Deturnarea de fonduri

Deturnarea de fonduri

1. Continutul legal

In art. 302¹ C. pen. este incriminata fapta de deturnare de fonduri si aceas­ta consta in schimbarea destinatiei fondurilor banesti sau a resurselor mate­riale, fara respectarea prevederilor legale, daca fapta a cauzat o perturbare a activitatii econo­mico-financiare sau a produs o paguba unui organ ori institutii de stat sau unei alte unitati dintre cele prevazute in art. 145 C. pen.

Daca fapta prevazuta in alin. (1) a avut consecinte deosebit de grave, pedeapsa este mai mare.

Este cunoscut faptul ca institutiile de stat (sau celelalte unitati publice prevazute in dispozitiile art. 145 C. pen.) care, prin activitatile lor, satisfac un interes general, nu isi desfasoara activitatea in mod haotic, ci trebuie sa-si administreze fondurile si resur­se­le repartizate de la buget, tinand seama de destinatia acestora. Nimanui nu-i este ingaduit sa modifice destinatia fondurilor in alte directii, chiar daca asemenea modifi­cari ar fi fost justificate de bunul mers al institutiei. Respectarea acestor reguli de dis­ciplina bugetara este hotaratoare pentru realizarea in conditii corespunzatoare a bu­ge­tului de stat.

2. Conditii preexistente

A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic special al infractiunii este reprezentat de relatiile sociale in legatura cu disciplina bugetara si cu realizarea in bune conditii a prevederilor bugetare. Se poate vorbi si de un obiect juridic secundar (adiacent) cons­­tand in relatiile sociale cu privire la patrimoniu, deoarece prin savarsirea faptei se pot produce si diverse pagube unui organ sau institutii de stat ori unei alte unitati din cele la care se refera art. 145 C. pen.

b) Obiectul material este format din fondurile banesti sau resursele materiale care au fost deturnate prin actiunea subiectului activ.

B. Subiectii infractiunii.  a) Desi textul de lege nu cere nici o conditie cu privire la calitatea subiectului activ, avand in vedere specificul elementului material, ajungem la concluzia ca subiectul activ nu poate fi decat o persoana care are ca atributii de serviciu gestionarea fondurilor banesti si a resurselor materiale.

Coautoratul este posibil doar in situatia in care toti cei care efectueaza activitati specifice infractiunii, au aceeasi calitate amintita in alineatul precedent.

Instigatori sau complici pot fi orice alte persoane.

b) Subiectul pasiv este statul, ca titular al bugetului si care a fost preju­diciat prin actele de deturnare de fonduri sau resurse comise de subiectul activ al infractiunii.

3. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva. a) Elementul material al laturii obiective consta in realizarea unei actiuni de schimbare a destinatiei banesti sau a resurselor materiale si orien­tarea acestora spre alte obiective decat cele stabilite prin bugetul de stat. Elementul material va fi realizat numai daca schimbarea destinatiei fondurilor sau resurselor s-a facut fara respectarea prevederilor legale si daca s-au produs conse­cintele aratate in norma de incriminare. Poate savarsi aceasta infractiune, contabilul-sef al unei insti­tutii care foloseste unele fonduri in alt scop decat cel prevazut de normele legale, cauzandu-se astfel o perturbare activitatii financiare a unitatii.

b) Urmarea imediata a infractiunii consta in perturbarea activitatii economico-fi­nan ciare a institutiei de stat sau in cauzarea unor consecinte pagubitoare ori ur­mari gra­ve. Aceste rezultate sunt in mod explicit descrise in norma de incriminare si fara producerea acestor consecinte nu exista infractiunea analizata.

c) Intre actiunea de deturnare de fonduri sau resurse si rezultatul mentio­nat tre­buie sa existe o legatura de cauzalitate.

B. Latura subiectiva. Infractiunea de deturnare de fonduri se savarseste cu inten­tie directa sau indirecta.

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni

A. Forme. Desi infractiunea este susceptibila de forme imperfecte, legea nu pe­dep seste nici actele pregatitoare si nici tentativa.

Infractiunea se consuma numai atunci cand s-a produs efectiv schimbarea desti­natiei fondurilor banesti sau resurselor materiale si cand s-au realizat consecintele descrise de lege.

Aceasta presupune scoaterea bunurilor si fondurilor respective dintr-un articol bugetar si transferarea lor in alt articol, fara respectarea prevederilor legale si rea­lizarea consecintelor prevazute in norma de incriminare. Se pune intrebarea care este inca­drarea juridica daca in urma schimbarii destinatiei fondurilor banesti si a resurselor materiale, nu se produc urmarile descrise in textul art. 302 si anume o perturbare a activitatii economico-financiare sau o paguba.

In acest caz consideram ca fapta este o contraventie, urmand a fi sanctionata conform actului normativ care reglementeaza activitatea financiara si bugetara.

B. Modalitati. Infractiunea se realizeaza printr-o singura modalitate normativa (schimbarea destinatiei fondurilor sau resurselor), dar acestei modalitati normative poate sa-i corespunda o varietate de modalitati faptice.

C. Sanctiuni. Infractiunea prevazuta in art. 302¹ alin. (1) este pedepsita cu in­chi­soare de la 6 luni la 5 ani, iar pentru forma agravata din alin. (2) se pre­vede pe­deap­sa cu inchisoarea de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.