Dunarea in Romania

Dunarea reprezinta alaturi de Carpati si Marea Neagra, una din componentele majore ale cadrului natural, fata de care definim asezarea Romaniei pe continent.

Ea aduna aproape toate raurile de pe teritoriul tarii noastre (cu exceptia unor mici rauri dobrogene) facand ca reteaua hidrografica sa fie unitara. Mai mult de o treime din suprafata bazinului hidrografic si aproape o doime din lungimea cursului navigabil se gasesc pe teritoriul Romaniei.

Marele savant Grigore Antipa spunea despre Dunare ca este "cea mai mare comoara cu care natura a inzestrat tara noastra". Dunarea are o importanta deosebita sub multiple aspecte pentru tara noastra. In acelasi timp datorita unor caracteristici naturale exceptionale (volumul de apa al fluviului) are influenta asupra clorlalte elemente naturale, indeosebi in navigatie.
Cursul sau are un pronuntat caracter unitar, avand in acest fel caracteristicile unei unitati naturale distincte in ansamblul unitatilor regionale ale Romaniei. Este mai putin o unitate de "relief" (ca celelalte unitati naturale, desi relieful jos- lunca si valea- este foarte expresiv) si mai mult o "hidrografie" (similara in unele aspecte Marii Negre).
Aceasta unitate regionala grefata pe un sistem hidrografic de mari dimensiuni este totodata si un element de legatura intre unitatile conexate: Muntii Banatului, Podisul Mehedinti, Podisul Getic, Campia Romana, Podisul Dobrogei, Delta Dunarii si chiar Marea Neagra. Totodata spre Dunare "graviteaza" si spatii mai indepartate, direct sau indirect, prin intermediul retelei hidrografice regionale si continentale (sistemul Rin-Main-Dunare).
Aceasta unitate regionala deosebita -Dunarea- are si un spatiu adiacent de influenta direct care poate fi considerat functional "legat" de fluviu si tratat ca atare.

Cursul superior reprezinta Dunarea romaneasca pe 1075 km (38 ) de la Bazias unde fluviul intra in tara si pana la Sulina, prezentandu-se in mai multe sectoare. Acestea sunt :

Sectorul Bazias-Portile de Fier (pana aproape de Dr. Turnu Severin) denumit si sectorul "defileului" deoarece Dunarea a taiat M-tii Banatului si muntii din Iugoslavia formand cel lung defileu din Europa pe 144 km. Acest sector este o asociere de bazinete depresionare sapate acolo unde roca a fost mai moale, si "clisuri" unde roca a fost mai dura. Pana la construirea Sistemului hidroenergetic si de navigatie "Portile de fier I" navigatia prin defileu greu din cauza existentei pragurilor si stancilor din albia fluviului, care reprezentau un pericol pentru nave. In prezent, acestea au disparut prin construirea barajului si lacului de acumulare. Barajul construit prin colaborarea Romaniei si Iugoslaviei are 2 ecluze pentru trecerea vaselor, iar pe baraj o sosea care leaga Romania de Iugoslavia. Prin cresterea nivelului apei la varsarea Cernei a aparut un mic golf, iar anticul oras Orsova a fost mutat pe o vatra noua.

Sectorul Portile de Fier-Calaras (sectorul "luncii") deoarece fluviul scapat de stransorea muntilor isi domoleste cursul, albia se lateste (800m latimea medie) formandu-si o lunca larga pe malul romanesc. La Ostrovul Mare s-a construit o noua hidrocentrala, numita "Portile de Fier II" tot in colaborare cu Iugoslavia. O alta "Turnu Magurele-Nikopolc este in constructie, de aceasta data in colaborare cu Bulgaria. La Giurgiu exista un mare pod rutier si feroviar peste Dunare. Lunca de varsta holocena, formata in ultimii 10000-15000 ani prin aluvionare, creste in latime din amonte in aval, de la 3-4 km la Drobeta Tr. Severin la 16-17 km la Calarasi. In profil longitudinal si transversal lunca prezinta un microrelief format din fasii :

-fasia grindurilor fluvionare (aluviuni)

-fasia baltilor, lacurilor si a mlastinilor (joasa)

-fasia teraselor de lunca (mai inalta) cu orase-porturi ca : Dr. Tr. Severin, Calafat, Tr. Magurele, Zimnicea, Giurgiu, Calarasi.

Sectorul Calarasi-Braila denumit si sectorul "baltilor" deoarece Dunarea se desparte si formeaza Balta Ialomitei intre Bratul Borcea si Dunarea Veche,iar mai apoi Balta Brailei intre Dunarea Noua si Dunarea Veche. Lunca are latime maxima de pana la 20-25 km. Terenurile cu mlastini, balti, garle, canale prin desecari si indiguiri au devenit campuri fertile cultivate cu cereale si plante tehnice. De aceea Balta Brailei a devenit "Insula Mare a Brailei". De mare insemnatate economica sunt cele 2 poduri dintre Fetesti si Cernavoda (unul vechi, numai feroviar, construit in 1895 de Anghel Saligny; altul nou feroviar si rutier). Un alt pod rutier se afla laGiurgeni-Vadu Oii. La Cernavoda s-a construit o atomocentrala si tot de aici porneste canalul Dunare-Marea Neagra.

Sectorul Dunariii maritime, intre Braila si Sulina. Se numeste astfel deoarece adancimea de pana la 12m si latimea albiei de >1 km permite intrarea navelor de tonaj mijlociu (maritim) cu pescaj de 7m si tonaj de 40000-50000 t. Dunarea ocoleste Pod. Dobrogei de N, iar de la Patlageanca se bifurca in 2 brate : Chilia (60% din din debit) si Tulcea (40% din debit). In aval de Tulcea, bratul Tulcea se bifurca in bratele Sulina (18,8% din debit) si Sf. Gheorghe (21,2%) acesta fiind cel mai meandrat. Cel mai nou pamant romanesc Delta Dunarii s-a format prin inchiderea unui fost golf al M. Negre de cordoane de litorale si transformarea sa in liman si mai apoi in delta in holocen. Delta este o campie in formare cu un relief jos format din grinduri (fluviatile, fluvio-maritime si continentale), depresiuni, ostroave, lacuri, garle si canale. Desi cel mai mic ca debit, bratul Sulina este cel mai folosit.

Importanta Dunarii este deosebita. Din cele mai vechi timpuri a fost o cale navala de transport legand statele riverane. Azi importanta navala a crescut prin darea in folosinta a Canalului Dunare-Main-Rhin si Dunare-M. Neagra. Apele Dunarii folosesc si pentru obtinerea energiei electrice (hidrocentralele mentionate), folosesc la sistemele de irigatie din C. Romana, Dobrogea, pt. aprovizionarea cu apa potabila si industriala a oraselor-porturi, asigura un pescuit bogat, precum si un potential turistic.

2.Clima
De o "clima" specific Dunarii nu putem vorbi. Considerand insa spatiul mai larg al Luncii Dunarii, climatul are unele particularitati.
Nuantele climatice pe care le prezinta in cursul sau (influente submediteraneene, pana la Zimnicea; climat de tranzitie, intre Zimnicea si Oltenita; climat cu nuante de ariditate, pana la tulce, climat cu influente pontice, in Delta), sunt ale regiunilor inconjuratoare, nu ale cursului propriu zis.
Totusi unele elemente climatice au caracteristici definitorii, in parte influentate de Dunare si relieful jos, de lunca, in care se manifesta. Temperatura medie anuala este, pentru Lunca Dunarii, cea mai ridicata din tara (peste 11 gr. C) datorita temperaturilor medii ridicate din iulie (24 gr.C) si din ianuarie (-1 gr.C, in sud, -2 gr.C in Delta).
Zilele tropicale similare celor din sudul Campiei Romane si Baragan, sunt atenuate de umiditatea mai ridicata a aerului, cauzata de evaporarea apei in lungul Dunarii, dar si din lunca sa (unde panza freatica este la suprafata).
Precipitatiile scad spre est, odata cu scaderea regionala a lor, iar vanturile predominante (Austrul in partea de vest a sectorului romanesc al Dunarii, Crivatul in partea de est) sunt sensibil atenuate de relieful "de adapost" al Luncii Dunarii.

3.Hidrografia Hidrografia este elementul esential al caracteristicilor fizico-geografice. Dunarea isi sporeste debitul cu peste 900 mc./sec. la Patlageanca), in mare parte datorita afluentilor directi din tara noastra (Nera, Cerna, Topolnita, Drincea, Desnatui, Jiu, Olt, Vedea, Arges, Ialomita, Calmatui, Siret, Prut).
Debitul solid la intrarea in Delta este de 58,7 mil. t. aluviuni pe an, care se depun pe teritoriul Deltei sau in mare.
O data la cativa ani (2-3 in trecut, acum la o diferenta mai mare) Dunarea ingheata, rareori de la un mal la altul; frecvent insa sloiurile (in timpul dezghetului) se acumuleaza creindu-se zapoare, care stanjenesc navigatia. Lunca Dunarii are ape freatice la suprafata, bogate, alimentate partial din Dunare, ale caror oscilatii frecvente pot crea saraturi.

tabel 1 COTELE DUNARII

Core ape dunare 17.01 2010 http://www.afdj.ro/cote/cote.htm

fig. 16 COTELE DUNARII

4.Vegetatie Vegetatia predominanata este vegetatia acvatica si de lunca, cu speciile corespunzatoare. Fauna acvatica da insa specificul Dunarii; aici urca din Marea Neagra, pentru a-si depune icrele, sturionii (morun, pastruga, cega, nisetru), numiti de Herodot "pesti fara oase".
In lungul Dunarii exista specii de animale caracteristice luncii (vidra, bizam, numeroase specii de pasari s.a.).
Solurile de lunca (aluviale), solurile nisipoase si cele saraturoase au, pe ansamblu, o fertilitate redusa care necesita masuri de ameliorare.

5.Populatia si asezarile omenesti
Dunarea a reprezentat o axa de populare umana straveche.
In antichitate Gurile Dunarii au fost vizitate si descrise de Herodot.
In lungul ei au aparut o serie de localitati intarite cum ar fi Dierna (Orsova), Drobeta (Drobeta-Turnu Severin), Turris (Turnu Magurele), Axiopolis (Cernavoda), Carsium (Hirsova), Noviodunum (Isaccea), Aegysus (Tulcea), iar in laguna Sinoe, fost golf marin in sec. VII i.e.n., orasul grecesc Histria (colonie milesiana, cel mai vechi oras, situat apraope de istros - Dunare).
In evul mediu s-au dezvoltat si alte orase, ca Giurgiu, Braila, Galati, iar mai recent (in secolul XIX) Corabia, Calafat, Calarasi.
In prezent, orasele dunarene de la intrarea fluviului in tara pana la varsare, sunt:
Moldova Noua, oras minier cu un port activ (Moldova Veche);
Orsova, oras stramuntat pe o vatra noua, cu o industrie in dezvoltare si port;
Drobeta-Turnu Severin (116.000 loc.), cu variate industrii (prelucrarea cauciucului, lemnului, constructii de nave) si traditii istorice;
Calafat si Corabia, orase mai mici, cu o industrie alimentara si usoara; Turnu Magurele, ca un mare combinat de ingrasaminte si ramuri ale industriei alimentare;
Zimnicea, cu industrie alimentara, laminate, este cea mai sudica localitate din tara;
Giurgiu (74.000 loc.), fosta raia turceasca, in prezent cu industrii notabile (clorosodice, santier naval etc.) port, punct de frontiera si pod peste Dunare;
Calarasi (77.000 loc.), initial localitate agricola, are o vocatie industriala multipla (celuloza si hartie, produse siderurgice, produse alimentare);
Fetesti, un oras cu o dezvoltare mai modesta pana in prezent, poate deveni mai activ prin amplificarea functieide transport (nod feroviar, rutier si port);
Cernavoda, cu industrii de traditie (ciment), port la Dunare si Canalul Dunare-Marea Neagra, va deveni curand principalul nod electroenergetic al tarii, prin intrarea in funtiune a atomocentralei aflata in constructie;
Harsova, localitate antica, medievala (a fost chiar port genovez), cu industrii in dezvoltare, este un important punct de trecere rutiera a Dunarii; Macin este un oras mai mic, cu axploatari de granit in apropiere;
Braila (235.000 loc.), fosta raia turceasca, este punctul de convergenta spre Dunare a traseelor traditionale din Muntenia.
Oras cu o structura urbana proprie (sub forma unor arcuri de cerc consentrice, subintinse de Dunare), are industrii notabile (termocentrala, celuloza si hartie la Chiscani, intreprinderi metalurgice, un port fluvio-maritim si santier naval);
Galati (326.000 loc.), punct de convergenta traditional al drumurilor ce coboara din Moldova, are in prezent industrii puternice (siderurgie, constructii de nave), un port activ, invatamant superior si structura urbana moderna; Isaccea este un oras mai mic, situat in apropierea unui vad de traversare a Dunarii;
Tulcea (97.500 loc.) are industrii variate, in majoritate noi (intreprinderi de alumina, feroaliaje, constructii de nave, comnserve de peste) si un port fluvio-maritimmodernizat;
Sulina, un oras activ acum mai bine de un secol ("Europolis" -ul lui Jean Bart), este un port de transbordare a navelor.
Asezarile rurale din lungul Dunariia au, uneori, functii si rezonante notabile, cum ar fi: Bechet, Greaca, Giurgeni, Mahmudia, Sfantu Gheorghe, Chilia Veche etc.

6.Resurse si activitati economice
Resursele Dunarii sunt:
- potentialul hidroenergetic;
- apa industriala;
- apa pentru irigatii;
- fauna piscicola;
- unele resurse secundare (nisip, lemn de esente moi, stuf etc.);
- fondul funciar din Lunca si Delta Dunarii;
- posibilitatile de navigatie;
- potentialul turistic:

Potentialul hidroenergetic este utilizat de Sistemul Hidroenergetic si de navigatie "Portile de Fier" , cu o hidrocentrala puternica (2.000 MW, a doua din Europa) si hidrocentrala Portile de Fier II. Alte proiecte sunt in studiu.
Apa Dunarii este si va fi utilizata ca apa industriala in multe centre (Calarasi, Giurgiu, Galati, Braila etc. si in perspectiva la atomocentrala de la Cernavoda).
Pentru irigatii este folosita apa din Dunare in sistemele Sadova-Corabia, Giurgiu-Razmiresti, Galatui-Calarasi, Pietroiu-Stefan cel Mare, Terasa Brailei si Carasu (cu apa, indirect, din Canalul Dunare-Marea Neagra).
Fauna piscicola bogata favorizeaza dezvoltarea unui pescuit activi in Dunare, bratele Dunarii, canalurile si lacurile din Delta Dunarii, laguna Razim-Sinoe; pe baza pescuitului oceanic s-a dezvoltat o industrie de prelucrare a pestelui la Braila, Galati, Tulcea si Sulina.
Stuful din Delta este utilizat la Chiscani-Braila, unde se obtine celuloza, celofibra si hartie. Lemnul de esente moi are o utilizare locala, neavand dimensiuni industriale.
Nisipul de la Caraorman este utilizat industrial, iar in Lunca Dunarii exista balastiere de nisip si pietris, folosite in constructii.
Fondul funciar cuprinde terenurile aferente Dunarii, situate in Lunca si Delta Dunarii, scoase de sub efectul inundatiilor, prin lucrari de indiguiri si desecari.
Se cultiva porumb (in sistem irigat), grau, orz, orez (pe suprafete mici insa), sfecla de zahar (prelucrata la Corabia, Calafat, Zimnicea, Giurgiu, Calarasi), plante furajere, legume (prelucrate la Valea Rosie, Fetesti, Calafat, Turnu Magurele), vita de vie (Greaca, Letea), pomi fructiferi.
De asemenea, pe baza pasunilor si pajistilor de lunca, se cresc animale, preponderent ovine, pe linia traditiei pastoritului transuhumant.
Unele activitati imndustriale sunt legate direct de Dunare sau facilitate de existenta fluviului.
Asfel industria siderurgica de la Galati si Calarasi a aparut si s-a dezvoltat datorita facilitatilor de import si transport a minereurilor de fier si a cocsului; industria de alumina de la Tulcea se bazeaza pe importul bauxitei, adusa de Dunare.
Unele exploatari de roci (granit la Macin, calcar la Mahmudia) benefiaciaza de transportul fluvial.
Pentru dezvoltarea transporturilor au fost construite santiere navale la Galati, Tulcea, Giurgiu, Oltenita (nave de pasageri), Drobeta-Turnu Severin si Orsova, precum si santiere de reparatii (de exemplu Sulina).
Industria de ingrasaminte chimice de la Turnu Magurele este legata de facilitati de transport ale materiilor prime si de posibilitatea de aprovizionare cu apa industriala (fabrici de zahar, conserve de legume, conserve de peste) beneficiaza, de asemenea, de transportul materiilor prime pe Dunare.
Dunarea are un important potential turistic incepand cu defileul Dunarii (Cazanele), orasele dunarene (Drobeta-Turnu Severin, Giurgiu, Braila, Galati, Tulcea) si mai ales Delta Dunarii (Maliuc, Crisan, Mila 23, Sulina, Sfantu Gheorghe, Letea etc.)
De asemenea Dunarea, Dunarea este traversata de urmatoarele poduri:
- Giurgiu-Ruse (sosea, cale ferata);
- Fetesti-Cernavoda (cale ferata-pod vechi; sosea si cale ferata-podul nou);
- Giurgeni-Vadul Oii (sosea).
Traversare mijlocita de bac se realizeaza la Calafat, Calarasi-Ostrov, Galati, Braila.

7.Navigatia pe Dunare
Una dintre cele mai mari posibilitati oferite de Dunare o constituie transporturile navale.
Aceasta posibilitate va fi amplificata prin punerea in functiune a sistemului trenseuropean Rin-Dunare, axa de navigatie de importanta europeana, care va conecta prin intermediul fluviului tari din vestul, centrul continentului si de la Marea Neagra.
Conditiile naturale de navigatie rezulta din analiza caracteristicilor Dunarii.
Rezumand, putem spune ca exista conditii pentru o navigatie maritima (pe "Dunarea fluviala", in amonte de Braila, cu un pescaj de 2 m.).
Existenta unor impedimente ("bara" de la Sulina, zapoare sau blocari accidentale) influenteaza uneori navigatia.
Porturile Dunarene sunt fluvio-maritime (Sulina, Tulcea, Braila) si fluviale (celelalte porturi).
Sulina este un port liber ("porto-franco") cu traditii comerciale si de tranzit in secolul trecut; este in prezent un port de transbordare, dar se afla in curs de amenajare ca port maritim.
La Tulcea se aduc concentrate feroase, bauxita, peste; este, de asemenea, un port de unde se coordoneaza transportul fluvial si activitatea economica a Deltei.
La Galati a fost construit un port mineralier nou (pentru aprovizionarea industriei siderurgice), in continuarea celui comercial; este cel mai activ port romanesc la Dunare.
Braila este un port de traditie, cu un profil complex (produse agroalimentare, produse din lemn, materiale de constructie, utilaje etc.).
La Calarasi se aduc materii prime pentru industria siderurgica, la Giurgiu produse petroliere si materii prime, iar la Turnu Magurele materii prime; la Drobeta-Turnu Severin se aduc produse siderurgice si se expediaza produse din lemn, iar portul Orsova este utilizat pentru tranzitul minereului de fier si cocs, necesar siderurgie resitene.
Alte porturi mai mici, de interes local, sunt: Mahmudia, Isaccea, Macin, Hirsova, Fetesti, Cernavod (cu perspective legate de Canalul Dunare- Marea Neagra si atomocentrala), Oltenita, Zimnicea, Corabia, Bechet, Calafat si Moldova Veche.
Pe ansamblu, Dunarea are o importanta deosebita pentru tara noastra (care este o tara dunareana), axa de legatura dintre centru Europei, sud-estul Europei si Marea Neagra.

tabel 2 Nave care au intrat si iesitdi portul Galati

	fig. 17NAVE  INTRATE IESITE

8. Modehttp://www.afdj.ro/statistici_ro.htmll sistemic de valorificare a potentialului turistic al Dunarii in sectorul romanesc

Datorita insemnatatii mari pe care Dunarea o prezinta pentru Romania, fiind considerata o adevarata "diagonala albastra a Europei",ce ne tine in contact cu Europa si Orientul si ne pune in legatura cu diverse civilizatii si conform traditiei europene, in care interesele economice si comerciale au fost corelate cu interesele turistice, valorificand diversitatea conditiilor naturale, consider oportuna o valorificare a potentialului turistic al Dunarii, incepand cu aspecte ce tin atat de varietatea frumusetilor naturale, care se succed de la peisajul muntilor inalti, pana la peisajul Deltei, cat si numeroaselor monumente de arta si arhitectura, traditii culinare si obiceiuri din cadrul asezarile riverane

Modelul de fata, este un model sistemic , ce acorda o atentie deosebita interactiunii elementelor de potential turistic, modului in care aceste elemente interfereaza in cadrul sistemului preponderent prin relatii paralele, anumite aspecte evidentiindu-se insa prin relatii retroactive multiple.

Pentru modelizarea acestui sistem complex, a fost necesara o structurare si o schematizare a realitatii dintre diversele componente, astfel incat modelul incearca sa scoata in evidenta particularitatile potentialului turistic al Dunarii, paleta larga de resurse naturale si culturale prezente in aceasta zona, caracteristicile si avantajele potentialului economic si mai ales discontinuitatile de la nivelul acestuia cu problemele legate de amenajarea teritoriului (structuri turistice, infrastructura) in vederea imbunatatirii si diversificarii ofertei turistice pe sectorul romanesc al Dunarii, in coformitate cu principiile de dezvoltare durabila.nu

Unul dintre elementele definitorii in cadrul acestui model sistemic il reprezinta potentialul natural. Datorita numarului mare de resurse naturale, prezente in sectorul romanesc al Dunarii, am recurs la o impartire a potentialului natural pe cele 4 sectoare(respectiv Bazias-Portile de Fier II, Portile de Fier II-Calarasi, Calarasi-Tulcea, Tulcea- Marea Neagra), putand fi evaluate pentru fiecare sector in parte principalele forme de turism practicabile, sau care se pot dezvolta, evident, pe fondul unei infrastructuri adecvate(ex : tur de afaceri, tur stiintific)

Asadar prin prezenta muntilor Banatului in sectorul Bazias-Portile de FierII se identifica o paleta larga de aspecte peisagistice montane, in special in jud Caras-Severin, cu relief carstic (chei, pesteri, cascade, izbucuri, etc), domeniu schiabil in Semenic, lacuri glaciare, nenumarate puncte de belvedere, ape minerale la Baile Herculane, fond cinegetic in zonele forestiere si piscicol de Dunare sau din apele de munte, Parcuri Nationale si alte arii protejate. Toate acestea putand fi valorificate prin forme de turism turism balnear, croaziere pe Dunare, turism de odihna si recreere, fiind necesare amenajari turistice indeosebi destinate sporturilor nautice, pescuitului sportiv, speoturismului si turismului montan in zonele limitrofe.

Cel de al doilea sector strabate zona de campie, fiind un traseu relativ monoton, amenajarile turistice urmand a fi punctuale, concentrandu-se in principalele porturi si centre turistice existente. Accentul trebuind pus in principal pe valorificarea fluviului, si anume, prin sporturi nautice, pescuit sportiv si croaziere pe Dunare.

Sectorul Calarasi-Tulcea se bucura de resurse turistice variate, nu de complexitatea celor prezente in zona defileului Dunarii, dar suficient de interesante pentru a permite amenajari turistice atractive. Formele de turism generate de aceste resurse sunt in principal sporturile nautice, pescuitul sportiv, croaziere pe Dunare si pe canalul Dunare - Marea Neagra.

Ultimul sector se bucura de atractivitatea Deltei care ofera in plus fata de celelalte sectoare posibilitatea practicarii unui turism stiintific, avand in vedere importanta internationala a acestei Rezervatii. De asemenea, se poate avea in vedere dezvoltarea turismului afaceri prin congrese si reuniuni atat in Delta cat si in Braila, Galati si Tulcea.

Un aspect pozitiv relationat de potentialul natural este reprezentat de diferite Programe cu care au drept scop actvitati ecologice si de conservare a biodiversitatii, dar care intr-o anumita masura isi dovedesc caracterul constrangator prin diverse restrictii referitor la anumite zone protejate.

Potentialul cultural reprezinta cel de al doilea element cheie al modelului, putandu-se valorifica prin turism de tip itinerant cu valente culturale de la vestigiile arheologice, monumente istorice, de arta, de factura religioasa, pana la obiceiuri si romanesti si bucataria traditionala in asezarile riverane. O alta forma de turism ce se poate valorifica si este apreciata in special de turistii straini o reprezinta agroturismul.

In afara celor doua componente amintite se incadreaza potentialul economic care departe de a fi mai putin important are rol esential in dinamizarea sau dimpotriva declinul activitatilor turistice.

Unul din elementele potentialului economic este repezentat de navigatie a carui principal aspect pozitiv il reprezinta statutul de 'coridor economic' intre Europa si Asia spre care tinde sectorul dunarean romanesc, printr-o cooperare transfrontaliera si regionala, acesta creeand premise favorabile si oportunitati investitionale pentru stimularea si dezvoltarea economica si implicit dezvoltare a activitatii de turism. Este in stransa legatura cu turismul de practicare a sporturilor nautice, dar si cel de croaziera, pentru acesta din urma fiind necesare mijloace de transport naval adecvate traseului: nave oceanice, motonave fluviale, hidrobuze, barci, salupe, iahturi. Navigatia pe Dunare prezinta insa si o serie de inconveniente ca de exemplu poluarea accidentala ce poate avea repercursiuni nu doar asupra calitatii apei ci si asupra biodiversitatii anumitor areale, reducand implicit potentialul turistic in acele zone. Un alt dezavantaj prezentat de navigatie se refera la modificarile morfologice pe care le produce asupra albiei, in timp putandu-se creea dezechilibre in natura. Cel mai important aspect negativ este reprezentat insa de compromiterea aspectului turistic datorita inesteticii mijloacelor de transport naval comerciale.

Modelul urmareste necesitatile stringente prezente in principal la nivel resurselor umane, in cadrul investitiilor si a infrastructurii, ultimele doua generand relatii retroactive complexe(multiple) prin necesitatea investitiilor nu doar in imbunatatirea porturilor fluviale si fluvio-maritime de turisti ci mai ales in imbunatatirea si expansiunea amenajarilor turistice. Acestea sunt generatoare de beneficii prin creearea de noi locuri de munca, si mai ales prin posibilitatea cotizarii la investitii a unei parti din veniturile obtinute prin polarizarea cu un numar in crestere de turisti. Se tinteste in special clientela internationala incercandu-se inlaturarea treptata a perceptiei negative a strainilor asupra calitatii serviciilor romanesti.

Referitor la resursele umane, se poate observa necesitatea unui personal calificat in turism si de aici reactia in lant : necesitatea unor operatori de turism care sa diversifice si sa promoveze in pachetele lor, programe turistice centrate pe intreaga zona a Dunarii, nu neaparat pe Delta asa cum se intampla la ora actuala.

Asadar, modelul ajuta la o mai buna intelegere a fenomenului turistic in zona Dunarii, testand oportunitatile pe care le ofera in momentul de fata valorifiacrea potentialului turistic in aceasta zona.