|
|
|
Industria extractiva si de prelucrare a carbunelui
Alaturi de petrol, gaze naturale, asfalt, ozocherita si sisturi bituminoase, carbunii de pamant fac parte din categoria rocilor caustobiolitice, de natura organica. Desi in China carbunii au fost cunoscuti inca din antichitate, in Europa au fost utilizati drept combustibil abia in secolele XI-XII (Anglia).
Extractia carbunelui are in Romania o veche traditie. Primele exploatari industriale (desi rudimentare) sunt cunoscute din anul 1790 in Banat (Anina Doman, Secu), la Comanesti (1835), la Codlea in jud. Brasov (1830) si, la BaraoIt in judetul Covasna (1830-1839). Dupa anul 1840 sunt cunoscute exploatarile din bazinul Petrosani, remarcandu-se cele de la Petrila, Vulcan, Lonea, Aninoasa si Lupeni.
Pana la primul razboi mondial, productia de carbuni a tarii era neinsemnata. Odata cu dezvoltarea cailor ferate, ca principal consumator, extractia a cunoscut un ritm inalt de crestere, cu variatii insemnate de la o perioada la alta. In perioada postbelica productia de carbuni a crescut ca urmare a utilizarii in termoenergie si siderurgie.
Tipuri de carbuni:
Carbunii se impart in doua mari categorii: carbuni superiori si carbuni inferiori.
Carbuni superiori:
Antracitul - are o putere calorica de peste 8 000 Kcal/kg. A fost semnalat in 1890 la Schela-Gorj). Este exploatat in muntii Valcanului, intr-o zona cu o tectonica foarte complicata. Lentilele de antracit au pana la 4 m grosime, iar productia (circa 10 000 t/an) se utilizeaza la fabricarea carbidului.
Huila (5.7 mil. t) este un carbune valoros, cu proprietati de cocsificare (avand - 75-90% carbon) si o putere calorica de 6 000-8 000 Kcal/Kg. Se extrage din doua bazine: bazinul Petrosani si bazinul Banatului.
In categoria carbunilor inferiori intra:
Carbunii bruni (600 000 t) au o capacitate calorica de pana la 5 000 Kcal/Kg si un continut in carbon de 65-75%. Predominant sunt utilizati in termocentrale si la fabricarea brichetelor; cei din vestul Vaii Jiului au insa proprietati de cocsificare.
Lignitul. Prin volumul exploatarii (36 mii. t) lignitul este cel mai important carbune. Rezervele (impreuna cu carbunii bruni) sunt apreciate la circa 3,9 mld tone. Utilizarea cea mai larga o are in termoenergie.
In afara de categoriile de carbuni amintiti mai sus in tata noastra se mai exploateaza turba si sisturi bituminoase.
Turba, avand o putere calorica redusa (2 000-3 000 Kcal/Kg) apare frecvent in depresiunile intramontane (Dorna, Ciuc, Giurgeu, Brasov, Borsec, Bilbor s.a.) si pe culmile muntilor Calimani, Ciuc, Semenic, Gilau, Harghita s.a. Se utilizeaza in medicina si in agricultura ca ingrasamant organic.
Sisturile bituminoase au o putere calorica redusa (1 000-1 200 Kcal/Kg) si dispun de rezerve importante; spre exemplu, pentru aria Anina-Doman acestea s-au estimat la 1,3 mld t.
Principalele bazine si centre de prelucrare
Huila
Calitatea carbunilor din depresiunea Petrosani creste spre baza si de la est la vest. Campurile miniere din vest (Lupeni, Uricani, Vulcan, Paroseni) contin huila cocsificabila, in schimb cele din est (Lonea, Petrila, Aninoasa, Livezeni, Dalja) contin huila necocsificabila.
Huila energetica necocsificabila extrasa din zona de est a bazinului este utilizata drept combustibil la termocentralle Paroseni si Mintia-Deva.
A doua zona huilifera (huila de calitate superioara) o constituie Muntii Banatului. Aici sunt cunoscute exploatarile de la Anina, Doman, Secu, Lupac, Bigar, Cozla (jud Caras-Severin), precum si Baia Noua (judetul Mehedinti).
Din cauza continutului mare de cenusa (44%), pentru fabricarea cocsului, huila trebuie mai intai spalata (in vederea reducerii continutului de cenusa la sub 9 %), operatie ce se face in instalatiile de la Petrila, Lupeni si Coroiesti - ultima fiind si cea mai moderna.
Carbunele brun
Cunoscut prin exploatarea carbunelui brun este Bazinul Comanesti (p-palele mine: Comanesti, Laloaia, Lapos, Salatruc, Larga, Leorda si Vermesti). Carbunele bruneste deasemenea cunoscut in bazinele Tebea (aici transportul carbunelui la termocentrala se face cu un funicular lung de 4.8 km), Mesteacan (judetul Hunedoara) si Almasului (p-palele mine: Ticu, Tamasa, Lupoaia, Surduc si Cristoltel - judetul Salaj).
Lignit
Exploatarea lignitului este cunoscuta indeosebi intr-o serie de zone ale tarii, precum:
a) bazinul carbonifer Rovinari-Tismana care alimenteaza termocentralele Rovinari, Turceni, Rogojelu si Targu Jiu;
b) bazinul carbonifer Motru cu predominarea exploatarii in subteran; carbunele energetic din bazinul Motrului alimenteaza centrala electrica si de termoficare Isalnita - Craiova si, in parte, centrala termoelectrica Turceni, iar de curand si centralele Craiova II si Drobeta -Turnu Severin;
c) bazinul carbonifer Valea Jiltului care alimenteaza in parte termocentrala Turceni;
d) bazinul Horezu-Sud valorificat in principal pentru aprovizionarea centralei electrice de termoficare Ramnicu Valcea;
e) bazinul Munteniei Centrale situat intre vaile Argesului si Buzaului, cunoscut prin exploatarile de la Schitu Golesti - Campulung (judetul Arges), Ceptura si Filipestii de Padure (judetul Prahova), Doicesti (judetul Dambovita).
f) bazinul Crisanei situat intre Crisul Repede si Crasna;
g) bazinul Baraolt (judetul Covasna) cunoscut prin exploatarea lignitului in mine si cariere.
Turba
Principala zona de extractie a turbei este Dersca (jud Botosani).
Sisturi bituminoase
In Romania principalele perimetre de extragere a sisturilor bituminoase sunt Anina-Doman, Argel-Vama, Putna-Sucevita, Brodina-Molid, Slanic Moldova, Harja-Poiana Sarata, Basca Chiojdului-Valea Buzaului-Valea Fundul Nehoiului, Depresiunea Maramuresului si Depresiunea colinara a Transilvaniei care ar totaliza o rezerva de cca 10 mld tone.
Particularitatile industriei carbunelui
- Concentrarea in proportie de peste 85% a productiei de carbuni din bazinele Olteniei (Rovinari, Motru, Valea Jietului), bazinul Petrosani; zona dintre Olt si Motru avand cea mai importanta contributie la asigurarea bazei energetice a tarii;
- Industria carbonifera ocupa in principal forta de munca masculina, fapt ce impune amplasarea in aceasta zona a unor intreprinderi ale industriei usoare pentru a asigura cresterea gradului de ocupare si a fortei de munca feminine.
- Dezvoltarea industriei carbunelui in perspectiva este o necesitate ce trebuie sustinuta atat prin cresterea gradului de cunoastere a rezervelor, dezvoltarea capacitatilor de productie existente si crearea de altele noi, cat mai ales prin perfectionarea tehnologiilor de exploatare;
- Zonele de exploatare a carbunelui se disting deja prin metamorfozari uneori de neimaginat ale teritoriului, generand un nou tip de relief - relieful antropic.Evidentcaasemenea metamorfoze influenteazaaspectele fundamentale ale calitatii vietii in zonele respective, creeaza echilibre si dezechilibre cu efecte imprevizibile.
lndustria de cocsificare a carbunelui
Industria cocso-chimica este o ramura importanta pentru dezvoltarea siderurgiei si, implicit, a industriei constructiilor de masini. Pana la cel de-al doilea razboi mondial, cocsul metalurgic se producea la Resita, unde functionau doua baterii a cate 40 mii t/an, iar huila cocsificabiia se obtinea in principal din bazinul Anina. Tinand seama de conditiile favorabile pe care le ofera aprovizionarea cu huila cocsificabiia din bazinul Petrosani, la Hunedoara a fost realizata o noua uzina cocso-chimica, la fel ca si la Combinatul siderurgic din Calan.
