|
|
|
Surse de poluare a aerului
Sursele de poluare a atmosferei se pot clasifica in:
A. Surse naturale
B. Surse artificiale
A. Surse naturale - sunt dispersate pe intreaga suprafata a pamantului si elimina in bazinul aerian diferite substante poluante, uneori la concentratii care pot afecta centrele populate:
1. Eroziunea solului de catre curentii de aer - reprezinta cea mai importanta sursa naturala de particule in suspensie. Anual atmosfera transporta cca. 30 milioane tone de praf care creaza disconfort fiziologic si pot avea si consecinte patologice.
2. Eruptiile vulcanice - constituie surse de poluare aeriana numai in perioada de activitate a acestora. Emanatiile sunt reprezentate in principal de CO2, CO, oxizi de sulf, NH3, particule in suspensie. Afecteaza de obicei numai zonele strans invecinate.
3. Incendiile spontane ale padurilor, polueaza atmosfera temporar, dar cu mare intensitate, in special cu CO2, funingine, hidrocarburi policiclice aromatice.
4. Polenul diferitelor plante - pot constitui in anumite perioade (sezonul cald) un alergen ce afecteaza persoanele sensibile.
5. Descompunerea naturala a materiilor organice - determina emisiuni de gaze (NH3, SH2, CH4 etc.) in concentratii care determina in special dosconfort olfactiv.
B. Surse artificiale - constituie principalele surse de poluare a aerului. Sursele artificiale sunt in continua crestere, atat cantitativ cat si sub aspectul diversificarii. Marea lor majoritate sunt comasate in marile centre populate, unde procesele de autopurificare sunt limitate. Dintre acestea, cele mai importante sunt:
1. procesele de combustie
2. transporturile
3. procesele industriale diverse
1. Procesele de combustie - reprezinta principalele modalitati de obtinere a energiei termice, electrice sau mecanice. Dintre sursele tehnologice care polueaza aerul, combustiile se situeaza pe primul loc. Raspandirea lor teritoriala este foarte extinsa si produc cele mai mari cantitati de poluanti aruncate in atmosfera.
Principalele resurse de energie sunt reprezentate de carbune, petrolul si derivatii sai si gazele naturale.
. Carbunele si petrolul - elimina la ardere cantitati mari de produsi poluanti, cantitatea acestora depinzand de calitatea procesului de ardere si de puritatea combustibilului. Teoretic, in urma arderii complete a unui combustibil de puritate perfecta ar rezulta numai CO2, apa si oxizi de azot (prin reactie cu azotul atmosferic). In realitate insa, alaturi de cele trei componente mentionate rezulta si un amestec de suspensii si gaze, in concentratie foarte diferita, care intra in compozitia fumului. Elementele gazoase sunt formate, inafara de CO2 si oxizi de azot, in special din bioxid de sulf (SO2), monoxid de carbon (CO - se formeaza numai in cazul arderilor incomplete), hidrocarburi aromatice policiclice (piren, benzpiren - cu efecte cancerigene), aldehide etc. Elemente in suspensie sunt reprezentate de particule de cenusa (provenite din componenta minerala a combustibilului) si particule de carbune mars (cu mare capacitate absorbanta, retinand o parte din gazele ce intra in componenta fumului).
. Produsi de petrol - prin ardere formeaza mai putine elemente minerale in suspensie, iar continutul in oxizi de sulf depinde de continutul natural in sulf al acestor produsi. In schimb continutul in hidrocarburi este in general mai ridicat.
. Gazele naturale - sunt mai putin poluante. Principalii poluanti gazosi rezultati in acest caz sunt oxidul de carbon si oxizii de azot. Hidrocarburile policiclice aromatice sunt prezente in fumul rezultat din arderea gazelor naturale, dar in concentratii mult mai reduse decat in cazul carbunelui sau petrolului.
Riscul pentru sanatatea umana - poluarea produsa de procesele de combustie din surse stationare prezinta:
risc iritant - determinat de suspensii, SO2, NO2, aldehide
risc cancerigen - prin HPA
risc asfixiant redus - prin CO, CO2, deoarece CO2 nu atinge niciodata concentratii toxice, iar CO, avand densitate mai mica decat a aerului si fiind eliminat pe cos la anumite inaltimi, nu ajunge a fi inhalat.
2. Transporturile (combustie in focare mobile).
Dintre mijloacele de transport (terestre, maritime sau aeriene), autovehiculele constituie principala sursa de poluare, atat prin numarul lor mare cat si prin cantitatea de substante poluante eliminata. Dintre acestea, cele mai importante sunt hidrocarburile (inclusiv HPA), oxidul de C, oxizii de azot, aldehidele si Pb.
. Plumbul - este un poluant specific motoarele cu benzina (este prezent in benzina sub forma de tetraetil de Pb) si este eliminat in gazele de esapament sub forma de suspensii de Pb mineral, constituind un factor de poluare notabil.
. Hidrocarburile rezultate de la arderea benzinei au ca efect si formarea substantelor oxidante care iau nastere fotochimic sub actiunea radiatiilor solare, din reactiile dintre aceste hidrocarburi, oxizii de azot si O2 atmosferic. Acest tip de poluare este caracteristic zonelor cu trafic auto intens si insorire puternica (Los Angeles, Tokyo) realizandu-se asa numita poluare oxidanta fotochimica.
Transporturile feroviare sau maritime pot contribui la poluarea aerului din anumite localitati, dar cu intensitate mai redusa. De asemenea, poluarea aerului produsa de transporturile aeriene, nu ridica in prezent probleme deosebite pentru sanatate.
3. Procese industriale diverse
Industria contribuie la poluarea atmosferica, in afara proceselor de ardere a combustibililor, si prin poluanti eliminati din procesul tehnologic, sub forma de suspensii sau gaze, predominenta lor fiind variabila in functie de profilul industrial.
. Industria siderurgica - elimina in atmosfera cantitati mari de pulberi, in special oxizi de Fe, mangan, arsen, carbune, funingine, cenusa etc. Dintre gazele toxice mai importante sunt SO2, oxizii de azot, CO, hidrogenul sulfurat etc.
. Metalurgia neferoasa - elimina in atmosfera suspensii sub forma de oxizi metalici (oxizi de cupru, zinc, Pb) precum si gaze toxice (in special SO2).
. Industria de aluminiu - produsul de poluare cel mai nociv este reprezentat de fluor.
. Industria materialelor de constructii - poate polua atmosfera in primul rand cu pulberi (in special fabricile de ciment). Aceste unitati fiind producatoare si de azbociment, poluarea atmosferei cu azbest ridica probleme deosebite in zonele respective.
Azbestul este eliminat in atmosfera si de fabricile de frane pentru autovehicule, de asemenea in timpul circulatiei autovehiculelor, la franare se consuma din materialul de frana si se elimina fibre de azbest.
. Industria chimica - elimina substante foarte diferite in functie de materiile prime utilizate in procesul de productie: fluor (in industria de ingrasaminte), Pb (industria de coloranti, detergenti etc.) SO2 si H2SO4 (fabrici de ingrasaminte superfosfatice, fabrici de hartie, industria textila, farmaceutica etc.), H2S (fabrici de matase artificiala din vascoza, de pesticide etc.), mercaptani (fabrici de celuloza, de vascoza etc.), oxizi de azot (fabrici de ingrasaminte azotoase etc.), clorul (fabrici de ierbicide, insecticide, de hartie si celuloza etc.), hidrocarburi (industria petrochimica, industria cauciucului sintetic etc.), aldehide, cetone, fenoli etc.
Ceea ce caraterizeaza poluarea industriala este faptul ca numarul persoanelor din populatie expus este mult mai mic decat in cazul poluarii produse de arderea de combustibil sau de transporturi, limitandu-se la teriroriile invecinate industriei respective. In schimb, uneori poluantii rezultanti pot fi de agresivitate extrema, putand afecta grav sanatatea in absenta unor masuri riguroase.
