|
|
|
Cum se desfasoara controlul administrativ extern?
Aceasta modalitate de control se mai numeste si control ierarhic. Este denumit asa pentru ca autorul controlului este un organ ierarhic superior celui fata de care se exercita controlul. Controlul ierarhic reprezinta o parte esentiala a activitatii de conducere in administratia publica si se exercita in cadrul raporturilor de subordonare care exista intre diferite organe ale administratiei publice.
Controlul ierarhic este modalitatea prin care este pusa in valoare autoritatea ierarhica pe care o au organele superioare fata de cele subordonate. Pentru exercitarea controlului ierarhic nu sunt necesare dispozitii exprese ale legii care sa autorizeze autorul controlului, sa intervina in activitatea de control. Textele de lege sunt necesare numai atunci cand se doreste o limitare a atributiilor de control.
Controlul ierarhic se exercita din oficiu, ca parte a activitatii de management, de realizare a unitatii de scop si actiune in cadrul sistemului si poate fi concomitent cu activitatea controlata, anterior sau posterior acesteia si realizat in mod individual sau in colectiv. Controlul ierarhic poate fi insa declansat si la cererea unei persoane fizice sau juridice, caz in care imbraca forma recursului ierarhic si constituie o conditie prealabila pentru introducerea actiunii in contencios administrativ.
Recursul ierarhic este o posibilitate oferita de lege celor vatamati in drepturile lor prin actele administrative pe care o pot folosi inainte de a se adresa instantelor judecatoresti cu actiune in contencios administrativ.
Controlul ierarhic se exercita, insa, de cele mai multe ori din oficiu si are ca scop nu doar descoperirea lipsurilor, dar si calitatea activitatii desfasurate de organele subordonate. Organele ierarhic superioare trebuie sa asigure desfasurarea unei activitati corespunzatoare exigentelor valorilor din partea organelor subordonate In acest scop trebuie realizat controlul din oficiu asupra acestora. Obiectul controlului ierarhic poate cuprinde toate elementele pe care le presupune activitatea organelor administratiei publice. Deci, se poate referi atat la mijloacele umane, materiale si financiare ale organelor administratiei publice, cat si la activitatea acestor organe. Atunci cand se realizeaza un control exhaustiv, controlul ierarhic poate sa se desfasoare la locul unde functioneaza organele controlate.
Controlul ierarhic se poate desfasura in timp in mod continuu sau cu intermitente. In cazul controlului continuu, activitatea organului subordonat este supusa controlului organului superior de fiecare data cand aceasta activitate se desfasoara. Acest tip de control se realizeaza mai ales in cadrul ierarhiei interioare, in care functionarii superiori ierarhic controleaza activitatea subordonatilor lor. In controlul ierarhic practicat de organele superioare, actiunea de control poate avea si caracter discontinuu realizandu-se numai in anumite perioade de timp si cu privire la anumite activitati.
Privita din punctul de vedere al momentului in care intervine activitatea de control, se poate observa ca aceasta poate fi concomitenta cu activitatea controlata, poate fi anterioara sau posterioara acesteia.
Atat controlul concomitent cat si cel prealabil au un mare avantaj si anume, acela de a preveni greselile subordonatilor si de a asigura buna desfasurare a activitatii lor. Cu toate acestea, o exagerata exercitare a acestei forme de control poate sa duca la slabirea initiativei si a spiritului de raspundere din partea celui controlat.
Controlul ierarhic poate interveni si posterior activitatii controlate. Aceasta modalitate de desfasurare a controlului prezinta avantajul stimularii initiativei si raspunderii celui controlat, dar implica si riscul lipsei de eficacitate in cazul in care actiunea controlata se dovedeste a fi fost gresita si si-a produs deja efectele nedorite.
Desigur, controlul ierarhic se poate realiza in mod inopinat sau dupa o instiintare prealabila a celui ce urmeaza sa fie controlat. Atunci cand controlul se efectueaza in virtutea si ca element al activitatii de conducere, iar nu ca un mijloc de constatare a eventualelor abuzuri sau neglijente, el poate sa fie anuntat. Dimpotriva, cand se urmareste sa se constate in ce masura sunt respectate dispozitiile legale sau atunci cand sunt sesizari ori reclamatii contra celor asupra carora urmeaza sa fie efectuat controlul, acesta nu trebuie sa fie anuntat, deoarece, numai astfel se pot descoperi abaterile functionarilor controlati.
Trebuie precizat ca operatiunile de control ierarhic sunt cele mai complexe datorita faptului ca ele cuprind intreaga activitate a organelor administratiei publice. Astfel, controlul ierarhic asupra mijloacelor folosite cuprinde operatiunile de control de materialitate, operatiunile de control de legalitate si de oportunitate. Operatiunile si actele juridice ale subordonatilor sunt apreciate dupa eficienta, rentabilitate, finalitate, functionalitate etc.
Din aceasta cauza titularii controlului trebuie sa aiba calitati profesionale care sa le permita indeplinirea sarcinilor pe care le au. O buna cunoastere a particularitatilor activitatii controlate asigura autorului controlului reusita misiunii sale dar, in acelasi timp, ii confera si o anumita autoritate morala care este si un ascendent asupra celui controlat.
Activitatea de control ierarhic se poate realiza in mod individual sau in echipa, dupa cum el poate avea ca obiect controlul asupra unui functionar ori unui colectiv.
Efectele controlului ierarhic, prin complexitatea lor, sunt de natura sa asigure eficienta actiunii administrative supuse controlului. Astfel, subiectul controlului poate impune refacerea actului sau a operatiunii materiale pe care le considera neconforme cu elementele bazei de referinta, legalitatea si oportunitatea actiunii. In competenta autorului controlului ierarhic poate sa intre si dreptul de a anula anumite acte juridice pe care le-au facut functionarii controlati. Totodata, subiectul controlului poate dispune incetarea executarii unui act de catre organele sau functionarii controlati. Autorul controlului ierarhic poate lua masuri prin care sa fie modificata situatia juridica a agentului controlat sau sa faca propuneri organelor competente in acest domeniu. Astfel, in urma controlului, autorul acestuia poate sa ia masuri privind sanctionarea disciplinara a celor care se fac vinovati de anumite nereguli sau sa sesizeze autoritatea disciplinara in vederea aplicarii unor sanctiuni disciplinare. In cazul in care iregularitatea actiunii administrative supuse controlului a produs pagube materiale unitatii respective, autorul controlului poate imputa celui vinovat sumele cu care unitatea a fost pagubita, sau sa sesizeze autoritatea competenta sa emita actele de imputare. Daca se constata ca abaterea comisa constituie o infractiune, autorul controlului are obligatia de a sesiza organele de urmarire penala, in caz contrar fiind subiect al infractiunii de omisiunea sesizarii organelor judiciare.
28. Enumerati etapele proceduri administrative
Prima este etapa de pregatire a deciziei, dar care nu a beneficiat de o reglementare unitara la nivelul tuturor actelor administrative. In general, fiecare organ emitent sau organul ierarhic superior acestuia elaboreaza o metodologie proprie privind pregatirea proiectelor de acte juridice in special normative. Totusi, s-a impus unificarea si coordonarea reglementarii juridice a etapei pregatitoare a proiectelor de acte juridice normative, elaborandu-se in acest sens "Metodologia generala de tehnica legislativa privind pregatirea si sistematizarea proiectelor de acte normative". Metodologia in cauza se aplica si unor acte individuale.
Etapa adoptarii deciziilor administrative a fost si este reglementata in mod diferit, de regula prin normele de organizare si functionare a respectivelor organe. Astfel, de exemplu, hotararile consiliilor locale se emit pe baza si in vederea executarii legii, cu votul majoritatii membrilor lor, fiind semnate de presedinte.
Etapa executarii este reglementata prin norme specifice fiecarui organ datorita particularitatilor activitatii de realizare. Exista si dispozitii cu caracter special aplicabile executarii intr-un domeniu sau ramura, cu ar fi executarea sanctiunilor contraventionale.
Etapa controlului este reglementata diferentiat pe categorii de organe si prin reglementari specifice pe domenii sau ramuri de activitate. Astfel, primarul indruma si controleaza aparatul propriu al primariei.
