|
|
|
SUBIECTE CADASTRE DE SPECIALITATE
CAP. 1
1. Care este definitia cadastrelor de specialitate ?
Cadastrele de specialitate sunt subsisteme de evidenta si inventariere sistematica a bunurilor imobile sub aspect tehnic si economic, cu respectarea obligatorie a normelor elaborate de Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie a datelor de baza din cadastru general, privind suprafata, categoria de folosinta si proprietarul.
Orice cadastru de specialitate, spre deosebire de cadastru general, evidentiaza imobilele numai sub aspect tehnic si economic.
Cadastrele de specialitate ar trebui executate dupa intocmirea cadastrului general, pentru ca textul legii spune in mod expres ca este obligatoriu de a fi respectate datele de baza din cadastru general privind suprafata, categoria de folosinta si proprietarul. Aceste elemente fundamentale ale cadastrului general pentru a fi respectate, fac implicita existenta lui prealabila cadastrului de specialitate care, apoi, va lucra cu limitele si proprietarii din cadastrul general.
CAP. 2
Terenurile normal sunt terenuri cu soluri fertile care nu prezinta procese de degradare : excese de apa , saraturare, aciditate, eroziune, alunecari, etc. Terenurile normale sunt practice orizontale, solurile au fertilitate ridicata. Sunt terenurile cele mai favorabile practicarii agriculturii, cel mai frecvent fiind intalnite in zonele de campie si platouri astfel : solul brun deschis cu stepa, cernoziomul levigat (spalat), solul cenusiu de padure, solul brun roscat de padure si solul brun de padure; si multe soluri din luncile raurilor, respectiv din albiile majore ale acestora.
Metodele de masurare topografica, aparatura, preciziile necesare, respectiv tolerantele admise sunt cele cunoscute, folosind punctele retelei de sprijin in sistemul proiectiei cartografice Stereografice 1970.
Inregistrarea modificarilor in documentele cadastrale se face astfel :
permanent, pe masura producerii schimbarilor , in cadrul zonelor de lucru organizate si repartizate specialistilor cadastrali;
o data pe an, la restul teritoriilor comunale.
Terenurile erodate sunt terenuri in panta, degradate de actiunea mecanica a apelor meteorice. Se disting doua tipuri de eroziune :
eroziunea de suprafata ;
eroziunea de adancime;
Eroziunea de suprafata afecteaza solul pe o adancime redusa, insa prin repetare duce treptat la subtierea stratului de humus, pana la indepartarea lui completa si la aparitia la zi chiar a rocilor de baza.
Eroziunea de adancime prezinta forme permanente denumite rigola, ogas, ravena, torent.
Inainte de a se efectua operatiunile de calcul, pe planul reambulat se determina zonele afectate de modificari, iar in cadrul acestora se stabilesc contururilor vechi, modificate, din care se pot constitui suprafetele necesare pentru control si compensare.
Calculul suprafetelor noilor parcele se executa numeric, graphic sau mecanic, in functie de elementele culese pe teren si de metoda folosita la redactarea planului original.
Notele de bonitare pe folosinte si culturi se obtin inmultind cu 100 produsul coeficientilor celor 17 indicatori :
Nb = ( C1 X C2 X..x C17 X100
In functie de valoarea notei de bonitare se stabilesc 10 clase de bonitare sau de favorabilitate, clasa I, cea mai buna, de la 100 la 91 de puncte, si clasa X-a, cea mai slaba, sub 10 puncte.
Clasa a II-a de calitate (61-80 puncte) : -clasa III = 71-80 puncte de bonitare.
-clasa IV = 61-70 puncte de bonitare.
Scoaterea definitiva din circuitul agricol a terenurilor a terenurilor agricole din extravilan, de clasa I si de clasa II-a de calitate, a celor amenajate cu lucrari de imbunatatiri funciare, precum si a celor plantate cu vii si livezi se face la propunerea consiliilor locale, prin ordin al directorului Directiei Generale Agricole si de Dezvoltare Rurala a judetului, cu avizul Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale - M.A.P.D.R. (M.A.D.R.)
Scoaterea definitiva din circuitul agricol ( si silvic) a terenurilor situate in extravilanul localitatilor se face cu plata, de catre persoanele fizice sau juridice solicitante, a taxelor prevazute in anexele nr. 1 si nr. 2 la Legea nr. 18/1991 , care de aduna in Fondul de ameliorare a fondului funciar, aflat la dispozitia M.A.P.D.R.
Pentru scoaterea temporara a terenurilor din productia agricola ( si silvica), titularul aprobarii trebuie sa depuna o garantie in bani egala cu taxa prevazuta pentru scoaterea definitiva a terenurilor din circuitul agricol (sau silvic), intr-un cont special al Fondului de ameliorare a fondului funciar.
CAP. 3
12. Ce metode se folosesc pentru intocmirea planului cadastral in intravilanul marilor orase, cu densitate mare a detaliilor planimetrice ?
Planurile cadastrale pentru intravilan se intocmesc la scari mari : 1:2000. 1:1000, 1:500, in functie de marimea parcelelor si de densitatea constructiilor. De obicei in orase si municipii planurile cadastrale se intocmesc la scara 1:1000 sau 1:500, acolo unde densitatea constructiilor si a detaliilor este mare. Suprafata parcelelor si ale constructiilor se calculeaza la metru patrat. Cadastru imobiliar se realizeaza atat prin procedeele ridicarilor topografice, prin masuratori satelitare GPS si cu statii totale , sau pe baza fotogramelor aeriene, avand in vedere complexitatea detaliilor topografice in localitati, accesibilitatea si vizibilitatea uneori deosebit de dificila in curti cu aparatura topografica, cat si prin culegerea informatiilor in teren, direct de la detinatorii imobilelor. La intocmirea cadastrului fondului imobiliar sa se foloseasca metodele topografice pentru asigurarea preciziei determinarilor cu privire la intinderea si configuratia proprietatilor funciare (terenurilor) si metodele fotogrammetrice combinate cu metodele topografice pentru asigurarea culegerii complete a informatiilor despre constructiile existente in cuprinsul corpurilor de proprietate.
Pentru a se asigura precizia corespunzatoare si posibilitatile de reprezentare a tuturor elementelor de continut este necesar ca scara de aerofotografiere sa nu fie mai mica de 1:3000 pentru cazul cand planul cadastral se intocmeste la scara 1:1000, respectiv sa nu fie mai mica de 1:5000, cand planul cadastral se intocmeste la scara 1:2000.
Tolerantele admise in calculul suprafetelor se calculeaza cu formulele :
a) in cazul in care suprafetele sunt calculate din coordonat x,y determinate prin masuratori la teren : Ts = etx radicalS(m2) unde :
et - eroarea admisa in aprecierea la teren a limitelor parcelelor sau corpuri de proprietate.
S (mp) este suprafata calculata.
18. Care sunt elementele constructive luate in considerare la stabilirea numarului de de nivele al unei cladiri ?
Subsol, demisol, parter, etaj, mezanin, mansarda, pivnita. (cu exceptia subsolului).
19. Cum se scrie pe planul cadastral cartarea ?
Numarul de nivele se stabileste pentru cladirile cu mai multe nivele si se noteaza cu cifre( cu exceptia subsolului ) scrise ca exponent al indicelui de cartare. ( in toate cazurile simbolurile A, B, C, D - indici de cartare, reprezinta implicit parterul ). Ex. : o cladire de categoria A cu 5 nivele va fi notata cu A4
20. Cate nivele are o cladire din beton si zidarie de caramida cu subsol, parter, mezanin, doua etaje si mansarda si cum se carteaza ea pe planul cadastral ?
Are 6 nivele si se carteaza astfel : A5
21. Ce reprezinta suprafata utila, suprafata construita la sol si suprafata construit-desfasurata a unei cladiri ?
Ariile cladirilor se refera la :
aria construita la sol ( Ac ) - delimitata de fundatia corpului de cladire.
aria construita desfasurata ( Acd ) - care este suma ariilor nivelelor (subsol locuibil, parter si doua etaje).
22. Care este legea care prevede modalitatea de modificare si de aprobare a intravilanelor localitatilor ?
Intravilanul este legal aprobat in baza Legii nr.50/1991.
Modificarea intravilanelor - prin Legea nr.24/2005.
23. In ce conditii de timp se pot executa observatii si masuratori topografice de directii si distante ?
24. Cum se materializeaza pe teren punctele retelei geodezice de indesire si cele ale retelei poligonometrice?
Punctele retelei poligonometrice se materializeaza in teren prin borne sau pichei metalici, plantate in punctele nodale ale si in punctele de frangere ale poligonatiei.Celelalte puncte ale poligonatiei se materializeaza ca puncte ale retelei de ridicare. Punctelor materializate ale poligonatiei li se vor intocmi descrieri topografice dupa plantare, luandu-se distante din 3-4 puncte fixe.
25. Prin ce metode se realizeaza legarea poligonatiei la reteaua geodezica de sprijin ?
Retelele poligonometrice se sprijina la capete pe puncte de triangulatie.Pentru legare se masoara unghiurile primei si ultimei laturi ale poligonatiei cu cel putin doua directii ale triangulatiei de stat. Pentru marirea preciziei de transmitere a orientarilor se recomanda orientarea de la mai multe puncte de triangulatie.
26. Care este sistemul de referinta oficial pentru nivelment in Romania ?
In Romania punctul zero fundamental determinat este Marea Neagra 1975. Punctul zero fundamental este reperul de baza al unui sistem de referinta pentru determinarea inaltimilor de pe suprafata topografica a unei tari.
27. Prin ce metode se poate realiza ridicarea detaliilor topografice in localitati?
In vederea ridicarii detaliilor se realizeaza pe teren o baza de ridicare planimetrica care indeseste reteaua de sprijin prin interesectii si drumuiri cu teodolitul sau statii totale.
28. Care este informatia dupa care se ordoneaza datele in registrul cadastral al proprietarilor ?
Registrul cadastral al proprietarilor - al treilea document final al cadastrului general, in care sunt evidentiati toti proprietarii de terenuri din teritoriul administrativ cadastrat, in ordine alfabetica, cu toate terenurile detinute in proprietate, impreuna cu toate atributele specifice cadastrului general (nr. cadastral, categorie de folosinta, cod grupa destinatie, suprafata, cod tip proprietate).
29. Ce elemente geometrice conserva proiectia stereografica 1970 ?
Proiectia stereografica 1970 - proiectie cartografica perspective azimutala oblica conforma, adoptata in Romania in anul 1970 ca proiectie nationala pentru harti si planuri.
30. Care sunt criteriile dupa care se face numerotarea cadastrala a strazilor in intravilan ?
Elementele liniare din cuprinsul zonei cadastrate, cum sunt : ape, cai ferate, drumuri clasificate, strazi, ulite, etc., care marginesc sectoarele cadastrale, primesc numere cadastrale in cadrul sectorului respectiv, cu numar de parcela. Pentru evitarea suprafetelor suprapuse la interesectii de elemente liniare se va proceda la segmentarea acestora dupa prioritatea cunoscuta din cadastru general :
drumurile nationale sunt segmentate de ape si cai ferate;
drumurile judetene sunt segmentate de ape, cai ferate, drumuri nationale;
drumurile comunale sunt segmenate de ape, cai ferate, drumuri nationale, drumuri judetene si strazi;
strazile se segmenteaza intre ele dupa importanta lor in localicatate: bulevardele si strazile principale vor segmenta celelalate strazi si vor primi un singur numar cadastral pe localitate, daca nu sunt intersectate de ape, cai ferate.
31. Prin ce metoda se executa calculul suprafetelor in lucrarile de introducere a cadastrului imobiliar ?
Calculul suprafetelor se executa prin metode care asigura precizia impusa de tema lucrarii emisa de beneficiar, adica prin procedee numerice, grafice sau grafico - mecanice, inclusiv prin digitizarea si prelucrarea automata a datelor cu mijloace informatice.
Calculul suprafetelor se efectueaza pe foi de plan topografic, atunci cand se folosesc procedeele grafice sau grafico - mecanice si pe unitati intregi de suprafata (sectoare, parcele) atunci cand se folosesc procedee numerice.
32. Care este documentul final specific numai cadastrului imobiliar ?
Registrele cadastrale care se intocmesc in cadastrul imobiliar sunt cele prevazute si la cadastrul general, conform Legii Cadastrului si Publicitatii Imobiliare nr. 7/1996, cu modificarile aduse prin Legea nr. 24/2005 :
registrul cadastral al parcelelor;
indexul alfabetic al proprietarilor si domiciliul acestora;
registrul cadastral al proprietarilor.
La aceste registre se adauga registrul fiselor bunurilor immobile (sau corpurilor de proprietate ), care este specific cadastrului imobiliar.
33. Care este continutul fisei bunului imobil ?
Fisa bunului imobil ( corpului de proprietate ) constituie o piesa de baza a cadastrului imobiliar, intrucat se intocmeste pentru fiecare imobil si are continutul specific, descrierea economica - calitativa a imobilului. Datele pe care le furnizeaza fisa bunului imobil servesc atat pentru stabilirea valorii economice-cadastrale a imobilului, in scopul stabilirii taxelor fiscale si impozitelor imobiliare, cat si pentru administratia locala care gestioneaza fondul construit, sau pentru urbanism, in vederea luarii unor decizii administrative, gospodaresti, de intretinere sau de exploatare, de distribuire a fondului construit.
CAP. 4
34. Care sunt tipurile de retele edilitare ?
-reteaua de alimentare cu apa potabila;
- reteaua de canalizare;
- reteaua de gaze naturale;
- reteaua de termoficare;
- reteaua de cabluri electrice;
- reteaua de telecomunicatii;
-reteaua de semaforizare pentru vehicule si pietoni;
-retele tehnice industriale;
-alte retele edilitare.
35. Care sunt elementele care se reprezinta in profilul transversal pe artera in cadastrul retelelor edilitare ?
1 - cabluri electrice; 2 - cablu de telefonie; 3 - cablu T.V.; 4 si 7 rigola si canal pentru ape pluviale; 5 - conducte de termoficare; 6 - canal pentru ape pluviale; 6` - canal pentru ape uzate menajere; 8 - conducta de gaze naturale; RN - reper de nivelment incastrat in soclul cladirii.
36. Care sunt documentele finale ale cadastrului retelelor edilitare ?
Intocmirea documentatiei finale :
a) Planul tehnic ediliar
b) Planurile tematice
c) Profilul longitudinal
CAP. 5
37. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un curs de apa pentru a fi clasificat in sistemul zecimal al bazinelor hidrografice?
Conditia de codificare este ca fiecare curs de apa sa indeplineasca simultan doua conditii - limita : sa aiba o lungime peste 5 km si o suprafata a bazinului hidrografic propriu mai mare de 1 km (deci sa se incadreze in categoria apelor ce apartin domeniului public)
38. Care sunt etapele parcurse in realizarea cadastrului apelor?
Intocmirea cadastrului apelor este un complex de operatii laborioase si de proportii mari, care se executa in mai multe etape, grupa astfel :
1) inventarierea cadastrala primara ;
2) evidenta cadastrala;
3) realizarea pe teren a sistemului de referinta cadastral;
4) prelucrarea, sistematizarea si sintetizarea datelor cadastrale primare.
39. Unde se amplaseaza bornele axului de kilometrare-nivelment ?
Reperii de kilometrare-nivelment tip borne trebuie sa fie rezistenti, vizibili, cu cote absolute in sistemul de nivelment general, avand inscris pe el cu vopsea kilometrul respectiv. Plantarea bornelor se va face tinand seama ca :
sa fie accesibile tot timpul anului;
sa fie ferrite de inundatii, afluiri, eroziuni sau alte degradari, preferand malul mai inalt si mai consolidate, sau amenajand ramblee speciale pentru reper;
sa fie evitate taluzele malurilor si terenurilor cultivate ( se recomanda amplasarea in hotarul dintre doua proprietati ).
Reperii se plaseaza din km in km, dar se admit si exceptii impuse de configuratia terenului iar pe borna se scrie kilometrul si metrii ( de ex. Km 19+637), iar urmatorul reper va fi la kilometrul intreg urmator ( Km. 20).
40. Prin ce metode topografice se determina axul de kilometrare-nivelment ?
Drumuirile prin care se determina axul de kilometrare-nivelment pot fi situate pe un singur mal sau sa treaca pe cat posibil rectangular de pe un mal pe altul ocolind obstacole, si se leaga de reteaua de triangulatie a tarii.
41. Cand se realizeaza nivelementul axului de kilometrare ?
Axul de kilometrare-nivelment se alege, pe cat posibil, ca o linie paralela cu albia majora a apei, situat in aproprierea malului , fara sa taie coturile mari ale albiei.
Axul de kilometrare-nivelment serveste pentru raportarea tututor elementelor inventariate in cadrul cadastrului apelor, precum si ca sistem de referinta pentru viitoarele ridicari ale albiilor raurilor.
CAP. 8
42. Care sunt terenurile care se inregistreaza pentru drum in registrul drumurilor ?
In cadastrul drumurilor sunt incluse si terenurile detinute sau administrate de Administratia Nationala a Drumurilor - A.N.D. in legatura cu desfasurarea activitatii sale.
43. In ce proprietate poate fi terenul necesar pentru executarea unor lucrari noi, modernizari, corectii de trasee, reabilitari, largiri de drumuri publice?
Dobandirea terenului necesar pentru executarea unor lucrari noi, modernizari, corectii de trasee, reabilitari, largiri de drumuri publice se face prin modurile admise de lege, inclusive prin expropiere pentru cauza de utilitate publica.
Pentru rectificari de traseu, de comun accord cu proprietarul terenului, se poate transmite prin schimb dreptul de proprietate asupra terenului ocupat de traseul vechi al drumului.
Daca terenul necesar rectificarii traseului se dobandeste prin cumparare sau expropriere pentru cauza de utilitate publica, terenul ocupat de drumul vechi, ramas, liber in urma darii in folosinta a noului traseu, devine proprietatea publica a statului sau a administratiei publice locale.
44. In a cui proprietate sunt terenurile din zonele de protectie a drumurilor ?
Zonele de protectie raman in gospodarirea persoanelor juridice sau fizice care le au in administrare sau in proprietate, cu obligatia ca acestea, prin activitatea lor, sa nu aduca prejudicii drumului sau derularii in siguranta a traficului.
45. Ce forme au retelele geodezice de sprijin pentru cadastrul drumurilor ?
Forma si dimensiunea retelei geodezice de triangulatie depind de marimea si forma suprafetei de ridicare. Reteaua de triangulatie geodezica consta in folosirea unor puncte pe intinderi mari formata din puncte de ordin I, III, IV si V.
46. Care sunt sistemul de proiectie cartografica si sistemul de referinta utilizate in cadastrul drumurilor ?
Punctele de sprijin se determina planimetric in sistemul de coordonate Stereografic 1970 si altimetric in sistem de referinta Marea Neagra 1975.
47. Care sunt metodele topografice ce pot fi folosite pentru ridicarea detaliilor in cadastrul drumurilor ?
Ridicarea detaliilor de planimetrie pe cale numerica se sprijina pe reteaua de ridicare si se realizeaza prin urmatoarele metode :
- metoda drumurii ; - metoda radierii; - metoda absciselor si ordonatelor; - metoda aliniamentelor.
48. Care sunt latimile zonei de protectie a drumurilor clasificate ?
Limitele zonelor de protectie sunt cuprinse intre marginile exterioare ale zonelor de siguranta si marginile zonei drumului, delimitat conform :
Distanta de la axul drumului pana la marginea exterioara a zonei drumului la :
Autostrazi : 50 m
Drumuri nationale : 22 m
Drumuri judetene : 20 m
Drumuri comunale : 18 m
49. Ce reprezinta profilul transversal al unui drum ?
Profilul transversal al unei caii de comunicatie terestre este sectiunea verticala normala pe axa caii intr-un punct al traseului.
50. Ce reprezinta axa longitudinala a unui drum ?
Axa drumului este proiectia pe un plan orizontal a liniei generate de intersectia dintre suprafata platformei caii si suprafata generata de deplasarea in lungul caii a verticalei MN urmarind in permanenta mijlocul partii carosabile, considerate fara supralargiri in curba, in mod curent se trateaza cazul drumului situate in aliniament.
