|
|
|
ASPECTUL LEXICAL - Jocuri didactice pentru imbogatirea si activizarea vocabularului.
Copilul va putea sa-si imbogateasca vocabularul activ si pasiv (cu substantive comune, substantive proprii, adjective, verbe, adverbe si locutiuni adverbiale, prepozitii, conjunctii).
Imbogatirea vocabularului este una din sarcinile prioritare pe linia cultivarii exprimarii copiilor, realinzandu-se printr-o munca sistematica in cadrul activitatilor de educatie a limbajului din gradinita.
Copiii trebuie sa dobandeasca inca de la varsta prescolara capacitatea de a comunica cu cei din jur, de a-si exprima in mod inteligibil impresiile, gandurile, ideile, ceea ce va constitui o baza in activitatea scolara si viata sociala de mai tarziu. De aici decurge necesitatea insusirii vorbirii in mod sistematic.
In procesul instructiv - educativ, prin intermediul limbajului se realizeaza transmiterea cunostintelor, largirea orizontului copiilor cu noi reprezentari. Deci, limbajul poate fi privit din doua puncte de vedere:
ca mijloc de comunicare
ca mijloc de cunoastere
Educatoarea face cunoscut copiilor, prin cuvant, de menirea lucrurilor si a fenomenelor, insusirile acestora si legatura dintre ele. Concomitent, cu cunoasterea nemijlocita a lumii inconjuratoare, copiii invata si cuvintele corespunzatoare obiectelor sau fenomenelor cu care vin in contact.
Cuvantul sub forma de intrebare sau adresare directa il face pe copil sa gindeasca, sa analizeze, sa compare, sa clasifice, sa traga concluzii, in acest mod dezvoltandu-se gandirea si limbajul, crescand capacitatea de cunoastere, largindu-se sfera de cunostinte, dezvoltandu-se vocabularul si bineinteles si posibilitatea de exprimare.
Cuvantul izolat nu are valoare in sine, este doar un semn, o reprezentare a unui obiect, atata vreme cat contextul nu-i precizeaza sensul, nu inseamna decat o parte din intelesul lui semantic; un adjectiv nu reprezinta nimic pentru copilul prescolar, daca el nu are perceptia directa a calitatii pe care o indica, un verb nu are inteles deplin daca nu este legat de reproducerea lui prin metode si procedee care sa-i dea precizare.
Sensurile diferite ale cuvintelor, fie ele substantive, adjective, verbe sau alte parti de vorbire, nu se pot activiza decat folosind comparatiile si asociatiile.
Programa prescolara prevede imbogatirea si activizarea vocabularului cu substantive care exprima notiuni cu un grad mai mare de generalizare; adjective care exprima insusiri referitoare la forma, marime, dimensiuni, culori si nuante; adverbe care exprima pozitii ale obiectelor in spatiu, relatii temporale; verbe care exprima diferite actiuni. In acest sens am planificat si desfasurat jocuri didactice si exercitii, care au vizat sporirea "zestrei" lexicale, activizarea achizitiilor lexicale, plasticizarea exprimarii prin sinonime, antonime, omonime.
Pentru imbogatirea vocabularului activ si pasiv am experimentat mai multe jocuri didactice si exercitii, dupa cum urmeaza:
a. Activitati comune
Scop
Stabilirea corecta a raporturilor intre unele notiuni specie si notiunile generale din care fac parte, cu ajutorul operatiei de clasificare;
Operarea corecta cu notiunile generale si notiunile specie respective;
Activizarea si imbogatirea vocabularului cu noi cuvinte.
Gruparea obiectelor dupa criteriul anuntat, sesizarea greselilor in asezarea jetoanelor.
sa denumeasca obiectele desenate pe jetoane;
sa le includa corect in diferite categorii;
sa verbalizeze orice actiune efectuata.
Jetoane cu fructe, legume, flori; panou; fise de munca.
Copilul ales prin numaratoarea "un, doi, trei, raspunde daca vrei" vine la masa educatoarei, alege un jeton, denumeste obiectul, planta, fructul etc. desenat precizand "din ce familie face parte", apoi il aseaza pe panou la locul potrivit.
Sesizeaza jetonul plasat gresit de educatoare, indreapta greseala, motiveaza actiunea.
Dupa introducere, anuntarea temei si a scopurilor, educatoarea explica regula jocului, apoi se executa jocul de proba.
Copilul ales prin numaratoare alege un jeton, denumeste obiectul desenat.
Exemplu: "Acesta este un mar"
"Din ce familie face parte?"
"Marul face parte din familia fructelor."
Copilul aseaza jetonul pe panou, la locul potrivit. Pentru alte jetoane, raspunsul va fi: . . . din familia legumelor, florilor, animalelor domestice, etc. Jocul continua pana ce toate jetoanele sunt grupate pe categorii.
In varianta se va cere copiilor sa inchida ochii, in acest timp educatoarea efectueaza modificari in asezarea jetoanelor pe panou.
La semnal, copii deschid ochii, privesc cu atentie panoul si descopera greseala, o indreapta, apoi motiveaza actiunea verbal: "Ghiocelul este o floare, nu are ce catua printre legume."
In faza urmatoare se trece la activitatea individuala a copiilor, rezolvarea fiselor primite. Acestea vor fi diferite, se poate lucra cu trei - patru modele, cu diferite categorii: fructe, animale, flori, etc. Copiii vor fi familiarizati cu fisa. Ei au sarcina sa taie cu o linie ceea ce nu se potriveste
Fisa nr. 1/a
Fisa nr. 1/b
In incheiere se fac aprecieri asupra modului cum au lucrat copiii, atat in prima parte a jocului, cat si in rezolvarea fiselor individuale.
Jocul acesta a contribuit la imbogatirea si activizarea vocabularului cu cuvine notiune, la dezvoltarea capacitatii copiilor de a ordona imaginile dupa diferite criterii, de a le incadra in categoria corecta, la dezvoltarea spiritului de observatie, independenta si rapiditate in actiune, la formarea capacitatii de generalizare.
Consolidarea cunostintelor privind relatiile spatiale si a cuvintelor care indica pozitia si directia obiectelor (sus, jos, in fata, in spate, la dreapta, la stanga, etc.).
Dezvoltarea spiritului de observatie, a memoriei, a atentiei.
Recunoasterea pozitiei obiectelor, folosirea corecta a cuvintelor care indica pozitia in spatiu, compararea pozitiei obiectelor unele fata de altele.
sa formuleze propozitii folosind corect adverbele si locotiunile adverbiale de loc
sa compare pozitiile obiectelor unele fata de altele, folosind cuvinte potrivite
sa sesizeze schimbarile intervenite
Jucarii, clopotel.
Copiii denumesc jucariile, inchid ochii la semnal, iar la sunetul clopotelului ii deschid si obsearva schimbarile intervenite in pozitia jucariilor.
Dupa captarea atentiei, anuntarea temei si enuntarea obiectivelor se trece la explicarea jocului, efectuarea jocului de proba. In jocul propiu-zis copii fac "ordine", precizeaza unde anume au gasit jucaria si unde vor sa o aseze.
Exemplu: "Eu am gasit ursuletul sub masa"
"Eu asez ursuletul pe raft."
Variante de joc:
V1 - Copiii inchid ochii, educatoarea ascunde mai multe jucarii, la semnalul clopotelului incepe cautarea. Copilul care gaseste jucaria, specifica locul unde a gasit-o.
Exemplu: "Masinuta este in colt, dupa usa."
V2 - Educatoarea ascunde cate un copil, iar colegii trebuie sa il caute, sa precizeze unde l-au gasit.
V3 - Pozitia obiectelor (sau chiar a copiilor) unele fata de altele.
Exemplu: "Papusa se afla pe raftul de sus, langa masinuta."
"Ionut este in spatele (in dreapta, stanga, etc.) Izabelei."
Copiii vor lucra pe fisa: "Deseneaza ce iti spun"
"In centrul sau mijlocul foii desenati o casuta, deasupra ei mai multi nori, in partea dreapta a casei un copac, in stanga casei multe flori."
Iata o fisa realizata de catre un copil din grupa (S.G.)
Fisa nr. 2
Educatoarea
evalueaza fisele, in incheiere apreciaza modul de
desfasurare a jocului.
Copiii ies din sala de grupa efectuand diferite exercitii la comanda educatoarei: "Intindem bratele inainte (sus, pe cap, etc.)" Prin acest joc s-a realizat verificarea deprinderii copiilor de exprimare corecta. Ei au fosrmulat propozitii incluzand obligatoriu adverbe si locotiuni adverbiale de loc. Prin rezolvarea fisei au dat dovada de faptul ca au reprezentari spatiale de orientare, au inteles mesajul educatoarei, plasand componentele compozitiei grafice in mod corect.
Verificarea si consolidarea cunostintelor privitoare la culori si nuante;
Dezvoltarea atentiei, memoriei si a capacitatii de a asocia cunostintele insusite anterior;
Formarea deprinderii de a face corect acordul intre adjectiv si substantiv.
Denumirea culorii, asocierea ei cu un obiect (jeton) afisat pe panou.
sa denumeasca obiectele precizand culoarea lor
sa formuleze corect propozitiile
sa faca corect acordul intre adjectiv si substantivul pe care-l insoteste
Creioane colorate, imagini, jetoane.
Educatoarea rosteste versurile: "Hai sa ne jucam si sa coloram", se opreste in fata unui copil, acesta alege un creion colorat, denumeste culoarea aleasa, se duce la panou si coloreaza o imagine care trebuie colorata cu acea culoare.
Exemplu - daca copilul alege creionul rosu, el va spune
"Eu am ales culoarea rosie"
"Am sa colorez capsuna (cireasa, rosia, etc.) cu aceasta culoare".
Daca indeplineste corect sarcina, copilul respectiv devine conducatorul jocului. Dupa ce un numar de 5 - 6 copii coloreaza pe rand imaginile de pe panou, se vor introduce diferite variante pentru a evita monotonia jocului (totate actiunile se motiveaza, se verbalizeaza de catre copii).
V1 - Se impart jetoane copiilor, educatoarea arata imaginea unui obiect colorat cu verde, cei care au jetoane cu obiecte colorate cu aceeasi culoare le sorteaza si le ridica.
Pentru culoarea rosie se folosesc urmatoarele imagini: cireasa, capsuna, rosie.
Pentru culoarea verde: brad, frunza, ardei
Pentru culoarea galbena: lamaie, gutuie
Pentru culoarea potocalie: morcov, portocala
V2 - Jocul se poate desfasura si oral. Educatoarea cere copiilor sa raspunda ce culoare se potriveste obiectului denumit de ea.
Exemplu - "frunza" - copiii raspund "Frunza este verde."
"lamaie" - "Lamaia este galbena"
"urs" - "Ursul este maro"
"porumbel" - "Prombelul este alb."
In incheierea activitatii, la semnalul educatoarei, copiii se grupeaza in "buchetele" dupa culoarea jetonului primit.
Cu acest joc am adancit cunostintele copiilor legate de culoarea unor obiecte, flori, fructe, animale, etc., am dezvoltat spiritul de observatie si capacitatea de analiza. Ei au fost pusi in situatia de a stabili rapid legaturi intre culori si obiectele care le poseda in mod constant, am activizat vocabularul realizand acordul corect dintre substantiv si adjectivul care il insoteste.
Formarea si consolidarea cunostintelor referitoare la reprezentarile de timp
Folosirea corecta a cuvintelor care denumesc relatii temporale (azi, maine, ieri, mai tarziu, dimineata, seara, etc.) in comunicarea orala.
Descrierea ilustratiilor si precizarea momentului cand se petrece actiunea.
Formularea intrebarilor si raspunsurilor.
sa alcatuiasca propozitii cu sens logic;
sa inteleaga sensul cuvintelor care denumesc relatii temporale;
sa precizeze momentul in care se desfasoara actiunea;
sa rezolve sarcina fisei;
sa se conformeze regulilor de joc.
Panou impartit in doua (reprezentand ziua si noaptea), imagini cu diferite actiuni in diferite momente ale zilei.
Copiii se impart in doua echipe, pe rand cate un reprezentant din fiecare echipa alege o imagine, descrie actiunea. La intrebarea copiilor din echipa adversa: "Cand se intampla?", copilul din prima echipa da raspunsul potrivit si aseaza jetonul pe panou la momentul corespunzator. Apoi da mana cu un alt copil din echipa adversa si ii adreseaza intrebarea "Tu ce ai facut ieri la pranz (dimineata, seara)?" sau "Tu ce vei face maine dimineata (la pranz, seara)?"
Copii sunt impartiti pe doua echipe. Un copil din echipa nr.1 vine la masa educatoarei, alege o ilustratie, o descrie. Cei din echipa nr.2 ii adreseaza o intrebare "Cand se intampla?" Copilul denumeste momentul zilei cand se petrece actiunea si aseaza jetonul pe panou la momentul respectiv. El merge la un copil din echipa nr. 2, da mana cu el si il intreaba: "Tu ce ai facut ieri dimineata?" Daca acesta raspunde corect, merge si alege si el un jeton, iar jocul se reia.
Pentru raspunsurile corecte, copii primesc cate o bulina, iar echipa care a primit cele mai multe buline, este declarata castigatoare.
V1 - Educatoarea sau un copil mimeaza prin gesturi sugestive o actiune (se spala, face gimnasitca, bea ceai etc.), apoi intreaba "Cand se intampla?" Ceilalti vor raspunde: "Eu ma spal pe fata, dimineata."
"Eu mananc ciorba la pranz." etc.
V2 - Copiii se prind de mana, se invart in cerc batand din picioare sau spunand in soapta "tic-tac, tic-tac", imitand ceasul. Educatoarea sta in mijlocul cercului, cu bratele intinse, reprezentand axul cu limbile ceasului. La cuvintele rostite de ea "Tic-tac, tic-tac, dimineata tu ce faci?" cercul se opreste, iar copilul in dreptul caruia educatoarea isi indreapta bratele, va raspunde precizand cat mai multe actiuni care se pot face in acel moment.
Exemplu: "Dimineata eu ma spal, ma imbrac, imi fac patul, servesc micul dejun, etc."
Pentru obtinerea performantei, copiii primesc cartonase mici cu secvente (diferite actiuni). Ei trebuie sa le ordoneze cronologic (in succesiune logica). Dupa evaluarea activitatii, copiii parasesc sala pe recitativul "Ceasul mare bate tare, tic-tac, tic-tac."
Fisa nr. 3
Sarcina fisei - "Precizeaza, cand se intampla, apoi ordoneaza imaginile primite. Spune de ce le-ai ordonat astfel."
In acest joc copiii au de facut asocieri intre momentul cand se intampla o actiune (sau mai multe), sa precizeze verbal momentele actiunii sau chiar actiunea. Jocul dezvolta gandirea asociativa, are rolul de a educa copiilor deprinderea de a formula propozitii enuntiative, interogative, de a imbogati vocabularul.
Imbogatirea vocabularului se poate realiza si prin desfasurarea unor jocuri in care copiii sunt familiarizati cu unele cuvinte cu sens contrar (antonime) sau cu cele care au aceeasi forma dar alte sensuri, semnificatii (omonime).
In explicarea cerintelor noi, trebuie sa se faca permanent apel la antonime, omonime, deoarece prescolarul isi precizeaza mai bine, mai usor sensul cuvintelor pe care le diferentiaza prin contact si analogie.
Antonimia, este un fenomen semantic fundamental, o modalitate de organizare a vocabularului (alaturi de omonimie si sinonimie). Pentru ca prescolarul sa inteleaga aceasta relatie care se stabileste intre anumiti termeni, se recurge la joc.
Imbogatirea, activizarea vocabularului cu unele cuvinte (adjective, substantive) cu sens contrar (antonime).
sa inteleaga semnificatia cuvintelor;
sa precizeze sensul cuvintelor;
sa alcatuiasca propozitii folosind corect antonimele;
Gasirea antonimelor unor cuvinte si formularea unor propozitii cu acestea.
imagini ce contin elemente care sa sugereze antonimul: panglica lata - ingusta, cutie mare - mica, cos plin - gol, etc.
Dupa ce se denumeste o imagine, copilul care are jetonul pereche reprezentand insusirea contrarie, vine la tabla, pronunta antonimul, aseaza jetonul in pereche cu primul.
Un set de imagini este asezat la masa educatoarei, iar perechile se distribuie copiilor. Se alege si se denumeste imaginea (panglica lata), iar copilul care are jetonul cu imaginea reprezentand insusirea contrarie se ridica, merge la tabla, pronunta antonimul (panglica ingusta) asezand jetonul in pereche cu primul.
Exemplu: "Acesta este un cos plin."
"Acesta este un cos gol."
"Eu asez in pereche cosul gol cu cosul plin."
Pentru a se exclude monotonia se pot organiza mai multe variante.
V1 - Educatoarea pronunta un cuvant si copii gasesc antonimul.
Aceasta varianta se desfasoara fara suport intuitiv. Copiii pot fi ajutati cu intrebarea "Daca nu e mare. . ., cum e?"
Cuvinte folosite: curat - murdar; cald - rece; alb - negru;
harnic - lenes; bun - rau; ordonat - dezordonat;
curajos - fricos; vesel - trist; gros - subtire.
Aceste cuvinte pot exprima aspecte concrete sau insusiri morale.
V2 - Se cere copiilor sa formuleze propozitii folosind antonimele unor cuvinte.
Exemplu: "Andrei este un copil curat."
"Covorul este murdar."
Propozitiile formulate pot fi si din povestile cunoscute. Se incepe ideea de catre educatoare, iar copiii vor completa.
Exemplu: "Daca fata babei era urata (rea, lenesa, etc.), fata mosului era frumoasa (buna, ascultatoare, harnica etc.)"
Pentru obtinerea performantei copiii vor lucra pe fisa. Acestea se intuiesc, se explica sarcinile, educatoarea indruma copiii in functie de particularitatile individuale.
Fisa nr. 4/a
Sarcina fisei - "Denumeste imaginile, gaseste cuvantul potrivit pentru fiecare."
Fisa nr. 4/b
Sarcina fisei - "Denumeste imaginile, formeaza perechi intre imaginile cu sens contrar."
Copiii vor fi antrenati in evaluarea fiselor personale, eventual pot schimba intre ei fisele corectandu-le astfel.
In incheiere, dupa apreciere, se poate recita poezia "Daca nu-i asa, cum e?" - copiii avand sarcina sa completeze versul cu cuvantul potrivit.
"Muntele din zare
De nu-i mic, e. . . (mare)
Iar zapada dalba
De nu-i neagra-i . . . (alba)
Norul ce s-a dus
De nu-i jos, e . . . (sus)
Ursul greu la pas,
De nu-i slab, e. . . (gras)
Plopul de la gard
De nu-i scund, e . . (inalt)
Mierea care curge
De nu-i amara-i . . . (dulce)
Gheata ce se trece
De nu-i cald-i . . . (rece)
Omul intelept
De nu-i stramb, e . . . (drept)
Prin acest joc copiii au reusit sa inteleaga sensul cuvantului in directa legatura cu antonimul sau, realizandu-se astfel cele doua sarcini: de introducere a cuvantului nou in vocabularul prescolarului, insusirea cuvantului cu sens opus.
Explicarea cuvintelor omonime (cuvine cu forma identica, dar cu sensuri total diferite in contexte diferite) se realizeaza cu rezultate foarte bune, prin joc.
Imbogatirea vocabularului copiilor prin descoperirea de sensuri si semnificatii noi pe care le pot avea cuvintele in anumite contexte.
sa inteleaga semnificatia cuvintelor;
sa precizeze sensul cuvintelor;
sa alcatuiasca propozitii folosind corect omonimele;
sa execute corect sarcina fisei.
Activizarea vocabularului copiilor cu cuvinte care au aceeasi forma dar inteles diferit.
Jetoane cu imagini: catel (animal - usturoi)
broasca (de la usa - batracian)
boboc (floare - ratusca)
cos (de fum - de nuiele)
Denumirea obiectului de pe jeton, cautarea imaginii cu aceeasi denumire, formularea unor propozitii.
Un copil numit de educatoare spune ce reprezinta jetonul.
Exemplu: "Aceasta este o broasca", apoi educatoarea recita versurile: "Ziua-ntreaga sta pe lac si tot striga oac, oac, oac". Se repeta cu toti copiii.
Un alt copil va cauta imaginea cu aceeasi denumire, dar alta semnificatie si va preciza la ce foloseste.
Exemplu: "Eu am ales acest jeton. Pe el este desenata o broasca."
"Broasca se foloseste la usa"
Daca copiii intampina greutati, sunt ajutati de educatoare cu urmatoarele versuri:
"Una-i broasca de pe lac
care face oac, oac, oac.
Alta-i broasca de la usa
Care tine cheia-n usa."
Cu fiecare din omonime copiii vor formula propozitii pentru a verifica daca au inteles sensul si semnificatia lor.
Exemplu: "Catelul pazeste casa omului."
"Eu am curatat catelul de usturoi." sau
"Bunicul are o capra de taiat lemne."
"Obiceiul cu capra este un frumos obicei de iarna."
Pentru celelalte omonime s-au folosit urmatoarele versuri:
"catel"
Azorel e un catel
Din catei de usturoi
Tare cret si mititel.
Fac ostropel pentru voi.
"corn"
Cand pornesc la vanatoare
Eu mananc corn cu lapte.
Toti au corn la cingatoare
Cand se suna, toti se aduna
Ce-au vanat, sa spuna.
"cos"
Cosul casei scoate fum
Vine un mos cu un cos
Semn ca iarna e pe drum.
Iar in cos e un cocos.
In varianta: dupa cunoasterea sensurilor acestor cuvinte, copiii pot formula propozitii folosindu-se de diferite contexte.
Exemplu: "Ioana are par lung."
"Bunicul a cules perele din par."
"Mariuca ingrijeste bobocii de rata."
"Trandafirii au multi boboci."
Pentru obtinerea performantei se va rezolva urmatoarea fisa:
Fisa nr. 5
Sarcina fisei - "Formeaza perechi intre obiectele diferite, dar care se denumesc cu acelasi cuvant."
In general, unul din sensuri este mai cunoscut de catre copii, folosit mai des de ei, dar prin exercitii sunt insusite si celelalte sensuri ale cuvantului si apoi folosite in vorbirea curenta. Prin aceasta activitate s-a imbogatit vocabularul copiilor ei descoperind noi sensuri si semnificatii ale unor cuvinte.
Activitatea de povestire este o alta cale prin care se dezvolta vocabularul copiilor, deoarece textele literale ii sensibilizeaza pe copii, dar in acelasi timp le ofera si modele de exprimare, cuvinte noi, expresii literare. Semnificatiile cuvintelor, expresiilor noi, trebuie explicate, numai asa vor fi insusite constient de copii.
Folosind un material didactic bogat, planse frumos colorate, am reusit, prin diferite jocuri didactice, sa activizez vocabularul copiilor, dandu-le posibilitatea sa expuna continutul unui text, sa redea prin dialog diferite fragmente din povesti. Toate acestea au contribuit la dezvoltarea unei vorbiri coerente, corecte, logice, expresive.
Folosind jocul "Oglinda fermecata", "Cine trebuie sa plece", "Cine este?", "Traista cu povesti", "Ghiceste la ce poveste m-am gandit?", "Cine stie povesti castiga", "Povesteste mai departe" si altele, am urmarit:
- denumirea povestilor, a personajelor, realizarea asocierii personaj-
poveste;
- redarea corecta a unui dialog sau a unui fragment dintr-o poveste
cunoscuta;
- efectuarea unor paralele intre personaje, stabilind asemanarile si
deosebirile;
- sa recunoasca tabloul corespunzator celor relatate pe banda magnetica
si sa povesteasca in continuare.
In jocul "Cine este?", folosind materialul didactic intuitiv, am prezentat un personaj cu ajutorul mastilor iar copiii trebuiau sa recunoasca personajul si sa-l descrie cu toate aspectele.
In jocul "Povesteste mai departe", copiii aveau ca sarcina sa urmareasca inceputul unui fragment dintr-o poveste cunoscuta, s-o denumeasca, sa continue povestea pana la un moment, sa aleaga dupa suport imaginea corespunzatoare ultimului episod redat. Surpriza, miscarea, ghicitoarea, cautarea folosite in acest joc antreneaza copiii si-i determina sa participe activ.
Accesibil, atractiv si util este jocul "Cine stie povesti castiga" desfasurat sub forma de concurs. Scopul acestui joc este acela de evaluare a cunostintelor copiilor despre povestile cunoscute. Prin intermediul discului sau diafilmului, copiii trebuiau sa ghiceasca din ce poveste este fragmentul respectiv.
In jocul "Oglinda fermecata" cerinta era sa recunoasca scena din poveste si sa o redea oral. In cadrul jocului, in afara de scenele cunoscute se introduc treptat si elemente necunoscute. Cunoscand bine ilustratiile, ei reusesc sa povesteasca independent, fara sa fie necesare intrebarile ajutatoare, care faramiteaza actiunea jocului si fac sa scada intensitatea lui.
In "Ghiceste la ce poveste m-am gandit?", un copil este conducatorul jocului, recita versurile semnificative sau un dialog dintre doua personaje; ceilalti trebuie sa ghiceasca la ce poveste s-a gandit, iar conducatorul jocului va deveni cel ce a ghicit. Ajunsi in postura de conducatori se observa libertatea de alegere pentru anumite povesti si episoade din acestea.
Joc didactic "Traista cu povesti"
Scop
Consolidarea deprinderii de a face legatura intre propozitii si de a reda continutul (fragmentul) unei povesti in mod corect;
Activizarea vocabularului prin povestirea unor scurte fragmente.
Sarcina didactica
Recunoasterea si reproducerea unui fragment dintr-o poveste cunoscuta.
Material
Un saculet (traista) in care sunt introduse imagini din diferite povesti cunoscute de copii: "Fata babei si fata mosului", "Capra cu trei iezi", "Scufita Rosie", "Alba ca Zapada" etc.
Regulile jocului
Se reproduc versurile:
"Traista minunata
Spune-mi de indata
Ce se-ascunde-n tine
Ca vreau sa stiu bine."
In acest timp traista este data din mana-n mana; copilul la care a ajuns saculetul in momentul in care s-au terminat versurile, il deschide si scoate o ilustratie; o descrie, povesteste fragmentul si precizeaza povestea la care se refera imaginea.
Desfasurarea jocului
Se arata copiilor traista, precizandu-se ca in interiorul ei se gasesc ilustratii din povesti cunoscute, se expune regula jocului, se executa jocul de proba.
Copiii recunosc personajele, povestesc fragmentul ilustrat, spun titlul povestii. Se procedeaza asa, pana ce se epuizeaza toate ilustratiile ce au fost pregatite pentru acest joc. In timpul activitatii copiii care intampina greutati sunt ajutati de educatoare sau colegii lor.
Varianta - educatoarea anunta copii ca le va spune o poveste mai lunga, facuta din fragmente cunoscute de ei, din mai multe povesti. Copiii trebuie sa sesizeze schimbarea povestii si sa ridice mana.
"Suparat, mosneagul prinse intr-o zi cocosul si dupa ce-l batu bine ii zise: <Na, ori te oua, ori pleci de la casa mea!> Cocosul cum scapa din mainile mosneagului, o lua la fuga si fugi si fugi, pana se intalni . . .cu un urs care-i spuse:"
"Tii! Ce mai de peste ai! Da-mi si mie ca tare mi-i pofta! Ba mai pune-ti pofta-n cui cumetre. Daca ti-i asa de foame, du-te la balta, baga-ti coada-n apa si-i avea cat peste iti trebuie!
"Vazand ca vulpea nu mai zice nimic, lupul o lua repejor prin padure si merse pana ce. . . vazu inaintea lui o fetita. Si cum intra fetita in poienita numai ce-i iesi lupul in cale."
"Buna ziua fetita - ii spuse lupul. Da, incotro asa de dimineata?
- Ia, ma duc si eu la bunicuta, sa-i duc mancare, ca tare-i bolnava saracuta."
Copiii recunosc din care povesti fac parte fragmentele de mai sus, ei pot imita glasul lupului, cocosului etc.
Folosind imagini sugestive, cunoscute copiilor, ei au fost pusi in situatia de a inchega o naratiune, de a expune faptele intr-o succesiune logica, de a gasi forme de exprimare potrivita.
Prin intermediul acestora, au patruns in vorbirea copiilor, cuvinte, expresii, forme verbale specifice povestirii, care imbogatesc si infrumuseteaza exprimarea prescolarului.
Jocurile enumerate necesita o activitate intelectuala complexa: copiii observa, sesizeaza, recunosc si reproduc. Elementele de joc sunt asigurate prin surpriza, ghicire, miscare si dinamismul intregii activitati. Ele m-au ajutatsa-mi dau seama in ce masura copiii cunosc povestile ce le-am facut, dar in acelasi timp constituie pentru ei un pretios exercitiu de dezvoltare a gandirii, a exprimarii si a imaginatiei creatoare.
b. Jocuri si activitati pe grupuri mici.
Pornind de la ideea ca jocul ocupa in viata copiilor un loc central, fiind forma de activitate conducatoare in dezvoltarea psihica a copilului, jocurile si activitatile la alegere sunt cele care ofera copilului posibilitatea de a se juca, constituind un minunat prilej ce se ofera educatoarei atat in cunoasterea copilului pe care il formeaza, cat si in exercitarea unor influente stimulatoare in directiile pe care si le propune.
Stiind ca jocurile didactice sunt cele care alcatuiesc cea mai cuprinzatoare categorie de jocuri cu reguli (ele purtand acest nume pentru ca sunt create special spre a rezolva in procesul instruirii anumite sarcini didactice), mi-am propus sa experimentez cu grupa de copii o serie de jocuri didactice si exercitii de vorbire in cadrul jocurilor si activitatilor la alegera copiilor.
Scopul desfasurarii acestor tipuri de jocuri didactice si exercitii, a fost acela de a-i familiariza mai bine pe copii cu regulile unui joc, dar si acela de a rezolva o sarcina mai dificila, care nu si-a putut gasi pe deplin rezolvarea in cadrul activitatilor de invatare dirijata.
O parte din aceste jocuri le-am desfasurat pentru consolidarea, sistematizarea cunostintelor, altele au avut menirea de a pregati activitatea de invatare dirijata, de a usura munca copiilor pentru a putea obtine rezultate cat mai bune.
Scop
Activizarea vocabularului cu cuvinte ce denumesc notiuni cu caracter generalizator.
Gasirea cuvantului potrivit care sa denumeasca anumite categorii de obiecte (si nu numai).
Educatoarea pune pe rand urmatorele intrebari:
E: Cu ce lucruri ne imbracam ?
Copiii enumera: fusta, bluza, pantalon, etc.
E : Cum le numim cu un cuvant?
Copiii raspund: Obiecte de imbracaminte.
E: Ce obiecte folosim cand ne spalam?
Copiii enumera: sapun, prosop,perie, etc.
E: Cum le numim cu un cuvant? (obiecte de toaleta, sau obiecte de
uz personal)
E: Ce pasari pleaca toamna de la noi?
Copiii enumera: barza, randunica, etc.
E: Cum se numesc ele ? (pasari calatoare)
In continuare se pot denumii obiecte de imbracaminte, animale domestice, legume, fructe, mobilier etc.
Pentru ca sa nu se plictiseasca copiii, se pot enumera diferite obiecte, fiinte, plante si apoi se pune intrebarea: "Cum se numesc toate acestea la un loc?''
Exemplu: caine, pisica, porc, cal, etc.
Cum se numesc la un loc? (animale domestice)
In finalul activitatii copiii vor lucra pe fisa.
Sarcina fisei: "Denumeste in gand obiectele desenate, taie ceea ce nu se potriveste."
In analiza fiselor copiii vor motiva verbal, ce au taiat si din ce motiv.
Iata cateva modele de fise care se pot folosi:
Fisa nr. 6.a
Fisa nr. 6.b
Folosirea corecta a diminutivelor, activizarea vocabularului.
Elaborarea raspunsurilor corecte la intrebarea formulata.
Educatoarea explica copiilor ca si cuvintele pot fi alintate, apoi exemplifica si invita copiii la joc.
Daca eu spun..(fata) Tu cum alinti cuvantul?..(fetita)
Exemple: baiat baietel
urs ursulet
floare floricica
carte carticica
Chiar si animalelor le place sa fie alintate. Copiii se vor impartii in doua grupe. Un copil din prima grupa denumeste un animal, cealalta grupa va alinta cuvantul, care denumeste animalul.
Grupa 1 cal Grupa 2 calut
iepure iepuras
pisica pisicuta
vaca vacuta
In continuare copiii pot formula propozitii folosind substantive cu diminutive.
Exemplu: Carla are doi ochi....... Carla are doi ochisori.
Carla are un nas....... Carla are un nasuc.
Sau: Catelul are patru labe... Catelusul are patru labute.
o coada..... o codita etc.
In acest joc pot fi antrenati mereu alti copii, ritmul de desfasurare poate fi lent, apoi tot mai rapid daca permite grupa de copii.
Identificarea, sesizarea cat mai rapida a formulelor false, gresite.
Copiii sunt impartiti in doua grupe egale ca numar. Educatoarea rosteste in fata fiecarei grupe cate o propozitie si inmaneaza o minge sau o alta jucarie primilor doi copii. Copilul care a primit mingea, reformuleaza propozitia gresita, da mai departe jucaria copilului urmator.
Exemplu: "Cainele paste iarba." Copilul va spune "fals".
Cainele pazeste casa (roade oase, maraie, etc.)
Calul necheza. Copilul va spune. "adevarat".
Calul necheza asa: "nihaha-nihaha"
Gaina latra furioasa. (fals)
Cocosul zboara in tarile calde. (fals)
Cainele si pisica sunt animale salbatice. (fals)
Iepurele este fricos. (adevarat)
Merele, perele sunt legume. (fals)
Strugurii cresc in par. (fals)
Pisica toarce langa soba.etc. (adevarat)
Castiga echipa, care termina prima.
Jocul starneste mult haz, dar prin regulile impuse este un mijloc foarte eficient pentru dezvoltarea stapanirii de sine, a autocontrolului. Pe langa faptul ca activeaza vocabularul, favorizeaza modificarea conduitei copilului in relatiile sale din cadrul colectivului.
Consolidarea, sistematizarea cunostintelor referitoare la anotimpuri, flori, animale etc.
Activizarea si imbogatirea vocabularului
Formarea deprinderii de a descrie un obiect (un anotimp, o planta, etc.), de a alege insusirile caracteristice ale acestora si de a le exprima in propozitii folosind corect cuvintele de legatura
Dezvoltarea atentiei, memoriei si a capacitatii de a asocia cunostintele insusite anterior
Recunoasterea obiectului (plantei, animalelor) descris si denumirea lui. Alegerea insusirilor specifice unor lucruri, fiinte, fenomene.
- sa asculte descrierile
- sa ghiceasca despre ce este vorba
- sa formuleze descrieri
Pentru inceput, educatoarea va demonstra: ".traiesc in padure, imi plac alunele, sunt jucausa, blana mea este roscata. ghici cine sunt''?
Cel care ghiceste va prelua conducerea jocului.
Copiii vor fi ajutati de educatoare in formularea primelor enunturi de acest fel pentru a surprinde caracteristicile cele mai evidente. Copiii sunt deprinsi sa raspunda la intrebarea pusa, sa li se aprecieze raspunsurile si sa li se corecteze greselile.
Fixarea si activizarea cuvintelor, care exprima relatii spatiale de orientare
Recunoasterea locului pe care il ocupa unele obiecte in spatiu, sesizarea si corectarea greselilor.
Un tablou realizat pe flanelograf cu mai multe elemente detasabile, asezate dezordonat (pomul in locul acoperisului, cainele pe acoperis, usa sus, in locul norilor, norii in locul copacilor, etc.)
Dupa anuntarea titlului, educatoarea descopera flanelograful cu erori si cere copiilor sa corecteze tabloul.
Pentru aceasta un copil va merge la tablou si la comanda educatoarei: "Indreapta greseala", va enunta una din erori, va fixa la locul corect elementul, apoi va motiva schimbarea efectuata.
Exemplu: "Pomii nu stau sus pe casa, ci pe pamant."
"Cainele nu sta pe acoperis, ci in cusca."
In raspunsurile date de copii, se urmareste folosirea corecta a cuvintelor: sus, jos, pe, de asupra, sub etc.
Daca copilul a indeplinit corect sarcina, este laudat prin versurile:
"Greseala ai indreptat
Esti copilul laudat''
Toti cei care au raspuns corect, primesc cate o jucarie, pe care o aseaza in diferite locuri din clasa, precizand acest lucru.
Prin sarcina pe care au avut-o de rezolvat, copiii au fost supusi unui proces de activizare a gandirii. Jocul le-a solicitat in acelasi timp atentia, spiritul de observatie, capacitatea de a exprima cele observate.
Jocurile de acest fel contribuie din plin la imbogatirea vocabularului cu notiuni referitoare la relatiile spatiale, exprimate prin adverbe, prepozitii.
Joc didactic : "Calendarul saptamanii"
Scop
Consolidarea si verificarea cunostintelor referitoare la zilele saptamanii.
Folosirea corecta acuvintelor, care denumesc relatii temporale (azi, maine, ieri etc.)
Sarcina didactica
Denumirea zilelor saptamanii.
Desfasurarea jocului
Acest joc este interesant si atractiv, datorita modalitatii de desfasurare folosite.
Pentru invatarea succesiunii lor, zilele saptamanii sunt prezentate sub forma de discuri: "luni" este un disc cu o bulina rosie, "marti" este un disc cu doua buline albastre etc. Aceste discuri se aseaza sub forma unui cadran de ceasornic, cu o limba indicatoare. Zilele saptamanii fiind invatate la alte activitati desfasurate anterior, acum prin intermediul jocului didactic, se va face verificarea cunostintelor.
Se formeaza doua echipe. Fiecare echipa adreseaza celeilalte intrebari de genul:
"Care este prima zi a saptamanii?"
"Care este ultima zi din saptamana cand mergem la
gradinita?"
"A cata zi din saptamana este miercuri?"
"Azi e miercuri. Ce zi este maine?"
"Dar ieri ce zi a fost?"
"Care sunt zilele cand nu mergem la gradinita?"
Intrebarea este pusa de un reprezentant al echipei adverse. Copiii din cadrul unei echipe se pot consulta in soapta, fara a deranja, neadmitandu-se raspunsurile in cor. Cel care da raspunsul corect, trebuie sa schimbe limba indicatoare la ziua respectiva.
Ca o varianta, se pot introduce versurile:
"Eu sunt luni (marti, miercuri, etc.) si am pornit,
Sa ma plimb frumos prin clasa
Pan' la ziua ce urmeaza''.
La sfarsitul versurilor cel care a pornit jocul, se opreste in fata unui coleg si il intreaba: "Tu ce zi esti?" Acesta este obligat sa spuna ziua din saptamana, care urmeaza celei care a fost anuntata in versuri. Daca raspunde corect, preia conducerea jocului.
Copiii participa bucurosi la asemenea jocuri, insusind, fixand cu multa usurinta zilele saptamanii, sau cuvintele, care denumesc relatii temporale.
c. Jocuri-exercitii
Pentru activizarea si imbogatirea vocabularului, un rol deosebit de important le-au avut exercitiile desfasurate in mod special cu copiii care au dovedit ramaneri in urma.
In cele ce urmeaza, am sa incerc sa prezint cateva dintre ele.
Exercitiu "Sa spunem multe cuvinte"
Acest exercitiu, se poate desfasura cu suport intuitiv, sau oral. Copiii sunt organizati pe grupe, sarcina lor este de a enumera cat mai multe cuvinte si de a le reprezenta grafic, specificand numarul lor.
Fisa nr. 7
Sarcina fisei: - "Denumeste imaginile, precizeaza numarul de cuvinte care denumesc imaginile, deseneaza tot atatea liniute cate cuvinte sunt.
Exercitiu: "Sa ne gandim la."
Acest exercitiu verifica cunostintele copiilor referitoare la anotimpuri, diferite personaje din povesti, activizeaza vocabularul.
Exemplu:
Sa ne gandim la anotimpul: Toamna
Iarna
Primavara
Vara
"Ce putem spune despre fiecare?"
Copiii formuleaza propozitii de tipul:
Toamna se culeg fructele.
Iarna este frig. (ninge,)
Primavara se intorc pasarile calatoare.
Sa ne gandim la: Cenusareasa
Fata babei
Fata mosului
"Ce putem spune despre fiecare?"
Cenusareasa este harnica.
Fata babei este urata si tafnoasa.
Fata mosului este ascultatoare.
Exercitiu "Asculta si gaseste"
Acest exercitiu dezvolta capacitatea de a intelege mesajele verbale.
Educatoarea citeste o poveste scurta. Pe masura ce citeste povestea, copiii cauta desenul corespunzator printre imaginile pe care le au la dispozitie.
O varianta a jocului este exercitiul "Asculta si deseneaza."
Educatoarea spune propozitii una cate una, iar copiii deseneaza continutul verbal. Mesajul trebuie prezentat lent, in succesiunea logica a actiunilor. Continutul sau trebuie sa fie concret, fara dificultati de reprezentare grafica.
Exemplu: "Este dimineata. Soarele este sus pe cer." (copiii deseneaza soarele)
Soarele se uita in jos si vede un lac. (copiii deseneaza lacul)
Soarele se minuneaza: vai, ce lac albastru. (copiii coloreaza lacul in albastru)
Se pot inventa multe istorioare asemanatoare. La inceput ele vor contine doar 2-3 propozitii, dar pe parcurs numarul lor se poate marii. Iata o fisa executata de catre un copil.
Fisa nr.8
Exercitiu "Cum poate fi?"
Acest exercitiu ajuta copiii sa formuleze corect propozitii despre insusirile unor obiecte, fiinte, fructe, fenomene.
S-a cerut copiilor, sa raspunda prin cat mai multe propozitii.
Cum poate fi vremea? (buna, frumoasa, rea, ploioasa, rece, etc.)
Cum poate fi un copil? (cuminte, ordonat, politicos, lenes, etc.)
Cum poate fi o rochita? (curata, frumoasa, noua, murdara, etc.)
Cum poate fi marul? (rosu, galben, rotund, zemos, dulce, acru, etc.)
Cum poate fi mama? (grijulie, buna, severa, inalta, blonda, blanda, etc.)
Exercitiu "Daca eu spun.tu cum spui?" (antonime)
EDUCATOARE COPIL
Eu spun: mare Iar tu spui: mic
tare moale
zi noapte
lung scurt
gros subtire
fata baiat
Exercitiu "Pot insemna si altceva?" (intelegerea sensului cuvintelor
omonime)
Educatoarea spune o propozitie cu un cuvant, copiii explica sensul apoi ii dau alt sens, intr-un alt context.
exmple : 1. Fotbalistul a dat un gol.
2. Locul de langa mine este gol.
1. Am pescuit un somn mare.
2. Mie imi este somn.
1. Eu am parul lung.
2. Parul este plin de fructe. (pere)
1. Eu m-am nascut in luna octombrie.
2. Luna apare noaptea pe cer.
Exercitiu "Ghici ce meserie am?"
Jocul are rolul de a activiza vocabularul copiilor referitor la diferite meserii, la uneltele folosite. Ei au sarcina de a raspunde in propozitii
Educatoarea sau un copil incepe jocul spunand:
"Uneltele folosite de mine sunt: foarfecele, metrul, acul, degetarul." - "Ghici ce meserie am?"
"Tu esti croitoreasa. (croitor)".
Ca o varianta, se poate pune intrebarea: "Ce unelte foloseste: bucatarul (zidarul, medicul, coafeza, inginerul, etc.), sau "Ce face soferul? (pilotul, vatmanul, brutarul.)
Copiii vor raspunde: "Soferul conduce masina (autobuzul, camionul, etc.)
Actiunile specifice unei meserii se pot si mima. Intr-o asemenea varianta se lucreaza pe doua echipe. Reprezentantul unei echipe imita, iar cei din adoua echipa, trebuie sa ghiceasca si sa verbalizeze.
Este stiut faptul ca pentru copilul care n-a invatat inca sa citeasca, imaginea de pe jeton are valoarea textului scris. Prin intermediul imaginii copilul primeste un mesaj, se exprima asupra lui, il comunica.
In acest scop copilul trebuie deprins cu "cititul" imaginilor, el trebuie sa recunoasca anumite simboluri picturale pentru a descifra cuvantul, pentru a ajunge la mesajul transmis.
In fata mai multor imagini, copilul care a invatat sa le descifreze sensul si semnificatia separata, se va stradui sa descopere legaturile care le unesc pe toate, pentru a "construi" in mod independent si creator, intr-o formulare proprie, o lume care va fi pentru el placuta, atractiva.
Exercitiu: "Descrie imaginea si spune unde se afla?"
Jocul se va desfasura pe grupe mici de copii. Dintr-o cutie se vor extrage diferite imagini (unul cate unul). Se "citesc" imaginile, se precizeaza "unde se afla" (fetita, tabloul, palaria, etc).
Exemplu: Eu vad in imagine o fetita.
Fetita este sub masa. (Tabloul este pe perete. sau Palaria este agatata in cuier.etc.)
Pe aceia, care intampina greutati in descrierea imaginilor, educatoarea poate sa-i ajute prin intrebari de genul . "de ce credeti ca?", astfel va afla parerea copiilor, va activiza vocabularul.
Pentru exemplificare, iata cateva imagini care se pot folosi in in acest joc exercitiu:
In jocurile exercitiu de citire a unor imagini, functiile limbajului de comunicare, de fixare a experientei cognitive, a celei de organizare a activitatii sunt amplu exersate, cu o sporita eficienta in planul exprimarii logico-afective si in planul gandirii formale. In aceste jocuri, copilul are ocazia sa dezvaluie capacitatea creatoare, sa-si activizeze vocabularul, sa faca apel la experiente, cunostintele dobandite in alte ocazii, angajandu-se fara efort la o intensa activitate intelectuala. El gaseste noi cai de reorganizare interioara a cunostintelor sale, stabileste cu usurinta legaturile intre fapte, idei. Memoria afectiva de joc dinamizeaza, intretine tronsonul intelectual, stimuleaza energia si stabilitatea copilului in actiune.
