Categorii de deseuri si colectarea lor in localitatea Podu Iloaie

Rezumat: Orasul Podu Iloaiei este situat in partea de nord-est a Romaniei la confluenta Bahluiului cu Bahluietul prezinta aproape 10 000 de locuitori. Solurile caracteristice amplasamentului orasului Podu Iloaiei sunt cernoziomurile. Raul Bahlui este clasificat conform STAS 4706 - 1988 in categoria III de calitate si este resursa de apa potabila pentru oras. Temperaturile medii anuale sunt intre 10 - 11^oC si 5 - 6^oC pe culmile dealurilor din nord si sud. Orasul Podu Iloaiei se gaseste in intersectia zonei de silvostepa cu zona de lucru. Sursele de generare a deseurilor si categoriile de deseuri identificate in orasul Podu-Iloaiei sunt reprezentate de 22 de surse majore de poluare si de autovehiculele si gospodariile din zona. Astfel: a.SC-uri -EUROTEX CO.SRL ,FARMACIA PODU-ILOAIEI, POLICLINICA, RAJAC, PRODALEX SRL, PROMILCH SRL, UNISEM, STRATEX SRL, REMINA SRL ,OFICIUL POSTAL PODU-ILOAIEI, DISTRIGAZ NORD.SA, E-ON PODU-ILOAIEI, VINALCOOL, BENZINARII(PETROM,LUKOIL,HELIOS); b.statiuni de cercetari : STATIUNEA DE CERCETARI AGRICOLE PODU ILOAIEI; c.scoli: GRUP SCOLAR AGRICOL "HARALAMB VASILIU", FERMA DE STUDIU "HARALAMB VASIULIU", gradinita si Scoala Al.I.Cuza cu clasele I-VIII, d. autovehicolele stradale de gabarit mare , mic si mijlociu, e. SC. PISCICOLA SRL. Din punct de vedere al compozitiei deseurilor in orasul Podu Iloaiei putem spune ca pe primul loc sunt deseurile biodegradabile ce reprezinta 73,43%, 5,40% hartia si cartonul, metalele3,38%, textilele 2,19%, sticla 2,59%, plasticul 1,75% si altele 11,2 % din totalul de deseuri solide din orasul Podu Iloaiei. Colectarea separata si tratarea deseurilor biologice sunt componente importante ale conceptelor moderne integrate de management al deseurilor. La fel de diferentiate sunt si sistemele de colectare si transport al deseurilor in vederea valorificarii sau indepartarii, pentru a corespunde proprietatilor diferitelor tipuri de deseuri si a domeniilor lor de provenienta. Organizarea colectarii deseurilor a devenit astazi o sarcina complexa. Elementele sistemului (tipuri de recipiente, vehicule) sunt oferite intr-o mare diversitate si trebuie astfel alese incat cerintele sistemului de colectare sa fie indeplinite cel mai bine.

Capitolul 1. Amplasarea   in mediu a orasului Podu Iloaiei

Orasul Podu Iloaiei este situat in partea de nord-est a Romaniei la confluenta Bahluiului cu Bahluietul prezinta aproape 10 000 de locuitori. Solurile caracteristice amplasamentului orasului Podu Iloaiei sunt cernoziomurile. Raul Bahlui este clasificat conform STAS 4706 - 1988 in categoria III de calitate si este resursa de apa potabila pentru oras. Temperaturile medii anuale sunt intre 10 - 11^oC si 5 - 6^oC pe culmile dealurilor din nord si sud. Orasul Podu Iloaiei se gaseste in intersectia zonei de silvostepa cu zona de lucru.

Capitolul 2. Categorii de poluanti identificati in localitatea Podu Iloaiei, sursele generatoare si provenienta poluantilor

Pricipalii poluanti ai acestor surse poluante sunt: apa menajera, hartie, sticla, carton, plastic, medicamente, ingrasaminte toxice, resturi menajere, deseuri din constructii, deseuri gazoase (CO2,CH4, Pb).

a. EUROTEX CO.SRL-resturi de materiale textile, apa menajera, carton, material plastic

b. FARMACIA PODU-ILOAIEI-medicamente expirate, hartie, carton, recipente din material plastic si sticla .

c. POLICLINICA-ace, seringi, apa menajera, hartie, carton, vata, medicamente expirate

d. RAJAC-apa menajera, hartie, sticla, substante chimice, plastic,namoluri

e. PRODALEX SRL-apa menajera, hartie, carton, plastic, materii prime(faina)

f. PROMILCH SRL-apa menajera, plastic, hartie, resturi menajere, produse lactate expirate

g. UNISEM:-cereale tratate, apa menajera, material plastic, hartie

h. STRATEX SRL:-hartie, carton, apa menajera

STATIUNUEA DE CERCETARI AGRICOLE - apa menajera, ingrasaminte toxice, gunoi de grajd, paie, pleava de la cereale stricate

i. REMINA SRL-hartie, carton, apa menajera, resturi menajere

j. OFICIUL POSTAL PODU-ILOAIEI-hartie, carton, consumabile, apa menajera

k. DISTRIGAZ NORD.SA-hartie, carton, apa menajera, posibile scapari de gaze

l. VINALCOOL-apa menajera, sulf, hartie, carton,boasca(resturile de struguri ramase dupa fermantare)

m. GRUP SCOLAR AGRICOL HARALAMB VASILIU-apa menajera, hartie, carton, resturi menajere (de la cantina)

n. BENZINARII-PETROM,LUKOIL,HELIOS-resturi de uleiuri de la autovehicole, Pet-uri, hartie

o. AUTOVEHICULE stradale de gabarit mare, mic si mijlociu-noxe gazoase, uleiuri, pietris, praf

p. SC. PISCICOLA SRL-resturi organice, ape uzate, ingrasaminte pe baza de fertilizatori

Din punct de vedere al compozitiei deseurilor in orasul Podu Iloaiei putem spune ca pe primul loc sunt deseurile biodegradabile ce reprezinta 73,43%,5,40% hartia si cartonul, metalele 3,38%, textilele 2,19%, sticla 2,59%, plasticul 1,75% si altele 11,2 % din totalul de deseuri solide din orasul Podu Iloaiei.

O categorie importanta de deseuri o reprezinta deseurile menajere.In viata de zi cu zi omul produce o serie de deseuri menajere care sunt aruncate in locuri neamenajate.

Cum Romania este o tara in care majoritatea cetatenilor sunt necivilizati aceste deseuri ajung voluntar sau involuntar in natura..Deseurile menajere cel mai des intalnite sunt deseurile plastice (pungi de plastic,ambalaje, pet-uri; fotografia), deseuri metalice (doze de bere ,suc,cutii de conserve,bucati de teava,tabla), hartie (pungi de hartie,foi de la birou,).

Oferta larga si diversitatea produselor pe care le gasim astazi in magazine au provocat si o crestere ingrijoratoare a cantitatii de deseuri menajere.

Daca cineva ar avea curiozitatea sa vada ce fel de resturi contin gunoaiele din ultimii ani,ar constata ca aproximativ jumatate din volumul ocupat de deseuri este format din ambalaje.

Cu aceasta problema s-au confruntat si tari ca Germania si Anglia, care au consumat apoi multa energie si multi bani pentru a o rezolva.Deoarece nivelul de trai in Romania este mai scazut decat in zona mentionata mai sus , s-ar putea afirma ca inca nu i-am ajuns din urma privind volumul deseurilor. Tinand cont si de faptul ca in Occident campanile de reducere a cantitatii de resturi menajere este la inceput dar oricum mult mai avansate ca si in Romania, la noi se incearca deja constientizarea populatiei privind aceasta problema. Astfel avem sansa de a ne ,,trezi" inainte de a fi prea tarziu.

Mai mult de atat,  lunile si anii urmatori vor aduce noi cheltuieli pentru familiile noastre si este vorba de cheltuieli mari.

Costurile pentru salubritate vor suferi o crestere importanta odata cu obligativitatea ca deseurile sa fie depozitate numai in rampe ecologice a caror intretinere necesita investitii financiare deosebite.

Totusi,exista o rezolvare rentabila pentru aceasta problema: Daca vom fi mai atenti la ce aruncam si mai ales unde aruncam si vom produce gunoi mai putin vom plati mai putin!

Capitolul 3. Principalele categorii de deseuri generate in 1999 in Romania

Principalele categorii de deseuri generate in 1999 in Romania sunt:

-steril minier-36 milioane tone;

-cenusa si zgura termocentrala-6.4 milioane tone;

-deseuri metalurgice-2.6 milioane de tone;

-namoluri reziduale-2.5 milioane de tone;

-deseuri chimice-2.2 milioane tone;

-deseuri feroase 1.9 milioane tone;

-deseuri din constructii-3.0 milioane tone.

Activitatile economice ,mari generatoare de deseuri sunt urmatoarele:

-industria extractive-48.0 milioane de tone;

-producerea energiei-8.1milioane tone;

-metalurgie-3.6 milioane de tone;

-rafinarea titeiului-2.2 milioane tone;

-industria chimica-2.1 milioane tone;

-industria de masini,produse metalice-1.4 milioane tone;

-agricultura,zootehnie-1.2 milioane tone;

-industria alimentara-0.9 milioane tone.

Datorita desfiintarii majoritatii industriilor din localitatea Podu Iloaie si zona adiacenta ei ponderea industriilor generatoare de poluanti a scazut drastic in schimb au ramas dominanti poluantii din industria petroliera , chimica si zootehnica in urma actiunii persistente abuzive a in fermei Henci aflata la 3km de Podu Iloaie si a poluantilor toxici de la nivelul drumului european 585.

Capitolul 4..Categorii de deseuri regasite in parcul GS Agricol"Haralamb Vasiliu" Podu Iloaie

In parcul GS "Haralamb Vasiliu" Podu Iloaie se regasesc majoritatea deseurilor existente in tara si in strainatate.Datorita insa unui proiect de reamenajare a liceului , caminelor si zonei cantinei , proiect european prin care se reface zona liceului acesta va deveni unul din Campusurile preuniversitare din Romania. Zona parcului a devenit insa o zona de constructie intinsa de aproape de 1 an.

. Deseurile cel mai des intalnite in curtea liceului sunt in primul rand Pet-urile aruncate de catre elevii neglijenti si iresponsabili din liceu.Vanzarea acestor pet-uri se face in incinta scolii dar si in apropierea ei.Vinovati sunt elevii care nu se grabesc sa duca pet-ul la cos aruncandu-l la intamplare.

Un pet de la o sticla de suc poare rezista in natura pana la 200 de ani,adica 3 generatii ale unei persoane care o arunca. O alta categorie care pune probleme este cea a deseurilor plastice sau a ambalajelor.

Elevii orbiti de frumusetea ambalajului cumpara produsul nestiind ca in interiorul sau se afla substante cancerigene de cele mai multe ori si E-uri.Elevul care cumpara asa ceva isi face rau si lui in mod direct si celor din jur existenti si cei ce urmeaza sa vina pe lumea,deoarece aceste deseuri nu sunt biodegradabile sau daca sunt ele se descompun intr-un timp foarte lung. Liceul si caminele deoarece sunt in renovare acestea ajung o sursa de producere a deseurilor.

Ceea ce aparent ne face sa credem intr-un viitor mai frumos in mod indirect ne afecteaza mult mai tare.Deseurile plastice se gasesc la tot pasul prin parcul liceului "Haralamb Vasiliu" Podu Iloaie datorata in primul rand needucatiei elevilor,iar in al doilea rand celor responsabili cu salubrizarea.Inexistenta cosurilor in care trebuie depuse deseurile accentueaza acesta boala care se numeste ,,gunoiul". Elevii fumatori uita de mediul inconjurator aruncand chistoacele tigarilor pe unde apuca. De la o tigara aruncata unde nu trebuie poate avea loc o tragedie.

Se mai pune si problema deseurilor metalice provenite din dozele de suc si chiar de bere,  pachete de tigari, hartie,etc.Elevii nu constientizeaza faptul ca dauneaza mediului inconjurator prin simpla aruncare a unei tigari,sau a unei doze de suc.Acestia ar trebui sa se gandeasca in felul urmator sau sa-si puna urmatoarea intrebare:,SUNT SINGURUL CARE FACE LUCRUL ACESTA?"si raspunsul fiind bineinteles NU!.Sunt sute de elevi care arunca diferite deseuri la intamplare si chiar adulti.

Eu sunt de parere ca aceste obiceiuri ar trebui stopate iar elevii sa fie invitati la actiuni mai dese de curatenie in curtea liceului.

Materialele sau resturile de materiale lasate in voia sortii ajung pe spatiile verzi voluntar. pentru ca in tara noastra cetatenii nu constientizeaza importanta pastrarii mediului.

Aceste deseuri sunt incinerate in natura(nu este cazul in curtea liceului) rezultand o cantitate mare de bioxid de carbon(CO2).Frecventele incendii de padure au ca factor:NEPASAREA OMULUI.

Un simplu incendiu se poate produce prin actiunea simpla a omului.Acesta arunca un pet in padure iar la actiunea razelor solare pet-ul actioneaza ca o lupa producand un incendiu sau face focul pentru gratar in padure si il lasa nesupravegheat.

Capitolul 5.Colectarea si transportul deseurilor in orasul Podu Iloaiei

In ultimii ani, posibilitatile de valorificare a materialelor din gunoiul menajer s-au imbunatatit considerabil, prin tehnologiile noi, mai bune. Ca urmare a acestui fapt si a obiectivului de a imbunatati, prin valorificarea deseurilor, protejarea mediului si resurselor, in Uniunea Europeana, extragerea substantelor valorificabile a devenit o cerinta legala.

Romania s-a aliniat acestei strategii prin actuala legislatie privind deseurilor.

Ambalajele de folosinta multipla sunt inferioare actualmente, la multe produse, celor de unica folosinta. Acestea, ca de ex. ambalajele pentru bauturi din PET, ca si cutiile din tabla alba sunt formate din materii prime pentru a caror valorificare(reciclare) exista bune premise tehnico-metodologice. Ambalajele din sticla raman in continuare recipientul preferat pentru multe produse.

Valorificarea deseurilor din metale feroase si neferoase este o metoda de reciclare verificata si practicata de multi ani.

Colectarea metalelor feroase si neferoase din gunoiul menajer castiga in importanta, deoarece recunoasterea automata si separarea aluminiului si tablei albe din fluxurile de deseuri sunt astazi lipsite de probleme.

Colectarea materialelor problematice (de ex. baterii, resturi de vopsea, medicamente, produse de curatat) este obligatorie din perspectiva ecologica, deoarece aceste materiale, in cursul indepartarii deseurilor, maresc potentialul toxic al deponiilor sau pricinuiesc probleme la tratarea deseurilor.

Colectarea separata si tratarea deseurilor biologice sunt componente importante ale conceptelor moderne integrate de management al deseurilor.

La fel de diferentiate, ca si potentialul de valorificare din deseul din localitati, trebuie sa fie si sistemele de colectare si transport al deseurilor in vederea valorificarii sau indepartarii, pentru a corespunde proprietatilor diferitelor tipuri de deseuri si a domeniilor lor de provenienta.

Organizarea colectarii deseurilor a devenit astazi o sarcina complexa.

Elementele sistemului (tipuri de recipiente, vehicule) sunt oferite intr-o mare diversitate si trebuie astfel alese incat cerintele sistemului de colectare sa fie indeplinite cel mai bine.

1)Procedee de colectare dupa tipul utilizarii recipientelor de colectare, dupa cum urmeaza:

1.procedee de golire;

2.procedee cu recipient de schimb;

3.procedee cu recipient de unica folosinta;

4.procedee fara pubela.

2.)Container pentru colectarea gunoiului menajer si al deseurile provenite de la unitati de productie Pentru colectarea atat a gunoiului menajer cat si a celui de productie asemanator deseului menajer, se pot utiliza in principiu pubelele mari standardizate de norma europeana NE 840 (pana la 1700 l). Sunt hidroizolate si rezistente la actiunea subtantelor chimice.

3.)Recipiente de schimb (containere) Un exemplu tipic de colectare a deseurilor prin procedeul recipientului la schimb este salubrizarea campingurilor din zonele de petrecere a vacantelor.

4.) Masini de colectare si transport Tipologia vehiculelor de ridicare a deseurilor solide este foarte diversificata si cuprinde atat modele de vehicule utilitare de serie cat si camioane cu dispozitive speciale, adaptate fiecarei utilizari.

Autogunoiere (Avand in vedere sarcina de lucru, cele mai utilizate sunt vehiculele speciale cu autosasiuri modificate fata de serie si cu suprastructuri speciale, prevazute cu sisteme si dispozitive pentru golirea recipientelor si pentru compactarea si sfaramarea deseurilor)

5.Organizarea colectarii deseurilor Principiile de organizare a colectarii deseurilor determina rentabilitatea unui sistem de colectare.

6.Sistemele de transport La sistemul de aducere, utilizatorii isi duc gunoiul format din ambalaje, separate dupa tipurile de materiale valorificabile, la containerele depozit publice, aflate pe cat posibil in apropierea gospodariilor. Ridicarea materialelor valorificabile colectate in procedeul de golire este organizat in functie de volumul recipientelor de colectare (containere depozit). ca sistem integrat, partial integrat sau aditional.

Capitolul 6. Masurile de interventie propuse in vederea  reducerii impactului deseurilor din orasul Podu-Iloaiei

-Identificarea/reabilitarea spatiilor de depozitare a deseurilor de echipamente electrice si electronice de catre autoritatile locale.

-Infiintarea incepand cu 2008 a unor sisteme de colectare comune sau individuale a acestor deseuri.

-Infintarea pana la sfarsitul anului 2008 a cel putin unui punct de colectare avizat in localitate

-amplasarea de containere in numar mare si diversificat pe categorii de deseuri

-achizitionarea de autogunoiere si utilaje specializate de transport adaptate la tipul de deseu si modalitatea de poluare a zonei

-educarea si constientizarea populatiei in vederea colectarii selective a deseurilor solide

-minimizarea cantitatilor de deseuri produse in localitate.

Nu putem spune ca eu sau altcineva produce mai mult sau mai putine deseuri; toata lumea ia parte la acest eveniment neplacut iar daca nu luam masuri "evenimentul" va ajunge sa ne distruga planeta.

Bibliografie:

1. Antonescu N.N., Nicolae Antonescu, Dan-Paul Stanescu, Lelia Letitia Popescu- Gestionarea si tratarea deseurilor urbane, Edit.  Agir, Buc., 2006;

2. Bold O.V., G. Maracineanu - Managementul deseurilor solide urbane si industriale, Agir, Buc.,2006;

3. Capcelea A, Evaluarea impactului de mediu, Edit. Stiinta, Chisinau, 2006

4. Ciurea I., et all, Management, Edit. Ion Ionescu de la Brad, Iasi, 2005;

5. Cristea M., Biodiversitatea, Editura Ceres, Buc., 2006

6. Gavrilas A., Dolis M., Ecologie si protectia mediului, Edit.Alpha, Iasi, 2006

7.Ghenescu N. et all, Manual de Ecologie ,clasa a IX-a Edit. Crepuscul, Buc., 2004;

8. Mohan Gh., Ecologia si protectia mediului, Edit. Agir, Buc,2006;

9. Moldoveanu Anca Maria (Universitatea de Medicina si Farmacie "Carol Davila" Bucuresti)- Poluarea aerului cu particule solide, Ceres,Buc. 2005;

10.Paunescu Ion, Alexei Atudorei- Gestiunea deseurilor urbane, Editura Universitatii Al.I.Cuza, Iasi, 2007;

11. Sandu M., A. Dobre, Al. Manescu- Igiena mediului, Edit.Agir, Buc, 2007;

12. Orbeci C., Chimia mediului, Edit. Agir,Buc., 2006