|
|
|
Urmatoarele tipuri de barci de salvare sunt recunoscute de Conventia SOLAS:
1. deschisa;
2. partial inchisa;
3. partial inchisa cu auto-redresare;
4. total inchisa;
5. total inchisa cu instalatie autonoma de alimentare cu aer;
6. protejate la foc.
La navele de pasageri capacitatea barcilor de salvare este in general suficienta pentru fiecare persoana de la bord.
Pentru navele de marfa, dupa cum am mai precizat, capacitatea barcilor de salvare este in general de doua ori numarul de persoane de la bord.
Vom face in continuare o scurta descriere a tipurilor de barci mentionate mai sus:
1. Barca de salvare deschisa
Toate barcile de salvare trebuie sa fie corect construite si sa aiba forme si dimensiuni care sa le asigure o mare stabilitate pe mare agitata si un bord liber suficient cand sunt incarcate cu toate persoanele si echipamentul.
Barcile de salvare trebuie sa aiba o robustete suficienta pentru:
Ÿ a putea fi lansate la apa in conditii de securitate cand sunt incarcate cu toate persoanele si echipamentul;
Ÿ a putea fi lansate la apa si remorcate cand nava este in mars cu o viteza de 5 noduri in apa calma;
Corpurile trebuie sa fie cu intarziere la foc sau incombustibile.
Se vor prevedea locuri de sezut pe banci, pe banchete sau pe scaune fixate cat mai jos posibil in barca si construite astfel incat sa poata suporta numarul de persoane, fiecare cantarind 100 kg, 2 pentru care sunt prevazute locuri.
Fiecare barca de salvare trebuie sa fie astfel amplasata si construita incat sa permita imbarcarea sau debarcarea rapida a numarului total de persoane. De asemenea ea trebuie sa aiba o flotabilitate proprie sau vor fi prevazute cu material cu flotabilitate proprie, care sa reziste la apa de mare sau produse petroliere
2. Partial inchisa
Conventia SOLAS prevede ca in plus fata de barca deschisa, barca partial inchisa trebuie sa :
fie prevazuta cu mijloace eficiente de evacuare a apei sau sa fie de tip cu evacuare automata;
fie prevazuta cu acoperisuri rigide permanent fixate, extinzandu-se pe cel putin 20 % din lungimea barcii de salvare, incepand din extremitatea pupa. Barca de salvare trebuie sa fie prevazuta cu o tenda pliabila fixata in permanenta, care impreuna cu acoperisul rigid inchid complet ocupantii barcii de salvare intr-un adapost etans la intemperii, oferindu-le si o protectie termica.
aiba interiorul de o culoare foarte vizibila.
3. Partial inchisa cu redresare automata
In plus fata de barca partial inchisa, barca partial inchisa cu redresare automata trebuie sa:
fie prevazuta, la fiecare loc marcat, cu centura de siguranta. Centura de siguranta trebuie sa fie astfel conceputa incat sa mentina pe locul sau o persoana avand o greutate de 100 kg, atunci cand barca de salvare este in pozitie rasturnata;
dispuna de o asemenea stabilitate incat ea sa se redreseze in mod normal sau automat cand este complet sau partial incarcata cu persoane si intregul echipament, iar persoanele au legate centurile de siguranta;
permita comanda motorului de la timona;
dispuna de un motor si instalatii care sa poata functiona in orice pozitie in timpul rasturnarii si sa continue sa functioneze dupa ce barca de salvare s-a redresat sau trebuie sa se opreasca automat cand s-a rasturnat si sa reporneasca usor cand barca de salvare s-a redresat, iar apa a fost drenata din barca de salvare
motoarele racite cu aer trebuie sa aiba o instalatie pentru aspiratia aerului de racire si de evacuare a lui in afara barcii de salvare.
4. Complet inchisa
In plus fata de cele de mai sus, fiecare barca de salvare complet inchisa trebuie sa fie prevazuta cu un acoperis care sa inchida complet barca de salvare
5. Total inchisa cu instalatie autonoma de alimentare cu aer
O barca de salvare echipata cu o instalatie autonoma de alimentare cu aer, in plus fata de cele de mai sus, trebuie sa fie amenajata astfel incat cand este in mars si toate intrarile si deschiderile sunt inchise, aerul din interiorul barci de salvare sa ramana respirabil fara dificultate, iar motorul sa functioneze normal pentru o perioada de cel putin 10 minute. In timpul acestei perioade, presiunea atmosferica din interiorul barcii de salvare nu trebuie sa coboare nici sub presiunea atmosferica exterioara, nici sa o depaseasca cu mai mult de 20 milibari. Instalatia trebuie sa aiba indicatoare vizuale care sa indice presiunea aerului debitat tot timpul.
6. Protejate la foc
O barca de salvare protejata la foc, corespunzand cerintelor de mai sustrebuie in plus, atunci cand este in stare de plutire, sa poata proteja numarul de persoane pentru care este autorizata pentru cel putin 8 minute, cand este acoperita de un foc continuu de hidrocarburi.
Echipamentul normal al fiecarei barci de salvare trebuie sa cuprinda:
un numar suficient de rame plutitoare;
doua cangi;
un ispol si doua ghiordele;
un manual de supravietuire;
un habitaclu continand un compas eficace;
o ancora plutitoare;
doua barbete rezistente cu o lungime cel putin egala cu de doua ori distanta de la locul de amplasare a barcii de salvare la linia de plutire in conditii de pescaj minim sau 15 m, care dintre acestea este mai mare;
doua topoare, cate unul la fiecare extremitate a barcii de salvare;
recipienti etansi la apa, continand o cantitate totala de 3 litri de apa dulce de fiecare persoana pe care barca de salvare este autorizata sa o transporte, din care 1 litru pentru fiecare persoana poate fi inlocuit de catre un aparat de desalinizare care poate sa produca o cantitate egala de apa dulce in doua zile;
un pahar inoxidabil legat cu un snur;
un pahar de baut apa gradat, inoxidabil;
ratie de hrana avand cel putin 10.000 kj pentru fiecare persoana pe care barca de salvare este autorizata sa o transporte; aceste ratii trebuie sa fie pastrate in ambalaje etanse la aer si depozitate in containere etanse la apa;
patru rachete parasuta luminoase;
sase facle de mana;
doua semnale fumigene plutitoare;
lampa electrica etansa la apa, corespunzatoare pentru semnalizare in codul Morse impreuna cu un set de baterii si un bec de rezerva intr-un container etans la apa;
oglinda pentru semnalizare in timpul zilei, cu instructiuni pentru folosirea sa, pentru a semnaliza catre nave si aeronave;
un exemplar din semnalele de salvare, pe carton impermeabil la apa sau intr-un container etans la apa;
un fluier sau un mijloc de semnalizare sonora echivalent;
trusa de prim ajutor intr-o cutie etansa la apa, care sa poata fi inchisa ermetic dupa folosire;
sase doze de medicamente contra raului de mare si cate un sac folosibil in caz de voma, pentru fiecare persoana;
un briceag mare legat la barca printr-un snur;
trei chei pentru deschis conserve;
doi colaci de salvare legati cu cate o saula plutitoare cu o lungime de cel putin 30m;
pompa manuala;
un set de unelte de pescuit;
scule suficiente pentru reglaje minore ale motorului si accesoriilor sale;
echipament de stingere a incendiului, corespunzator pentru stingerea hidrocarburilor aprinseX2
un proiector care sa poata ilumina eficient in timpul noptii un obiect colorat deschis, avand o latime de 18 m, la o distanta de 180 m pentru o perioada de 6 ore si o functionare continua de cel putin 3 ore;
un reflector radar eficace, daca in barca de salvare nu este depozitat un transponder radar pentru ambarcatiunile de salvare;
mijloace de protectie termica suficiente pentru 10 % din numarul de persoane pe care barca de salvare este autorizata sa le transporte
Intrucat cele mai multe nave sunt prevazute cu instalatie de lansare a barcilor de salvare cu grui, vom prezenta in continuare algoritmul de lansare:
1. se desface invelitoarea daca exista;
2. se demonteaza balustrada de la copastie;
3. se demonteaza pontilul de sprijin al barcii (daca exista);
4. se elibereaza atarnatorii de pe cablul dintre gruie;
5. se lanseaza peste bord scara de ambarcare;
6. se elibereaza siguranta gruielor prin desfacerea ciocului de papagal;
7. se pun dopurile la valvulele de scurgere din barca;
8. se da pe punte barbeta prova legata la dispozitivul de decuplare;
9. se elibereaza chingile barcii;
10. daca nava are inertie inapoi sau exista val de pupa, se da la nava si se leaga barbeta pupa;
11. se verifica nivelul combustibilului si uleiului, existenta trusei de scule si a instructiunilor de pornire a motorului;
12. se lanseaza de proba motorul la turatie mica, cu capotul pus sau se verifica functionarea drezinei;
13. se ridica maneta cu contragreutate coborand barca la nivelul puntii barcilor, astfel incat dispozitivul de apropiere sa fie intins, iar barca sa se afle la 20-40 cm de bordaj;
Pe durata lansarii ambarcatiunii de salvare se va avea in vedere si securitatea personala.
Pentru imbarcare, la ordinul sefului barcii, echipajul urca in barca in ordinea stabilita si isi ocupa locul prevazut in rol, asezandu-se pe bancheta respectiva.
Fiecare barca se lasa la apa cu personalul prevazut in rol. Restul echipajului se poate urca in barca atunci cand aceasta este la post in gruie sau cand a fost coborata pana la nivelul puntii barcilor. In caz extrem, echipajul poate cobora pe scara de imbarcare, cand barca se afla la apa.
Plutele de salvare sunt constituite dintr-o platforma si un acoperamant care sa protejeze supravietuitorii unui sinistru maritim de intemperiile marii.
Exista doua tipuri de plute de salvare:
plute de salvare gonflabile
plute de salvare rigide
Toate plutele de salvare trebuie sa reziste la intemperii timp de 30 de zile in stare de plutire, in orice conditii de stare a marii.
Ele trebuie sa aiba o asemenea rezistenta incat daca sunt lansate de la o inaltime de 18 metri, atat pluta cat si echipamentul ei sa poata fi folosit in conditii satisfacatoare, iar atunci cand pluteste sa poata rezista la sarituri repetate in ea ale persoanelor, de la inaltimea de cel putin 4,5 metri fata de podeaua sa atat cu , cat si fara cortul ridicat.
Plutele trebuie sa reziste la un remorcaj cu o viteza de 3 noduri in apa calma, cand este complet incarcata cu persoane si cu echipament si cu una din ancorele plutitoare la apa.
La exteriorul plutei de salvare se vor prevedea saule care trebuie sa fie bine fixate in ghirlanda de jur imprejur in interiorul si exteriorul plutei de salvare.
Plutele vor fi prevazute cu o parama rezistenta, cu o lungime de cel putin dublul distantei dintre pozitia de amplasare si linia de plutire in conditii de pescaj minim sau 15 metri, care din acestea este mai mare.
In cazul plutelor de salvare lansate la apa cu ajutorul unui dispozitiv de lansare cu grui, cand pluta de salvare este incarcata complet, trebuie sa poata rezista la un soc lateral contra bordului navei, cu o viteza de cel putin 3,5 m/s si de asemenea, la o cadere in apa de la o inaltime de cel putin 3 metri fara a suferi avarii care sa-i afecteze functionarea. Aceste plute trebuie sa fie prevazute cu mijloace pentru aducerea plutei de salvare alaturi de puntea de imbarcare si mentinerea ei fixa in timpul imbarcarii.
Echipamentul plutei de salvare este constituit din:
un colac de salvare legat de o parama plutitoare cu o lungime de cel putin 30 metri;
un cutit cu lama fixa, avand maner plutitor prevazut cu o saula de siguranta, depozitat intr-un buzunar din exteriorul cortului, langa punctul la care parama este fixata de pluta de salvare. La plutele de salvare pentru 13 sau mai multe persoane, va fi prevazut un al doilea cutit, dar care nu trebuie sa fie de tipul cu lama fixa;
un ispol plutitor. Daca pluta este pentru 13 sau mai multe persoane va exista un al doilea ispol plutitor;
doi bureti;
doua ancore plutitoare cu parama si saula de lansare rezistente la soc, una fiind de rezerva iar alta fiind permanent legata la pluta in asa fel incat sa mentina pluta in vant si intr-o pozitie stabila cand pluta este umflata sau este la apa;
doua padele plutitoare;
trei chei pentru deschis conserve. Cutitele de securitate avand lame speciale pentru deschis conserve, sunt corespunzatoare acestor cerinte;
o trusa de prim ajutor intr-o cutie etansa la apa care sa poata fi inchisa ermetic dupa folosire;
un fluier sau un mijloc de semnalizare sonora echivalent;
patru rachete parasuta luminoase;
sase facle de mana;
doua semnale fumigene plutitoare;
o lampa electrica etansa la apa, corespunzatoare pentru semnalizarea in codul Morse, impreuna cu un set de baterii si un bec de rezerva, intr-un container etans la apa;
un reflector radar eficient daca pe pluta de salvare nu este depozitat un transponder radar pentru ambarcatiunile de salvare;
oglinda pentru semnalizare ziua si instructiuni pentru folosirea sa pentru semnalizare la nave si aeronave;
un exemplar din semnalele de salvare pe carton impermeabil la apa sau intr-o caseta etansa la apa;
o trusa cu unelte de pescuit;
o ratie de hrana avand cel putin 10.000 kj pentru fiecare persoana pe care pluta de slavare este autorizata sa o transporte - aceste ratii trebuie pastrate in ambalaje etanse la aer si depozitate in containere etanse la apa;
recipiente etanse la apa, continand o cantitate totala de 1,5 litri de apa dulce pentru fiecare persoana pe care pluta este autorizata sa o transporte, din care 0,5 litri de persoana pot fi inlocuiti de catre un aparat de desalinizare care poate produce o cantitate egala de apa dulce in doua zile;
un vas de baut apa, gradat si inoxidabil;
sase doze de medicamente contra raului de mare si cate un sac, folosit in caz de voma, pentru fiecare persoana pe care pluta este autorizata sa o transporte;
instructiuni privind supravietuirea;
instructiuni pentru luarea masurilor imediate;
un numar suficient de mijloace de protectie termica pentru 10 % din numarul de persoane pe care pluta este autorizata sa o transporte sau doua, care din acestea este mai mare.
A fost prevazut un sistem care sa permita plutirea libera a plutelor de salvare in caz de naufragiu. Acesta este constituit din:
sistemul de barbete (painter system) care asigura legatura intre nava si pluta, astfel realizat incat sa asigure ca pluta de salvare cand este eliberata nu este antrenata sub apa de nava care se scufunda;
legatura putin rezistenta (weak link) care: trebuie sa nu se rupa sub efectul fortei necesare sa traga saula din containerul plutei de slavare; daca este adecvata, sa aiba o rezistenta suficienta care sa permita umflarea plutei de salvare; sa se rupa sub efectul unei forte de 2,2 0,4 kN;
Dispozitivul de declansare hidrostatic (hydrostatic release unit), care:
nu trebuie sa permita galvanizarea elementelor sale;
sa declanseze automat pluta de slavare de la o adancime de cel mult 4 m;
sa aiba posibilitati de drenaj care sa previna acumularea de apa in camera hidrostatica cand dispozitivul este in pozitia sa normala;
sa fie astfel construit incat sa previna declansarea cand este acoperit de valuri;
sa aiba in exterior imprimat (fara sa se stearga) tipul si numarul seriei;
sa fie prevazut cu o placa de identificare care sa indice data fabricatiei, tipul si numarul seriei;
sa fie astfel realizat incat fiecare element legat la sistemul de barbeta sa aiba o rezistenta cel putin egala cu cea ceruta pentru barbeta.
In cazul plutelor de salvare gonflabile acestea mai trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte:
Camera plutitoare principala trebuie sa fie impartita in cel putin doua compartimente separate, fiecare avand cate o supapa de retinere pentru umflare. Camerele plutitoare trebuie sa fie astfel dispuse incat in cazul in care oricare din compartimente este avariat sau nu poate fi umflat, compartimentele intacte sa poata sustine numarul de persoane pe care pluta de salvare este autorizata sa le transporte, cu bordul liber pozitiv pe toata periferia plutei de salvare.
Podeaua plutei de salvare trebuie sa fie etansa la apa si sa poata fi izolata contra frigului (cu ajutorul unor compartimente pe care ocupantii plutei le pot umfla sau dezumfla).
Compartimentele plutei de salvare trebuie sa fie umflate cu gaz netoxic, si fiecare compartiment gonflabil trebuie sa poata rezista la o presiune egala cu de trei ori presiunea de lucru.
Pentru accesul in pluta, va fi prevazuta din constructie cel putin o rampa de acces semi-rigida, daca nu, cu o scara de acces a carei treapta inferioara sa fie situata la cel putin 0,4 m sub linia de plutire a plutei de salvare.
Pluta trebuie sa aiba o stabilitate buna chiar si pe mare agitata, iar daca se afla in pozitia rasturnata dupa umflare, sa poata fi redresata de catre o singura persoana, atat pe mare agitata cat si in apa calma.
Plutele de salvare rigide trebuie sa raspunda si urmatoarelor cerinte:
Platforma plutei de salvare trebuie sa nu permita patrunderea apei de mare si sa mentina ocupantii efectiv deasupra apei, protejandu-i de frig.
Cel putin o intrare trebuie sa fie prevazuta cu o rampa de acces iar intrarea care nu este prevazuta cu rampa de acces va avea o scara de acces a carei treapta inferioara va fi situata la cel putin 0,4 m sub linia de plutire a plutei de salvare.
In ceea ce priveste stabilitatea, aceasta trebuie sa raspunda acelorasi cerinte ca pentru pluta de salvare gonflabila.
Navele de pasageri cu un tonaj brut de 500 tone si mai mult, trebuie sa aiba in fiecare bord cel putin o barca de urgenta.
Navele de pasageri cu un tonaj brut mai mic de 500 tone trebuie sa aiba cel putin o barca de urgenta.
Navele de marfa trebuie sa aiba cel putin o barca de urgenta.
O barca de salvare poate fi acceptata ca barca de urgenta daca aceasta satisface in egala masura si cerintele pentru o barca de urgenta.
