|
|
|
STIMULAREA CREATIVITATII COPIILOR LA VARSTA PRESCOLARA
Creativitatea este dispozitiia de a crea, care exista in stare potentiala la toti indivizii si la toate varstele , in stransa legatura cu mediul socio-cultural.
Preocuparea pentru dezvoltarea capacitatilor creatoare ale copiilor este o constanta a activitatii noastre, accentuata de grija de a le respecta ideile , de a da curs initiativelor lor, de a le sadi in constiinta increderea in propriile posibilitati si respectul pentru ceea ce cred si cum se exprima colegii.
Cultivarea creativitatii in formele sale specifice de expresie la varsta copilariei poate constitui o premisa pentru dezvoltarea si afirmarea creativitatii la nivelul varstelor ulterioare.
Cretivitatea este un proces complex care angajeaza intreaga personalitate in devenire a prescolarului.Im gradinita nu se poate vorbi de creatii de mare originalitate decat la copiii exceptionali, la ceilalti fiind vorba de un potential creativ ce urmeaza a fi deyvoltat pe diferite cai, atat in procesul de invatamant , cat si in cadrul activitatilor extrascolare .In zilele noastre, cultivarea spiritului creator constituie o necesitate activa a scolii,incepand cu gradinita, determinate de insasi particularitatile epocii contemporane.Ritmul de dezvoltare al stiintei si tehnicii, determina aparitia unor ramuri si domenii noi ale cunoasterii si actiunii umane, iar scoala trebuie sa pregateasca copiii in perspectiva viitorului pentru a le permite adaptarea la exigentele pe care societatea viitoare le va reclama.
Creativitatea poate fi educata la fiecare individ inca din perioada prescolara. Cu cat formarea si dezvoltare acesteia inceoe de la varste mai mici, cu atat va fi mai productiva.Un educator creativ va folosi metodele cele mai eficiente pentru formarea creativitatii copiilor in functie de particularitatile lor de varsta si individuale.
Datoritasale curiozitati, a,, setei" de a cunoaste tot ceea ce se petrece in jurul lui , prescolarul este prin natura sa un creativ.
Creativitatea, la varsta prescolara, se manifesta in activitatile cotidiene ale copilului dar mai mult in: joc (activitatea fundamentala),desen pictura si limbaj
Jocul este locul unde fanteziile copiilor sunt descatusate, dandu-le posibilitatea de a-si exprima atitudini personale. Jocurile de creatie cu subiecte din viata cotidiana sunt foarte indragite de copii. Acestora le place sa se joace ,, de-a ceva'' , ei nascocind jocuri noi , inedite. In cadrul acestor jocuri copiii imita si reproduc modele de comportament ale celor din jurul lor, apoi se identifica cu rolul asumat. Expresie a inspiratiei, a tehnicii si a maiestriei personale , activitatile artistico-plastice (desen , pictura, modelaj) cer efort fizic, miscari precise, o buna coordonare a miscarilor si sincronizarea gandirii cu miscarile in vederea finalizarii, ii ofera copilului posibilitatea sa cunoasca in mod direct insusirile materialelor cu care lucreaza, sa le denumeasca, sa-si fixeze in memorie forma si culoarea lor, sa le cunoasca functionalitatea. Astfel spus , putem evidentia faptul ca activitatile artistico-plastice au influenta benefica asupra formarii personalitatii copilului prescolar- cam de pe la patru ani - nu numai in plan estetic, ci si pe plan moral , afectiv, intelectual.
Artele plastice contribuie in mod deosebit la educatia estetica a prescolarilor formand si dezvoltand spiritul de observatie, atentia, reprezentarile spatiale, imaginatia creatoare, interesul si placerea de a desena, de a colora, de a modela.
Pentru a asigura reusita educatiei artistico-plastice se impun anumite cerinte: a lasa copilului libertatea de exprimare, dascalii stimuland si sugerand, mai putin impunand. Desenul spontan exprima personalitatea copilului, interesele , preferintele lui. Acesta trebuie indrumat fara a-i inabusi creatia personala, sprijinindu-l cu materiale, tehnici, modalitati de exprimare. Continutul trebuie sa ramana la dispozitia si originalitatea copilului. Educatoarele folosesc ocazii intamplatoare si situatii speciale organizate pentru a-i sesibiliza pe copii cu frumosul mediului ambiant: o pajiste verde presarata cu flori, un parc cu arbusti si copaci falnici, un apus de soare, un rasarit de luna, etc. Copii se vor obisnui nu numai sa admire frumosul, ci sa-l introduca in viata si munca lor. In om totul trebuie sa fie frumos: si sufletul si comportarea si infatisarea exterioara.
Educatia estetica interfereaza cu educatia intelectuala, in dezvoltarea senzoriala, a spiritului de observatie, in cultivarea imaginatiei creatoare, asupletei gandirii, a inventivitatii si originalitatii in cunoasterea propriilor trairi emotive si a celor din jur, in declansarea unei motivatii superioare. Activitatea educativa in gradinita faciliteaza dezvoltarea creativitatii limbajului in strinsa legatura cu dezvoltarea operatiilor gandirii. Limbajul se dezvolta din necesitatea copilului de a comunica cu cei din jur. Varsta prescolara este marcata de o lume a basmeleor, copii ascultand cu mare placere povesti. Pentru prescolar adultul care citeste poveste este si autorul, martorul intamplarilor povestite, magicianul care deschide usa unor lumi nebanuite, actorul si mai ales modelul de vorbire si povestire. De aceea utile in educarea creatizitatii sunt urmatoarele metode: crearea unui text literar, realizarea unor desene dupa povesti sau poezii, crearea unor povestiri pe baza unor ilustratii, povesti cu inceput dat sau sfarsit dat, dramatizarea, alcatuirea de propozitii care incep cu anumite sunete, gasirea a cat mai multe titluri la o anumita imagine.
Si coduita cadrului didactic este foarte importanta in stimularea manifestarilor creative. Cunoscand pe cat posibil specificul potentialului creativ al fiecarui copil, inlaturand blocajele emotionale incurajand spontaneitatea, acordand atentie sporita cadrului de desfasurare a activitatilor, unde atmosfera trebuie sa fie propice, iar copii sa fie lasati sa-si exprime liber ideile si completandu-se unii pe altii.
Modul de apreciere al educatoarei influienteaza conduita emotiva a copiilor, de aceea permanent trebuie sa dea copiilor incredere si curaj in exprimarea parerilor personale.
