege pentru functionarea valabila a unui organ colegial,

Majoritatea ceruta pentru votarea actului - vizeaza numarul de voturi necesar pentru ca un act al organului colegial sa poata fi adoptat.

Semnarea si contrasemnarea - exista acte administrative pentru care legea impune contrasemnarea (ex. contrasemnarea decretelor Presedintelui de catre primul-Ministru).

c) Forme procedurale ulterioare emiterii actului administrativ

Comunicarea - operatiune procedurala ce vizeaza doar actele administrative cu caracter individual acestea producand efecte din momentul comunicarii,

Publicarea - vizeaza de regula actele administrative normative dar si unele acte cu caracter individual (ex. hotararile de Guvern care pot avea atat caracter normativ dar si individual).