Studiu de caz gradinita - profilul psiho-comportamental

STUDIU DE CAZ

I.     ISTORICUL CAZULUI

NUME SI PRENUME:

DATA SI LOCUL NASTERII: 16 . 05. 2002 , localitatea Teius, judetul Alba

OCUPATIA: prescolar

RELIGIA: catolic

PREZENTAREA PE SCURT A PROBLEMEI :

Furturile savarsite de minor se disting in primul rand prin valoarea mai redusa a bunurilor furate. El a sustras obiecte mici si usor vandabile (radiocasetofoane, casete audio si video, minicalculatoare etc.), manifestand o anumita predilectie pentru furtul dulciurilor, tigarilor fine si chiar bauturilor.

PREZENTAREA PE SCURT A FAMILIEI:

In urma unei casatorii de 3 ani jumatate, finalizata cu un divort in iulie 1994 , Saratean Mihaela si sotul acesteia, Saratean Dorin au dat nastere copilului Saratean Mihail- Dorin . Acesta din urma nu are un nivel de scolarizare ridicat, datorita nefrecventarii cursurilor gradinitei. Saratean Mihail- Dorin, a fost exclus in cursul anului scolar din evidenta gradinitei. Mentionez ca singurele tangente ale respectivului in cadrul gradinitei s-au conturat prin inscrierea in gradinita noastra, prima saptamana din grupa mare pregatitoare si in preajma Caciunului cand se impart cadouri la copii, acestea fiind si motivele solutiei de scoaterea din evidenta.

Mama acestuia, Saratean Mihaela a absolvit patru clase, muncind de atunci, in ordine, ca distribuitor de ziare pentru " Informatia" de Alba, sectorul local, ca ajutor de ospatar la restaurantul " Floare de colt "- Teius, ca angajat cu carte de munca la SALPREST- Alba si femeie de serviciu in cadrul Gradinitei cu Program Normal nr. 1 -Teius.

Tatal subiectului a avut probleme cu alcoolul, fiind averizat de 3 ori in cadrul aceluiasi an cu scoaterea copilului de sub tutela sa in cazul in care nu urmeaza un program de dezalcoolizare. Dupa divortul de Saratean Mihaela, acesta a plecat in Spania, trimitand doar pensia alimentara lunara datorata prin hotarare judecatoreasca.

In familia Saratean au existat tensiuni intre cei doi concubini, violenta domestica fiind unul dintre motivele expuse la divort, conditiile de locuit sunt improprii, situatia financiara este deficitara, nivelul de scolarizare - redus, sursele de existenta sunt pensia pe caz de boala a mamei subiectului si pensia alimentara din partea tatalui .

II.  ANCHETA SOCIALA

Responsabilitatea cresterii unui copil presupune in primul rand asigurarea unui camin si a unei familii, deci a unui mediu optim pentru dezvoltarea sa fizica si psihica. In cadrul familiei Saratean, aceste conditii nu au fost indeplinite, avand drept consecinta faptul ca minorul Saratean Mihail a inceput a savarsi respectivele delicte. Mediul familial pregateste copilul pentru mediul social cu care se va 'confrunta' mai tarziu. Mai tarziu tot ce se va construi se va face pe aceasta fundatie. In cazul de fata baza educatiei a fost prejudiciata, motiv pentru care subiectul a comis repsectivele infractiuni.

In mediul familial au existat determinari ereditare care au generat boli mintale ale copilului , care mosteneste - in faza incipienta - boala mamei sale. Intarzierile mintale reprezinta o premisa a deviantei comportamentale, mai ales atunci cand nivelul mintal scazut se asociaza cu tulburari afective si cu conditii defavorabile de mediu. Deficientele intelectuale exprima, de regula, dificultatea sau imposibilitatea celui in cauza de anticipare, pe plan mental, a urmarilor inevitabile ale atitudinilor deviante adoptate. Altfel spus, ele exprima slaba capacitate de a trai anticipativ o serie intreaga de efecte sau stari emotive, motiv pentru care persoana respectiva traieste mai mult 'in prezent', sub presiunea tiranica a pulsiunilor si trebuintelor sale primare.

Sentimentul de frustrare exprima starea noastra de disconfort in raport cu o trebuinta sau aspiratie care, din diferite motive, nu a fost satisfacuta. Oamenii au diferite praguri de rezistenta la privare (frustrare), in functie de cat de mult sunt dispusi sa realizeze un dialog flexibil cu ceilalti, respectiv de a face schimburi de valori materiale si spirituale cu cei care ii inconjoara. Copiii 'problema' sub raport comportamental (disciplinar) sunt, de obicei, persoane incorsetate de egoism in interpretarea situatiilor sociale, sunt persoane dominate de incapacitatea de a se detasa de propriile trairi si tendinte egocentrice, ceea ce le determina sa creada ca au numai drepturi, nu si indatoriri. Incapacitatea de a accepta o frustrare, un repros sau sugestie constructiva ii face pe acesti elevi sa recurga la incercari de satisfacere a trebuintelor lor egoiste pe alte cai decat cele legale. Un puternic substrat ereditar in acest sens este mostenit de Saratean Mihail -Dorin: toleranta foarte scazuta la frustrare ; o pronuntata labilitate afectiva ; un potential agresiv ridicat; indiferenta afectiva (absenta emotiilor altruiste si simpatetice).

III.          ANALIZA SI EVALUAREA CAZULUI

Familia, prin tonalitatea si atmosfera sa afectiva, prin dimensiunea sa culturala si gradul ei de integrare sociala, constituie un mediu educativ determinant. Orice dezacorduri si tensiuni existente in mediul familial vor genera in constiinta copilului indoieli, reticente sau reactii neadaptative. Dintre factorii familiali care au generat tulburari comportamentale la copil, au fost:

Deficite de climat familial si de structura familiala. Familia reprezinta 'un soi de personalitate colectiva', a carei armonie generala influenteaza echilibrul psihologic al fiecareia dintre parti. Faptele de viata arata, in acest sens, ca diferitele insusiri moral-volitive ale copilului, cum ar fi, de exemplu, initiativa si fermitatea in actiuni, curiozitatea epistemica, spiritul obiectiv de autoevaluare etc. depind de o serie de trasaturi pe care le are familia in care copilul traieste. Parintii formeaza, se stie, miezul grupului familial. Absenta temporara a unuia dintre parinti, situatia de deces a unuia sau a ambilor parinti etc. reprezinta multe conditii cu rasunet diferit asupra mediului familial si al echilibrului psihic al copilului, asa cum arata cazul de fata.

Copilul si divergentele educative dintre membrii adulti ai familiei. Este stiut ca mediul familial nu se limiteaza strict la membrii grupului familial nuclear (adica numai la parinti si copii). Cel mai adesea si alti adulti, cum ar fi: bunici, matusi, unchi, veri, prieteni, vecini iau parte, in mod permanent sau doar din cand in cand, la viata familiei respective. Aceste persoane pot sa joace un rol important influentand, in unele cazuri, natura relatiilor copilului cu parintii. 'Ceea ce complica pedagogia familiala - arata Andre Berge -, este numarul de jurisdictii carora trebuie sa li se supuna copilul. Aceasta familie a fost una in care cea mai mica masura de ordin educativ starnea strigatele de indignare ale bunicilor, unchilor, matuselor, prietenilor etc., care isi prezinta opiniile, se contrazic, reproseaza severitatea sau indulgenta, sugereaza sisteme si solutii salvatoare.

IV.          PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL

DEZVOLTAREA PSIHOMOTRICA: Subiectul prezinta ticuri ti caracteristici ce dezvolta tulburari de temperament caracteristice bolii mintale mostenite de la mama.

DEZVOLTARE PSIHOINTELECTUALA SI COGNITIVA: deficienta mintala incipienta (Q.I = 60) , avand formate si consolidate majoritatea capacitatilor receptive si discriminare senzorio-perceptive primare, si unele capacitati cognitive - intelectuale superioare. Intampina serioase dificultati de acomodare, si un nivel de oboseala psihonervoasa.

LIMBAJUL: vocabular activ redus, incoerenta frecvent intalnita, cultura generala aproape inexistenta, neclaritate in vorbire.

DEZVOLTARE AFECTIV - EMOTIONALA: labilitate psihoemotionala, hiperemotivitate, nevroze, culpabilitate crescuta, prezinta depresii dese, tensiuni, nelinisti interioare.

DEZVOLTARE SOCIAL -ADAPTATIVA: nivel redus de sociabilitate, neacceptat de colegii de grupa , neintegrat intr-un grup de prieteni , fara parteneri de joaca.

TRASATURI DE PRSONALITATE: Melancolic - capacitate de lucru redusa in conditii de suprasolicitare, slaba rezistenta neuropsihica, sensibilitate acuta.

APARATUL DE LUCRU INVESTIGATIV : observatia; convorbirea; consultarea dosarului personal ; diverse teste de personalitate; chestionare

V.  PLAN DE INTERVENTII:

SPECIALISTI IMPLICATI:

asistent social, psiholog, cadre didactice.

INSTITUTII IMPLICATE:

Inspectoratul de Politie, Directia Generala de Asistenta Sociala si Protecta Copilului- Alba, Primaria Orasului Teius, Gradinita.

PLAN PE TERMEN MEDIU:

Copiii delincventi care au savarsit fapte penale pot beneficia de servicii acordate de stat daca se vor inscrie intr-un program ce se desfasoara in perioada 2008-2009, potrivit Hotararii privind aprobarea programelor de interes national in domeniul protectiei drepturilor copilului pentru perioada 2008-2009, aprobata in sedinta de miercuri a Guvernului.
Pe langa acest program, in perioada mentionata vor continua Programele privind inchiderea institutiilor de tip vechi pentru protectia copilului si infiintarea de casute de tip familial si apartamente, privind dezvoltarea retelei de servicii sociale comunitare pentru copil si familie si cel care vizeaza perfectionarea personalului care lucreaza in serviciile de protectie a copilului, se arata intr-un comunicat de presa emis de Biroul de Presa al primului-ministru.
Fata de anii anteriori, programele de interes national in domeniul protectiei drepturilor copilului vor fi abordate multianual, pentru a permite elaborarea de propuneri de proiect ce pot fi implementate pe o durata de timp realista.

Programele de interes national vor fi implementate in perioada 2008-2009, iar proiectele care vor fi aprobate pentru finantare vor avea o durata cuprinsa intre 9 si 18 luni.
Proiectele vor fi finantate de la bugetul de stat, prin bugetul Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului (ANPDC).

Evaluarea si selectia proiectelor, precum si monitorizarea implementarii proiectelor se va face de catre ANPDC. Proiectele pot fi realizate individual sau in parteneriat, de Directiile Generale de Asistenta si Protectia Copilului si/sau de Organismele private care desfasoara activitati in domeniul protectiei drepturilor copilului si a protectiei speciale a acestuia.
Programul 'Inchiderea institutiilor de tip vechi pentru protectia copilului si infiintarea de casute de tip familial si apartamente' isi propune cresterea calitatii ingrijirii si protectiei copilului separat definitiv sau temporar de parintii sai, prin cresterea numarului de case de tip familial si apartamente si reducerea numarului institutilor de tip vechi. Astfel, vor fi infiintate cel putin 27 de case de tip familial si apartamente si cel putin un centru de recuperare. Bugetul alocat pentru acest program este de peste 20 milioane lei: 9,84 milioane lei pentru anul 2008 si 10,17 milioane lei pentru anul 2009.
Programul 'Servcii specializate pentru copilul delincvent' isi propune identificarea timpurie a actiunilor sau comportamentelor deviante ale copiilor si oferirea unei protectii adecvate copiilor care au savarsit o fapta penala si nu raspund penal. Astfel, programul are ca obiectiv crearea de servicii specializate destinate acestor copii, in vederea prevenirii si combaterii actiunilor sau comportamentelor deviante ale copiilor si reintegrarii scolare, familiale sau sociale a copiilor.
Se urmareste infiintarea unui numar de cel putin cinci servicii de tip rezidential si cel putin 10 servicii de zi specializate, precum si formarea unui numar de cel putin 150 de persoane. Cel putin 250 de copii urmeaza sa beneficieze de servicii specializate pentru orientarea, supravegherea si sprijinirea reintegrarii lor sociale.
Programul se deruleaza pe o perioada de doi ani, iar proiectele vor avea o durata de maxim 18 luni. Bugetul total pentru acest program este de 6,67 milioane lei: 3,28 milioane lei pentru anul 2008 si 3,39 milioane lei pentru anul 2009.