|
|
|
CESIUNEA DE CREANTA
Cesiunea de creanta este contractul prin care creditorul (cedentul) transmite creanta unei alte persoane (cesionarului), care devine creditor in locul sau si care va putea executa creanta transmisa, cu toate drepturile atasate ei, in contra debitorului cedat.
Contractul prin care se realizeaza cesiune de creanta poat fi cu titlu oneros sau cu titlu gratuit.
Cesiunea de creanta trebuie sa indeplineasca toate conditiile de validitate ale contractului.
Orice creanta, nu numai aceea care are ca obiect o suma de bani, poate forma obiectul unei cesiuni de creanta.
Cesiunea de creanta este un contract consensual.
Daca cesiunea de creanta imbraca forma donatiei, trebuie sa indeplineasca conditiile de forma ale contractului de donatie, adica forma autentica.
Pentru validitatea cesiunii de creanta nu se cere consimtamantul debitorului cedat.
Pentru ca cesiunea de creanta sa fie opozabila tertilor, din care face parte si debitorul cedat, trebuie sa se indeplineasca urm. formalitati:
a). Notificarea sau acceptarea cesiunii de creanta facuta de catre debitorul cedat.
b). In privinta unor cesiuni de creanta, pentru opozabilitate sunt prevazute reguli speciale: cesiunea contractului de locatie mai mare de 3 ani trebuie trecuta in registrul de transcrieri de la locul imobilului; transmiterea cambiei, cecurilor si warantelor se face prin gir si traditiunea titlului; cesiunea actiunilor la purtator se face prin simpla traditiune a acestora; cesiunea actiunilor nominative se face prin declaratia facuta in registrul de actiuni al emitentului, subscrisa de cedent si cesionar sau de mandatarii lor, si prin mentinerea facuta pe actiune.
Efectele cesiunii de creanta sunt de 2 feluri:
a). Efecte ale actelor juridice care se infaptuiesc prin intermediul ei: vanzare, schimb, donatie, imprumut;
b). Efecte specifice cesiunii de creanta (intre parti, fata de terti).
1. Intre parti. Din momentul incheierii cesiunii de creanta, creanta se transfera catre cesionar. Aceasta ramane neschimbata si se face cu toate drepturile pe care le confera. Cesiunea de creanta lasa debitorului cedat toate exceptiile ce ar fi putut sa ridice in contra creditorului cedent.
2. Fata de terti, cesiunea de creanta produce efecte numai din momentul notificarii sau al acceptarii de catre debitorul cedat prin inscris autentic. Fata de debitorul cedat, cesiunea produce efecte si prin acceptarea ei prin inscris sub semnatura privata. In materia cesiunii de creanta, sunt terti: debitorul cedat; cesionarii ulteriori si succesivi ai aceleiasi creante; creditorii cedentului, care pot sa popreasca creanta in mainile debitorului cedat; creditorul cedentului propritor.
Pana la notificarea sau acceptarea cesiunii de creanta, debitorul cedat poate plati in mod valabil cedentului. Debitorul cedat se poate apara impotriva cesionarului cu chitantele liberatorii de la cedent ce au data anterioara notificarii sau acceptarii. Dupa notificare sau acceptare, debitorul cedat devine debitor al cesionarului si nu va mai putea plati cedentului si nici nu va putea invoca compensatia pentru o creanta nascuta impotriva cedentului ulterior publicitatii. Debitorul cedat poate opune cesionarului toate apararile opozabile cedentului.
In cazul in care cedentul a instrainat creanta, succesiv, la mai multi cesionari, intre acestia se afla un conflict care se solutioneaza potrivit regulii "qui prior tempore potior jure".
Creditorii chirografari ai cedentului, pot urmari creanta transmisa prin cesiune atata timp cat nu s-a facut notificarea sau acceptarea.
Concursul cesionarului cu tertii popritori se solutioneaza astfel: de la infiintarea popririi pana la validarea ei, creanta este indisponibila; dupa validare, popritorul este substituit creditorului.
Efectele cesiunii; obligatia de garantie. In cazul in care cesiunea de creanta se face cu titlu oneros, ea produce in raporturile dintre cedent si cesionar si un alt efect si anume obligatia de garantie in sarcina cedentului, care este de 2 feluri: de drept si conventionala.
Garantia de drept cuprinde obligatia cedentului de a raspunde de existenta actuala a creantei si accesoriile sale. Cedentul nu raspunde de solvabilitatea debitorului cedat.
Prin clauze de garantie conventionale, partile pot sa agraveze sau sa limiteze obligatia de garantie a cedentului. Prin clauza expresa, cedentul poate sa garanteze si solvabilitatea viitoare a debitorului cedat.
In toate cazurile, garantia exista numai in limita pretului cesiunii.
Potrivit actualei reglementari, creantele ipotecare si privilegiate, care fac parte din portofoliul unei institutii financiare autorizate de lege, pot fi cesionate unei alte institutii de acelasi tip ori unor altor institutii autorizate sa administreze portofolii de creante ipotecare si sa emita valori mobiliare pe baza acestora.
Cesiunea de creante ipotecare si privilegiate este o operatiune de investitii financiare care poate avea ca obiect creante ipotecare sau privilegiate individuale ori portofolii de creante care prezinta caractere comune sub aspectul naturii, originii si riscurilor lor. Caracterele comune vor fi stabilite prin contractul de cesiune prin creanta.
In baza portofoliului creantelor ipotecare si privilegiate, institutiile financiare abilitate vor putea emite titluri de valoare negociabile pe piata de capital.
Creantele principale sau accesorii privind drepturi de rambursare sau de restituire ale contribuabililor, precum si sumele afectate garantarii executarii unei obligatii fiscale pot fi cesionate numai dupa stabilirea lor potrivit legii. Cesiunea produce efecte fata de organul fiscal competent numai de la data la care aceasta i-a fost notificata.
Desfiintarea cesiunii sau constatarea nulitatii acesteia ulterior stingerii obligatiei fiscale nu este opozabila organului fiscal.
