|
Indici caracteristici ai apei de alimentare si ai apei de caldare
Indicii caracteristici folositi pentru aprecierea calitatii apei de alimentare a caldarii sunt: duritatea, indicele de aicalinitate si continuturile de suspensii, gaze dizolvate, HCO3', bioxid de siliciu, saruri, fier, substante organice, ulei, pH, doruri si de PO3'.
a) Duritatea.
Duritatea reprezinta continutul apei in compusi de calciu
si
magneziu, deosebindu-se duritatea
temporara (carbonatica sau trecatoare),
duritatea permanenta (necarbonatica) si duritatea
totala.
Duritatea temporara (carbonatica sau trecatoare) este constituita din bicarbonatii de calciu si de magneziu sau, mai corect, din ionii de Ca2+ si Mg2+ care se asociaza in cantitati echivalente cu ionii £?p32' (proveni, dra descompunerea ionilor HCO3'). Aceste substante se descompun prin incalzire in carbonatii respectivi si in bioxid de carbon.
Carbonatiii mai putin solubili in apa se depun sub forma de crusta tare in preincalzitorul de apa si sub forma de namol in zonele caldarii in care se produce vaporizarea.
Duritatea permanenta (necarbonatica) este constituita din clorurile. sulfatii si azotatii de calciu si de magneziu (CI2Ca CbMg, CaSO*. MgS04 etc.) sau, mai corect, din ionii Ca2+ si Mg care se asociaza in cantitati echivalente cu ionii CI', SO42', N03'. Acesti compusi sunt termostabili si se precipita la incalzire, formand depuneri tari.
Duritatea totala este suma duritatii temporare si duritatii permanente.
Unitatea de masura uzuala pentru duritate este gradul de duritate, a carui definire este deosebita in diferitele tari.
in tara noastra se utilizeaza gradul german de duritate, care corespunde la up continut de 10 mg CaO/l sfcare se noteaza cu °d.
Concentratiile de ioni in apele naturale se exprima in mili echivalenti la litru (naval/l), lmval/l corespunzand la 2,804°d.
b) indicele de
aicalinitate. Indicele de
aicalinitate este folosit pentru aprecierea
alcalinitatii apei din caldare. Mentinerea unei anumite
alcalinitati a apei din caldare
este necesara pentru evitarea depunerilor tari si a coroziunii (in
mediu alcalin, solubilitatea
substantelor care genereaza depuneri tari scade, acestea precipitandu-se
sub forma de namol).
c) Continutul de suspensii. Continutul de suspensii intereseaza, in principal, in stare coloiclala, care precipita din apa, partial sau total, sub influenta unor factori fizici sau chimici, depunandu-se sub forma de namol pe suprafetele de incalzire ale caldarii.
d) Continutul de gaze dizolvate. Intereseaza, in principal, continutul de oxigen si de bioxid de carbon liber.
Continutul de oxigen: oxigenul este foarte solubil in apa si produce coroziunea metalului suprafetelor de incalzire. ,
Continutul de bioxid de carbon liber: se compune dintr-o parte necesara pentru mentinerea bicarbonatului de calciu in solutie (numita bioxid de carbon aferent) si dintr-o parte in exces (numita bioxid de carbon agresiv). Bioxidul de carbon dizolvat in apa produce coroziunea cuprului si a aliajelor sale, din care se executa tevile preincalzitoarelor recuperatoare ale apei de alimentare a caldarii. Cuprul antrenat cu apa de alimentare in caldare contribuie la coroziunea electrochimica in caldare.
e) Continutul de HC03~. Continutul de HC03' total este constituit din ionii rezultati din descompunerea bicarbonatilor, in urma degajarii bioxidului de carbon.
f) Continutul de bioxid de siliciu. Bioxidul de siliciu (silicea) se combina cu sarurile din apa caldarii dand silicati, care se precipita sub forma de depuneri tari. Bioxidul de siliciu, antrenat cu aburul, produce depuneri insolubile in supraincalzitor si pe paletele turbinelor.
g) Continutul de saruri. Sarurile, in afara celor care constituie duritatea apei de alimentare, dizolvate in apa de caldare si in picaturile de apa antrenate cu aburul, se depun in supraincalzitor si pe paletele turbinei.
h) Continutul de fier. Continutul de fier se urmareste in apa de caldare pentru
controlul coroziunii.
i) Continutul de substante organice. Substantele organice se descompun in
caldare datorita incalzirii, cu formare de bioxid de carbon si de acizi organici
corosivi, iar unele substante organice depuse in namol sufera o cocsificare,
formand depuneri tari.
j) Continutul de ulei. Uleiul se inglobeaza in namol dand depuneri tari sau
produce spumegarea apei din caldare si, ca urmare, murdarirea aburului.
k) Continutul in ioni de hidrogen (pH). PH-ul da indicatii asupra alcalinitatii
sau aciditatii apei. Concentratia ionilor de hidrogen in apa distilata neutra la
22°C fiind 10'7, apa are pH = 7; la un pH < 7, apa este acida,, iar laj>H > 7 -
este alcalina (caracterul acid sau alcalin al apei se datoreste ionilor suplimentari
de hidrogen sau OH, proveniti din substante stratne).
I) Continutul de cloruri. Continutul de cloruri favorizeaza spumegarea apei si
murdarirea aburului, iar anumite cloruri (MgCfe) se hidrolizeaza in apa formand
acizi corosivi.