|
|
|
Magmatitele laramice
Spre sfirsitul Cretacicului si inceputul Paleogenului a avut loc o intensa activitate magmatica. De pe urma acesteia a fost pusa in loc o imensa cantitate de material magmatcgcn pe care B. Cotta l-a desemnat sub numele de "banatite'.
Magmatismul laramic a debutat printr-o faza extruziv-exploziva cind au fcst puse in loc aglomerate si tufuri andezitice, dacitice si riolitice, precum si curgeri de andezite. Totul se intercaleaza in depozitele senoniene terminale. Formatiunile vulcanice ale acestei prime faze sint larg raspindite in zona Rusca Montana constituind o formatiune vulcano-sedimentara de virsta mastrichtiana (v. PI. IV).
Intr-o etapa urmatoare, in Paleocen, activitatea magmatica a avut caracter instrusiv si a condus la punerea in loc a unor corpuri hipabisice, sau chiar plutonice, de granite, granodiorite, diorite cuartifere etc. Corpurile intruse se esaloneaza pe directia a trei aliniamente orientate nord-sud (v PI. IV).
Aliniamentul cel mai vestic se urmareste pe directia localitatilor Moldova Nona-Sasca-Oravita- Bccsa Romana-Nadrag. Corpurile de pe acest aliniament sint intruse fie in sisturi cristaline, fie in depozite sedimentare, iar cind acestea din urma sint calcare, dau zone de skarne cu mineralizatii. Corpurile de ]a Moldova Noua, Sasca si Oravita sint in general mici, insa daii insemnate zone de contact, mai ales skarne mineralizate.
Cel mai important masiv de pe aliniamentul vestic este acela de la Bocsa, care se prelungeste spre sud prin masivul Ocna de Fier-Dognecea. El strabate sisturile cristaline din zona Dognecea si acopera o suprafata de 100 km2. Este constituit din granodiorite cu biotit si hornblenda, granodiorite cu piroxeni, monzonite si subordonat din granite, diorite si sicnodio-rit e, totul fiind strabatut de aplite si lamprofirc.
Corpul dintre Ocna de Fier si Dognecea, cu alcatuire similara, este intrus in calcare si prin asimilarea acestora din urma au luat nastere roci gabbroice. Este larg dezvoltata o zona de skarne.
Corpul de la Surduc, situat da sud-vest de precedentul, are o alcatuire de asemenea complexa, fiind constituit in principal din granodiorite, gab-brauri cu olivina si siencdioritc.
Pe acelasi aliniament, in regiunea Rusca Montana, se gaseste masivul Tincova-Nadrag constituit din diorite, granodiorite, andezite si subordonat riolite si dacite. In partea vestica a Muntilor Poiana Rusca este corpul de la Hauzesti format din diorite cu piroxeni. Se intilnesc de asemcnc-a numeroase filcane de lamprofire considerate a apartine tot magmatismului laramic.
Al doilea aliniament, Berzasca- Sopot - Poiana Rusca, se caracterizeaza prin corpuri intrusive mici (dykuri, silluri, filcane), care strabat fie sisturile cristaline, fie depozitele sedimentare, si sint constituite din granodiorite, diorite, gabbrouri, dacite, andezite, lamprofire.
Aliniamentul cel mai estic urmareste marginea estica a cristalinului din Muntii Semenic pe directia localitatilor Lapusnicel-Teregova-Armenis si include de asemenea corpuri mici cu alcatuire asemanatoare acelora de pe aliniamentul Berzasca-Sopot-Poiana Rusca.
Magmatismul laramic (banatitic) din Carpatii Meridionali a avut in etapele pneumatolitica si hidrotcrmala o amploare considerabila, generind acumulari de substante minerale metalifere, mai ales in skarne. Aceste mineralizari se remarca printr-un accentuat caracter cuprifer pina la polime-talic. Chimismul magmatitelor laramice este calccalcalin.
Magmatismul laramic reprezinta actuia final in aranjamentul arhitectural major al Carpatilor Meridionali. In evolutia ulterioara, intregul ansamblu al acestui segment carpatic s-a comportat ca avind o oarecare stabilitate, incit nu a mai suferit decit deformari rupturale. Acestea au condus la afundarea unor portiuni limitate din aria muntoasa care au devenit bazine de sedimentare constituind depresiunile posttectonice sau intramontane.
