Vitalitatea navei

Vitalitatea navei reprezinta capacitatea acesteia de a-si mentine caracteristicile tehnice de exploatare si proprietatile nautice in conditii de avarie.

1. Mijloace necesare asigurarii vitalitatii navei

Exista doua mari categorii de astfel de mijloace:

- mijloace pasive - care asigura vitalitatea prin insasi dispunerea si caracteristicile lor constructive si functionale si asupra carora echipajul nu intervine in timpul eliminarii sau limitarii avariei.

Ele se adopta functie de necesitati, inca de la constructia navei.

Din constructie, se are in vedere asigurarea nescufundabilitatii navei, prin prevederea unor prescriptii speciale pentru compartimentarea navei si zona pupa si prova unde frecventa avariilor la corp este mai mare.

amplasarea mecanismelor pentru asigurarea vitalitatii navei;

protectia constructiva impotriva incendiilor.

Pe nava mecanismele ce asigura vitalitatea navei trebuie sa fie astfel amplasate, incat in cazul aparitiei unei avarii, sa poata permite eliminarea apei din compartimentele inundate si evacuarea oamenilor din aceste compartimente.

Deoarece avaria se poate produce chiar in compartimentul masini, o parte din mecanismele si dispozitivele de avarie trebuie montate in alte incaperi special destinate lor, in locurile cel mai putin expuse.

Prin amplasarea mecanismelor si dispozitivelor trebuie sa fie asigurate treceri spre caile de evacuare din incaperile respective.

Compartimentul masini, tunelul liniilor de arbori etc trebuie sa aiba cel putin doua posibilitati de evacuare care sa asigure iesirea pe punte si spre barcile de salvare.

Deschiderile trebuie sa aiba usi care sa se poata deschide din ambele parti.

Numarul deschiderilor din peretii etansi trebuie redus la minim la fel si in cazul deschiderilor din bordaje care asigura functionarea masinilor si instalatiilor trebuie redus la minim, ele trebuie prevazute, daca este necesar, cu mijloace eficace de inchidere dispuse astfel incat sa nu patrunda apa in nava.

Din punct de vedere al incendiilor, compartimentarea navei se realizeaza din pereti care au un anumit grad de etanseitate si sunt dispusi in functie de destinatia incaperilor navei.

Prin protectia constructiva se realizeaza protejarea eficienta a compartimentelor si limitarea raspandirii focului astfel incat sa fie respectate principiile referitoare la protectia contra incendiilor.

Metode si mijloace pentru asigurarea nescufundabilitatii navei

Masuri constructive - se iau pe timpul proiectarii si constructiei:

asigurarea unei rezerve de stabilitate si flotabilitate;

impartirea volumului interior in compartimente etanse, existenta peretilor transversali longitudinali si a puntilor etanse;

asigurarea rezistentei mecanice a navei;

etansarea orificiilor si a portilor de trecere a cablurilor si tubulaturilor prin peretii etansi;

existenta instalatiilor fixe si portabile de stins incendiu, de drenaj si de inundare;

existenta mijloacelor de semnalizare optice si acustice a apei in compartimente.

Masuri tehnico-organizatorice (se impun pe timpul exploatarii navei):

controlul sistematic si mentinerea in perfecta stare a peretilor, puntilor, platformelor, puntilor etanse;

mentinerea in stare de functionare a instalatiilor;

controlul sistematic asupra stabilitatii si flotabilitatii;

respectarea instructiunilor referitoare la ambarcarea/debarcarea si consumul de lichide la bord;

dotarea navei cu documentatie referitoare nescufundabilitate.

Masuri pentru mentinerea si restabilirea navei avariate:

masuri de redresare care sa mareasca flotabilitatea si stabilitatea navei avariate (pomparea apei din compartimentele inundate, debarcarea unor incarcaturi lichide din bordul inclinat).

2. Mijloace active

Acestea asigura vitalitatea navei prin utilizarea lor conform caracteristicilor functionale, de catre echipajul navei. Ele fac parte din dotarea navei prin utilizarea lor conform caracteristicilor functionale, de catre echipajul navei. Ele fac parte din dotarea navei si sunt folosite de echipaj in functie de necesitati si scopul pentru care au fost construite.

A)    Instalatii pentru asigurarea vitalitatii navei:

instalatia de santina;

instalatia de balast.

B)     Instalatii pentru protectia contra incendiului:

instalatia destins incendiu cu apa (cu sprinklere, cu pulverizarea apei, cu perdele de apa, cu stropire cu apa);

instalatia de stingere cu spuma;

instalatia de stingere cu abur;

instalatia de stingere cu CO2;

instalatia de stingere cu gaze inerte;

instalatia de stingere cu vapori de lichide.

C)     Mijloace de aparare a echipajului contra focului, fumului si gazelor

echipamente personal: haine de protectie, bocanci si manusi din cauciuc sau alt material rau conductor de electricitate, casca, lampa portabila si un topor de incendiu;

aparat de respiratie;

aparat de respiratie autonom (45 min).

Gauri de apa

sunt sparturile provocate corpului navei, ca urmare a diverselor avarii.

Clasificarea gaurilor de apa

1. Dupa provenienta:

produse in urma coliziunii cu o alta nava;

cauzate de esuare;

provocate de coliziunea cu corpuri straine care plutesc la suprafata apei sau in imersiune;

provocate de coliziunea cu obiecte de pe fundul apei;

provocate de defectiuni ivite in structura corpului navei (fisuri, crapaturi etc);

provocate de defectiuni ale tubulaturilor care comunica cu exteriorul.

2. Dupa dimensiuni:

gauri de apa mici cu suprafata sub 0,05 mē;

gauri de apa mijlocii cu suprafata sub 0,2 mē;

gauri de apa mari cu suprafata sub 2 mē;

gauri de apa foarte mari cu suprafata peste 2 mē.

3. Dupa pozitia lor in raport cu suprafata apei:

dispuse sub linia de plutire (pe bordaj sau pe fundul navei);

dispuse in zona liniei de plutire;

dispuse deasupra liniei de plutire.

4. Dupa aspect:

gauri de apa cu aspect neregulat si margini deformate;

gauri de apa cu aspect regulat si margini netede.

Masuri pentru combaterea si prevenirea gaurilor de apa

Prevenirea efectului gaurilor de apa incepe de la proiectarea si constructia navei - cand se prevede impartirea corpului navei in cat mai multe compartimente despartite prin pereti etansi rezistenti - astfel incat nava sa fie capabila sa pluteasca si sa navige cu unul sau doua din compartimentele sale inundate. Din aceasta cauza navele se construiesc cu compartimente etanse cat mai mici pentru ca eventuala lor inundare sa nu influenteze prea mult flotabilitatea.

Principalele masuri care se iau la bord pentru combaterea gaurilor de apa sunt:

stabilirea cu precizie a locurilor pe unde se infiltreaza apa in compartimente;

impiedicarea raspandirii apei in interiorul navei;

astuparea gaurilor de apa si evacuarea apei din compartimentele inundate;

redresarea navei inclinate si aducerea acesteia pe chila dreapta.

Materiale si dispozitive pentru combaterea avariilor corpului navei

Inventarul de avarie reprezinta multitudinea de materiale si dispozitive care sunt folosite pentru astuparea gaurilor de apa.

Inventarul va fi pastrat la posturile de avarie care pot fi incaperi speciale, chesoane sau locuri situate deasupra puntii peretilor etansi.

Pe nava exista doua posturi de avarie dintre care unul in apropierea compartimentului masini.

Pe nava se vor respecta urmatoarele:

mijloacele nu trebuie ingramadite si amestecate cu alte obiecte care implica folosirea lor rapida;

trebuie repartizate in locuri accesibile, cele mai usoare si de dimensiuni mai mici in partea superioara a compartimentului, pe pereti si pe bordaje; cele grele si de dimensiuni mari in partea inferioara a compartimentelor si pe punte;

pentru a fi folosite cu rapiditate, potrivit destinatiei lor, instrumentele si dispozitivele de avarie se fixeaza in lacasuri pe niste bancuri speciale;

toate tipurile de mijloace trebuie dispuse si pastrate pe cat posibil in loturi complete.

Inventarul de avarie cuprinde:

paiete - necesare astuparii gaurilor de apa cu dimensiuni mari prin exteriorul navei, confectionata din panza de vela impregnata sau din alte tesaturi echivalente, fabricate in trei dimensiuni: paiete intarite (4,5x4,5 m); paiete usoare (3x3 m); paiete obisnuite (2x2 m).

Paietul se confectioneaza din cate patru bucati de vela (cate doua de fiecare parte) prinse impreuna printr-o cusatura rotunda din loc in loc. Paietul intarit are in interior o plasa de sarma cu ochiuri de cca. 25 mm.

Cusaturile rotunde se dispun, in acest caz, la mijlocul fiecarui ochi de sarma. La mijloc, intre cele doua fete, paietul se umple cu materiale vegetale. Pe margini este prevazut cu o grandee, avand la cele patru colturi un ochi de rodanta.

truse de scule de matelotaj si lacatusarie - cuprind o serie de scule necesare in timpul lucrului, ca: ruleta, ciocan, baroase, mai de matisit, cavila de matisit, dalti, burghie, clesti, chei, preducele, surubelnite, cutit de velar, panza de ferastrau etc;

grinzi de pin 150x150*4000 si 80x100x2000 mm;

dulapi de pin 50x200x2000 mm;

pene de mesteacan 60x200x400 mm;

pene de pin 30x200x200 mm;

dopuri de brad in forma de trunchi de con si dimensiuni diferite.

La posturile de avarie trebuie sa mai existe urmatoarele materiale: panza de vela, panza ordinara, stupa gudronata, sarma, scoabe de constructie, suruburi cu cap hexagonal si piulite hexagonale, cuie de constructie, ciment cu priza rapida, nisip, minium de plumb, joagar, ferastrau, lopeti, galeti, felinar, cric cu surub.

La bord mai pot fi utilizate si alte mijloace de avarie ca: plasturi cu scanduri cu margini moi, plasturi metalici cu suruburi de fixare, perne cu calti; dispozitive universale de strangere.

Marcarea inventarului de avarie

Obiectele de inventar pentru inlaturarea avariei sau ambalajul pentru pastrarea lor (cu exceptia paietelor) trebuie piturate in albastru, fie complet, fie in dungi. Ambalajul trebuie sa aiba indicatii asupra denumirii materialului, greutatii si termenului de pastrare. La posturile de avarie trebuie sa existe inscriptia clara "POST AVARIE" si sa se prevada la treceri si pe punti semne care sa indice locurile de amplasare a posturilor de avarie.

Cercetarea avariilor produse la corpul navei

Imediat dupa producerea avariei, o prima activitate consta in cercetarea locului si a caracteristicilor gaurilor de apa. Localizarea avariei trebuie facuta cat mai repede posibil, avand in vedere timpul afectat pentru eliminarea ei.

Pentru depistarea compartimentelor inundate, peretii se vor cerceta prin ciocanire, in unele imprejurari. Cercetarea avariei se poate face din afara bordajului, utilizand barca de serviciu sau de salvare.

Dupa ce locul avariei a fost depistat se vor determina caracteristicile gaurii, adica inaltimea in raport cu linia de plutire, dimensiunile si aspectul si se va aprecia cantitatea de apa intrata, debitul si timpul de inundare.

Compartimentele inundate se izoleaza de cele invecinate prin inchiderea portilor etanse, a ventilatiilor si a altor deschideri.

Inchiderea ventilatiilor este necesara pentru crearea unei perne de aer a carei presiune va reduce patrunderea apei.

Compartimentele invecinate vor fi controlate periodic pentru descoperirea eventualelor infiltrari.

Se aduc de la postul de avarie cel mai apropiat, materialele necesare concomitent punandu-se in functiune instalatiile pentru eliminarea apei din compartimentul inundat.

Daca avaria este mare, se recomanda, cand este posibil, sa se stopeze apa sau sa se reduca viteza astfel incat viteza de inundare sa nu creasca.

Cand este cazul, se vor lua masuri de intarire a peretilor etansi, distrugerea lor marind foarte mult pericolul avariei.

Imediat dupa aducerea materialului necesar, se va trece la astuparea gaurilor de apa.

Astuparea gaurilor mici de apa

Gaurile mici de apa, chiar daca nu sunt periculoase, trebuie astupate, pentru a nu periclita stabilitatea navei, a nu deteriora marfa si nu ingreuna sau impiedica functionarea instalatiilor.

Gaurile mici se astupa cu dopuri sau pene, iar daca sunt mai mari, cu perne cu calti sau cu plasturi imbibati in seu.

Daca gaurile sunt situate la o distanta mai mica de 4 metri de suprafata apei, dopurile, inainte de a se bate, vor fi infasurate cu calti impregnati in minium de plumb sau seu. Daca gaurile sunt la o adancime de peste 4 metri, dopurile se bat fara a fi infasurate in calti, dupa care se calafatuiesc pentru impiedicarea infiltratiilor.

Pentru limitarea extinderii fisurilor amplasate in zone intens solicitate, la capetele lor se vor da gauri care vor fi astupate cu dopuri, iar fisurile cu plasturi.

In cazul inlaturarii avariilor in zonele cu materiale inflamabile este interzisa folosirea unor scule sau procedee care produc scantei. Dopurile si penele vor fi batute numai ciocane de lemn.

Cu ajutorul penelor si plasturilor se astupa gauri cu diametrul sub 250 mm, indicate mai mult pentru gauri netede.

Astuparea gaurilor de apa mijlocii si mari

Aceste gauri de apa se astupa de regula din interiorul compartimentului inundat. Cele mai eficiente mijloace sunt plasturii sau panourile cu margini moi.

Daca nu exista acest tip de panouri (ca dimensiuni), ele se confectioneaza din scanduri de brad prinse cu scoabe. Intre cele doua straturi de scanduri se pune o bucata de panza de vela. Marginea moale se confectioneaza din material vegetal imbibat cu seu, infasurat in panza de vela si prins in cuie de panouri. Dimensiunile panoului trebuie sa fie mai mari cu 150-300 mm decat dimensiunile gaurilor de apa.

Inainte de astupare, se indeparteaza captuseala bordajului, tubulaturile, cablurile sau alte obiecte care impiedica fixarea panoului si la nevoie se taie sau se indeparteaza marginile gaurii.

Dupa ce a fost uns cu seu pe marginea moale, panoul se fixeaza cu ajutorul dulapilor sau grinzilor din dotare, sprijinite de elemente de structura si fixate cu pene de lemn. Daca o asemenea fixare nu este posibila, atunci se folosesc cleme cu surub.

Astuparea gaurilor mari si foarte mari, de cele mai multe ori se face prin exterior cu ajutorul paietelor care sunt duse la locul avariei cu ajutorul unor parame de manevra si de fund. Presiunea apei va fixa paietul pe gaura si va asigura etansarea gaurii (in cazul gaurilor cu margini indreptate spre interior, iar daca marginile sunt indreptate spre exterior, se va proceda la indreptarea marginilor).

Aplicarea paietului se va face dupa oprirea navei.

Astuparea gaurilor cu ajutorul chesoanelor de ciment

Astuparea gaurilor de apa prin procedeele si cu materialele si dispozitivele descrise anterior se face numai acolo unde corpul are cel putin in zona avariei o suprafata plana. Mortarul se pregateste cu apa dulce, din ciment cu priza rapida si nisip.

Operatiile de inlaturare a avariei se executa astfel:

se astupa gaura cu paiet din exterior;

se elimina apa din interiorul compartimentului cu mijloace de evacuare;

se confectioneaza din lemn un cheson de forma bordajului sau a fundului;

bordajul se curata, se spala si se monteaza chesonul, iar spartura se acopera cu o panza de vela sau din pasla;

concomitent cu montarea chesonului se pregateste mortarul, adaugandu-se si substante pentru priza rapida;

se toarna apa dulce curata amestecand pana se creeaza o pasta omogena, aceasta turnandu-se in chesonul montat la locul avariei;

dupa intarirea cimentului se scoate paietul exterior, urmand ca gaura de apa sa fie inlaturata cu prima ocazie (intrare in santier sau port).