|
|
|
DESPRE UN NOU DEMERS EDITORIAL IN DOMENIUL COMBATERII CRIMINALITATII CONTRA PATRIMONIULUI
Combaterea criminalitatii contra patrimoniului arheologic european (Combating the criminality against the European archaeological heritage) autori, Aug. Lazar, B. Deppert-Lippitz, P.G. Ferri, S. Alamoreanu, M. Ciuta, A. Condruz, Bucuresti, editura Lumina Lex, Bucuresti, 2008, 404 p.
Lucrarea are o bogata ilustratie alb-negru si color, iar articolele sunt redactate bilingv, romana si engleza (integral sau in rezumat), unele si in limba germana.
Acest volum de studii poate fi considerat o premiera pe multiple planuri: juridic, criminalistic, istoric si arheologic. Daca la prima vedere cele patru domenii par sa nu aiba nimic in comun, cititorul acestui volum va descoperi cu placere o simbioza stransa intre acestea, cu rezultate peste asteptari in cea ce priveste finalitatea demersurilor de diferita natura.
Dupa cum arata chiar autorul preambulului la acest volum, dr. E. Oberländer-Tarnoveanu: In loc de introducere: Combaterea criminalitatii contra patrimoniului arheologic - noua provocare pentru organele judiciare si specialisti (p. 11-18): in momentul de fata "criminalitatea privind patrimoniul cultural [.] reprezinta o provocare majora pentru personalul din justitie, politie, sistemul vamal si specialisti din domeniu (cercetatori, muzeografi, restauratori.)".
Lucrarile
publicate in volumul de fata au fost prezentate in cadrul Conferintei internationale privind
combaterea traficului ilicit cu bunuri culturale sustrase din siturile
arheologice ale Europei Centrale si de Sud-Est,
desfasurata
Chiar de la primul studiu al lui K.-H. Kind, Traficul ilicit cu bunuri culturale (p. 23-40), cititorul este pus la curent cu infrastructura si modul de functionare a Secretariatului General Interpol - infractiunile contra bunurilor culturale. Pentru cititorul mai putin avizat poate sa apara intrebarea de ce este necesara o asemenea sectie cu o structura si infrastructura impresionante. Raspunsul vine chiar din paginile articolului, lista socanta care prezinta numarul mare de artefacte sustrase din tari europene.
Cadrul legislativ si juridic asupra exportului ilegal de bunuri culturale este foarte bine sintetizat de catre P.G. Ferri, in studiul intitulat Scoaterea peste frontiera sau exportul ilegal. O scurta privire asupra problemelor de interes major in domeniul bunurilor culturale (p. 41-72). Plecand de la faptul ca "toate statele doresc sa-si apere patrimoniul cultural, dar tot ele uita sa protejeze patrimoniul altora" (p. 41), autorul arata carentele de ordin legislativ si propune o serie de masuri menite sa omogenizeze legislatia la nivel international, sa creasca eficienta colaborarii dintre state in cea ce priveste furturile de bunuri culturale.
Ca o foarte buna completare la acest articol este cel urmator, al Anitei Gach, Traficul ilegal cu bunuri culturale in Austria (p. 73-78). Autoarea prezinta sursele de atractie, tintele infractorilor in cea ce priveste patrimoniul cultural al Austriei dar si carentele legislative care fac ca sapaturile arheologice ilegale sa ramana nesanctionate.
Pe aceeasi linie se incadreaza si articolul lui G.L. Nanni, Unitatea carabinieri "Contrafaceri si Arta Contemporana pentru Protectia Patrimoniului Cultural", p. 79-88 care, prezentand o unitate specializata pe domeniul respectiv - Departamentul Carabinieri pentru Protectia Patrimoniului Cultural - arata alte deficiente de ordin legislativ si juridic care inlesnesc furtul din patrimoniul cultural. Argumentele autorului sunt sustinute prin datele unui studiu de caz (vezi cazul "Mozart") si prin o lista a artefactelor furate din Romania si recuperate.
Urmatoarele trei articole sunt destinate aceluiasi subiect cu caracteristici comune dar si cu particularitati in functie de tarile respective. Polonia - M. Trzciński, Problema criminalitatii contra patrimoniului cultural in Polonia, p. 89-100; Serbia - S. Paskvali, Situatia actuala in domeniul luptei impotriva traficului ilicit cu bunuri culturale, in Serbia, p. 101-111; Bulgaria - M. Daleva, I. Ivanov, Patrimoniul cultural-istoric din Bulgaria - ocrotire si conservare, p. 112-124. Autorii combina armonios stilul sobru al prevederilor legislative cu exemplificari de interes major in cazurile de furt din patrimoniul cultural.
Studiul central al acestui volum il constituie articolul lui Aug. Lazar, Combaterea criminalitatii contra patrimoniului cultural national, p. 125-176. Autorul combina intr-un mod detaliat, specific practicianului atent cunoscator al problematicii, argumentele juridice cu cele arheologice si istorice, facand astfel trecerea spre aspectele de istorie si arheologie. Studiile de caz in articolul respectiv servesc autorului ca un excelent mijloc pentru a prezenta carentele, nu numai de ordin legislativ dar si de educatie civica, ale unor, putem spune, societati fie neinteresate de propriul patrimoniu cultural, fie aflate in necunostinta de cauza privind piata neagra a bunurilor culturale. Un aspect de mare interes este faptul ca Aug. Lazar defineste si explica modus operandi ce caracterizeaza activitatea acestor retele de traficanti de bunuri culturale. Cunoasterea in detaliu a acestui mod de operare ii permite autorului sa expuna, in premiera, adevarate directii metodologice de investigare si combatere a criminalitatii contra patrimoniului cultural. Cat de eficiente sunt masurile propuse de autor putem sa vedem printr-un exemplu semnificativ. La pagina 128, printre alte artefacte date disparute si intrate in baza de date Interpol, se afla un colier si o pereche de cercei de aur de perioada elenistica. Pe baza aplicarii metodologiei propuse de autor, la momentul scrierii acestei prezentari de carte, artefactele respective au fost recuperate de autoritatile romane prin cooperare internationala, in aceeasi maniera cu cea mai mare parte a tezaurului bratarilor dacice.
Articolul
lui M. Ciuta si G. Rustoiu, Consideratii
asupra unui complex descoperit in proximitatea Saimizegetusei Regia. un
experiment arheologico-judiciar, p. 177-202, este practic un preambul al
rezultatelor cercetarii interdisciplinare privind contextul descoperiri
tezaurului care a si constituit nucleul conferintei de
Articolul
doamnei Barbara Deppert-Lippitz, Spiralele
dacice din aur din Muntii Orastiei, p. 203-288, prin
consistenta expunerii poate fi considerat practic o mica monografie a
acestor artefacte. Autoarea explica intr-un stil de inalta
tinuta stiintifica si atractiv in acelasi
timp aspectele legate de maiestria aurarilor daci; explicarea in detaliu a
prelucrarii aurului in perioada antica; cum au fost produse aceste spirale
dacice. In continuare sunt descrise in detaliu spiralele dacice, 9 la acea
vreme, piesa cu piesa. In incheierea acestui studiu exhaustiv,
autoarea, pe baza analogiilor, demonstreaza in maniera absoluta
faptul ca "spiralele de aur de
Articolul urmator vine cu confirmarea tehnologica a celor aratate de doamna Barbara Deppert-Lippitz in studiul mentionat mai sus. Autorii, E. Oberländer-Tarnoveanu si B. Constantinescu, Analize de suprafata si compozitionale privind autenticitatea unor bratari plurispiralice de aur din secolele II-I a. C. descoperite in zona Sarmizegetusa Regia prin actiuni ilegale de detectare: explorarea limitelor expertizei de tip clasic si modern in cazul obiectelor arheologice, p. 289-332, combina cunostintele istoricului cu cele ale inginerului fizician si, folosind metode moderne de analiza metalografica ajung la concluzii de o extrema importanta pentru criminalisti si istorici deopotriva: bratarile plurispiralice au fost lucrate din aur nativ aluvionar din zona Brad si valea Ariesului prin tehnica specifica aurarilor daci din secolele IV-I a.Ch. Autorii se pronunta astfel pentru autenticitatea pieselor fara nici o umbra de indoiala.
In
articolul Descoperiri de tezaure antice
din aur in zona Muntilor Orastie mentionate in cronicile
medievale si documentele moderne. Bratarile spiralice
dacice in scene de pe Columna lui Traian desenate de Pietro Santi Bartoli in
1667, p. 333-368, autorul, Gh. Anghel, face o trecere in revista a
surselor documentare care mentioneaza descoperiri de tezaure din zona
de provenienta a bratarilor de aur, de
Ultimul articol al volumului prezentat aici, al autorului A. Condruz, Investigarea infractiunilor la regimul de protectie a patrimoniului cultural national, p. 369-385, este o prezentare utila a ceea ce constituie practic Patrimoniul Cultural National. Pentru cei doritori sa afle cadrul legislativ, faptele relative la regimul protejarii patrimoniului arheologic se pot regasi toate aceste prezentari expuse foarte clar in paginile lucrarii respective. De asemenea, autorul puncteaza eficient cine este predispus la savarsirea infractiunilor contra patrimoniului national, care este modus operandi ce caracterizeaza activitatea infractionala a persoanelor in cauza si ce masuri se pot lua pentru a contracara actiunile acestora.
In incheierea acestei prezentari, putem afirma cu convingere ca volumul de fata constituie o realizare de succes a unei colaborari interdisciplinare care, cu siguranta, poate aduce multe beneficii pe plan national si international in domeniul protejarii patrimoniului cultural si, de ce sa nu o recunoastem, ne determina sa fim mai atenti la valorile istorico-culturale pe care le avem.
Lansarea volumului, la 8 decembrie 2008, in sala Lapidarium - Columna a Muzeului National de Istorie a Romaniei. Prezentarea dl. dr. Crisan Museteanu, directorul MNIR
Expunerea d-lui dr. Bujor Florescu, directorul Directiei de Investigatii Criminale a Inspectoratului General al Politiei Romane
Expunerea d-lui Conferentiar univ. Dr. Sorin Alamoreanu, Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca
Prezentarea d-lui dr. Ernest Oberlander-Tarnoveanu, Seful Cabinetului Numismatic si Tezaurului Istoric al Muzeului National de Istorie a Romaniei
