|
|
|
DELIMITAREA CADASTRALA A TERITORIILOR ADMINISTRATIVE
Generalitati
Delimitarea cadastrala a teritoriului administrativ se organizeaza ca lucrare de baza, prin care se identifica, masoara la teren si oficializeaza punctele de frangere si traseele hotarului dinspre teritoriile administrative vecine si limitele intravilanelor din respectivul teritoriu.
Se oficializeaza astfel, suprafata totala a teritoriului administrativ si suprafetele intravilanelor, in care urmeaza sa se execute lucrari de introducere a cadastrului general.
Stabilirea liniei de hotar si denumirile unitatilor administrativ-teritoriale se face in conformitate cu prevederile Legii nr. 2/1968, cu modificarile ulterioare. Limitele intravilanelor se stabilesc conform planurilor urbanistice generale intocmite potrivit Legii nr. 50/1991, cu modificarile ulterioare. In cazurile in care nu s-au intocmit sau nu s-au aprobat planuri urbanistice generale, limitele intravilanelor vor fi cele existente la 1 ianuarie 1990, conform art. 98 din Legea fondului funciar, nr. 18/1991, repubicata.
Operatiuni de delimitare
Pentru delimitarea cadastrala se vor executa urmatoarele operatiuni:
a) constituirea comisiei de delimitare si aprobarea componentei
acesteia, prin ordinul prefectului;
b) parcurgerea la teren a traseului, stabilirea punctelor hotarului
administrativ si a punctelor de hotar care vor fi materializate;
c) materializarea punctelor de hotar cu borne de suprafata si borne
subterane, conform SR 3446-1/96 sau cu alte tipuri de borne si
marci avizate sau omologate de ONCGC. Marcile pentru bornele
de suprafata vor fi inscriptionate;
d) executarea operatiilor de teren si birou pentru determinarea
coordonatelor punctelor de hotar;
e) intocmirea actelor de confirmare cu acordul membrilor comisiei
de delimitare cadastrala si a delegatilor teritoriilor administrative
vecine;
f) intocmirea dosarului de delimitare cadastrala si marcarea
hotarelor administrative.
Constituirea comisiei de delimitare
Comisia de delimitare cadastrala, are urmatoarea componenta: primarii si secretarii primariilor terirotiilor administrative implicate in operatiunea de delimitare cadastrala, delegatul OJCGC, delegatul Directiei generale de urbanism si amenajarea teritoriului.
Componenta comisiei se aproba prin ordinul prefectului. In comisia de delimitare se recomanda convocarea unor localnici care cunosc traseul hotarului, fara ca acestia sa fie nominalizati in ordinul de constituire. La stabilirea hotarului administrativ pot fi invitati, daca este cazul, si delegati desemnati de ministerele titulare ale cadastrelor de specialitate.
Inaintea inceperii lucrarilor de delimitare, delegatul OJCGC impreuna cu primarul, procedeaza la convocarea comisiei, care are obligatia sa studieze (inainte de parcurgerea terenului) intreaga documentatie existenta referitoare la ultima delimiatre cadastrala.
Primaria care doreste sa-si delimiteze teritoriul va comunica in scris ( cu aviz de confirmare), primariei din teritoriul administrativ vecin, cu minimum 15 zile inainte, data, ora si locul de intalnire pentru a proceda la operatiunea de delimitare. Primaria teritoriului administrativ vecin etse obligata sa-si delege membrii comisiei care vor participa la stabilirea hotarului.
Cand o parte din hotarul teritoriului administrativ care se delimiteaza se afla la limita de judet, comisia de delimitare va fi constituita prin ordin comun al prefectilor judetelor implicate. Primaria care isi delimiteaza teritoriul si OJCGC, vor informa in scris prefectura judetului vecin, respectiv OJCGC din judetul vecin despre operatiunea de delimitare, cu minimum 15 zile inainte de data intalnirii pentru delimitare. Acestia sunt obligati sa-si trimita delegati la data, ora si locul, communicate.
In cazul cand delegatii primariei teritoriului administrativ vecin, judetului vecin sau ai OJCGC vecin, dupa caz, nu se prezinta la termenul stabilit, delimitarea hotarului se va face in lipsa acestora, iar in procesul verbal si in schita de delimitare se vor face mentiuni in legatura cu aceasta.
Identificarea si stabilirea hotarelor
Operatiunea de delimitare pe teren a liniei de hotar incepe, de regula, dintr-un punct de intalnire a trei sau mai multe hotare, identificandu-se traseul pana la urmatorul punct format din intersectia mai multor hoatre. Identificarea pe teren a liniei de hotar se face cu schita din dosarul ultimei delimitari. In lipsa acesteia, stabilirea liniei de schita din dosarul ultimei delimitari. In lipsa acesteia, stabilirea liniei de hotar se face de catre membrii comisiei si se evidentiaza, la fata locului pe hartile si planurile topografice existente. Reprezentantii executantului lucrarilor, convocati prin grija OJCGC, participa in mod obligatoriu la operatiunile de stabilire a punctelor liniilor de hotar si a punctelor care vor fi materializate.
In cazul cand unele segmente si puncte de hotar stabilite anterior (existente pe schita veche de delimitare) au suferit modificari, pe noua schita vor fi facute mentiunile in acest sens.
Numerotarea punctelor de hotar
Incepe cu numarul 101. din punctul de intersectie a trei sau mai multe hotare situate in partea de nord sau nord-vest si se continua in sens orar (codificarea acestora se va face in conformitate cu metodologia privind constituirea bancilor de date cadastrale).
In cazul existentei unor delimitari facute anterior, se vor inlocui numerele vechi, ale punctelor de hotar, cu numere noi, fara a se dubla numerele. Pe segmentele de hotar comune la doua teritorii administrative, numerele vechi ale punctelor de hotar din teritoriul vecin vor fi scrise in paranteza.
Materializarea punctelor de hotar
Pentru toate punctele de hotar materializate (vechi sau noi) se vor intocmi schite de reperaj si descrieri topografice. Se vor culege date asupra terenurilor traversate de tronsoanele liniilor de hotar (categorii de folosinta, destinatia terenurilor si proprietarii) si se vor consemna in procesul verbal de delimitare.
Daca linia de hotar este si linie de drontiera a tarii, coordonatele punctelor de hotar se preiau, in mod obligatoriu, de la Institutul de Geodezie, Fotogrametrie, Cartografie si Cadastru, prin ONCGC. Linia de frontiera a tarii se avizeaza de Comandamentul National al Granicerilor.
Cu ocazia parcurgerii terenului se va face o descriere a starii marcajelor atat pentru vechile puncte (care se mentin) cat si pentru noile puncte care trebuie materializate cu borne.
Punctele care se borneaza sunt:
-punctele de intersectie ale liniilor de hotar (puncte de trei sau mai multe hotare);
-unele puncte de schimbare a aliniamentelor pe traseul hotarului, alese astfel incat sa permita, la nevoie, reconstituirea exacta a traseului hotarului. Pe tronsoanele de hotar, in aliniament, mai lungi de 3 km, bornele se planteaza la distante de aproximativ 2 km;
-punctele de intersectie ale hotarului cu ape curgatoare, cai ferate, sosele, se vor borna numai pe o parte a acestor detalii liniare, iar pe partea opusa se vor marca prin stalpi de lemn cu diametrul de 10 cm si lungimea de 70 cm, protejati cu movile de pamant.
In cazurile in care punctele de schimbare a aliniamentelor (de frangere) sau de intersectie a hotarelor care trebuie bornate se afla in locuri improprii bornarii (balta, mlastina, cariera, etc.) se vor planta in apropierea lor borne martor din care se vor determina coordonatele punctelor de hotar.
Daca hotarul traverseaza, in linie dreapta, o padure compacta, o pasune, o fanete sau un lac, se vor borna punctele de intersectie ale liniei de hotar cu limita suprafetelor acestor categorii de folosinta (in aceste cazuri, linia de hotar este o dreapta imaginara).
Daca linia de hotar care traverseaza padurea este o linie franta sau sinuoasa, se vor picheta si determina coordonatele la punctele care definesc respectiva linie. La recunoasterea traseului hotarului care traverseaza paduri si lacuri de acumulare, in comisia de delimitare vor fi invitati, dupa caz si reprezentatii Directiei Silvice Judetene si ai Regiei Apele Romane.
Daca hotarul este format de talvegul unei ape curgatoare se vor borna numai punctele de intersectie ale liniei de hotar cu traseul apei pe partea dinspre teritoriul care se delimiteaza, indiferent de lungimea tronsonului. Daca firul apei are un traseu sinuos, la lucrarile de delimitare se vor determina coordonatele la puncte intermediare care definesc acest traseu. Punctele intermediare se materializeaza la intervale de 200-1000 m, cu stalpi de lemn cu lungimea de 50 cm si diametrul de 10 cm, protejati cu movile de pamant. In cazul apelor curgatoare interioare, hotarul se stabileste pe talvegul firului de curgere al apei, iar in cazul albiilor secate, hotarul se stabileste la jumatatea albiei minore. Coordonatele punctelor intermediare vor fi utilizate la calculul suprafetei teritoriului administrativ.
Daca teritoriul administrativ este marginit de drumuri, cai ferate, diguri, canale, linia de hotar se stabileste pe una din laturilor acestora, astfel incat acestea sa fie cuprinse in intregime in suprafata unui teritoriu administrativ. In cazul traseelor frante ori sinuoase se vor determina coordonate la puncte intermediare care definesc aceste trasee si se vor folosi la calculul suprafetei teritoriului administrativ.
Pe raurile de frontiera a tarii si pe fluviul Dunarea, coordonatele punctelor de hotar vor fi preluate de la ONCGC. Pe fluviul Dunarea, pe portiunea in care ambele maluri se stabilesc si se determina prin digitizare la jumatatea latimii fluviului.
La Marea Neagra hotarele se stabilesc pe linia care separa uscatul de apa, la data masuratorilor.
In cazurile in care exista neintelegeri, intre vecini, la stabilirea liniei de hotar si membrii comisiei nu pot rezolva neintelegerile, litigiul se consemneaza in documentele de delimitare astfel:
-pe schita generala a hotarului administrativ si pe schita cu portiunea de hotar in litigiu, se consemneaza ambele variante;
-suprafata in litigiu se va calcula din coordonatele punctelor de pe contur care se vor stabili in prezenta membrilor comisiei de delimitare;
-unele puncte caracteristice de pe conturul suprafetei in litigiu se vor materializa cu stalpi de lemn cu lungimea de 50 cm si diametrul de 10 cm si vor avea o alta numerotare decat restul
punctelor de hotar;
-pana la rezolvarea litigiului, suprafata disputata va fi inclusa in
Suprafata calculata a teritoriului nominalizat de OJCGC;
-in procesul verbal de delimitare se vor mentiona argumentele celor doua parti si se vor anexa copii dupa actele detinute, daca acestea exista;
-dupa solutionarea litigiului, se reface documentatia cadastrala si
Se vor materializa cu borne puncetele de pe varianta acceptata.
Materializarea hotarului administrativ se realizeaza prin grija executantului lucrarilor de delimitare, cu respectarea caracteristicilor mentionate anterior.
Coordonatele X, Y, H, ale punctelor de hotar, se calculeaza in sistemul de proiectie Stereografic 1970 si in planul de referinta Marea Neagra 1975. Precizia de determinare a coodonatelor este similara cu cea a punctelor din retelele geodezice de sprijin.
Delimitarea intravilanelor
Operatiunile de delimitare a intravilanelor constau din:
-constituirea comisiei de delimitare;
-parcurgerea pe teren a limitei intravilanului, conform planului urbanistic general aprobat si stabilirea punctelor care se vor materializa;
-materializarea punctelor;
-executarea operatiilor de teren si birou pentru determinarea coordonatelor punctelor;
-intocmirea procesului verbal de delimitare a intravilanului, cu acordul si semnaturile membrilor comisiei;
-intocmirea dosarului de delimitare cadastrala.
Comisia de delimitare a limitelor intravilanelor, numita prin ordinul prefectului, este formata din primarul si secretarul primariei, delegatul OJCGC si delegatul Directiei generale de urbanism si amenajarea teritoriului. Convocarea membrilor comisiei se face prin grija secretarului primariei la data si ora stabilite de primar.
Limita intravilanului se materializeaza cu borne standardizate conform SR 3446-1/96, sau cu borne preluate din standardele internationale avizate sau omologate de ONCGC. Marcile pentru borne se vor inscriptiona. Punctele materializate vor asigura o densitate de minim 2 puncte/km.
Punctele materilaizate pe limita intravilanului, precum si cele reprezentate prin detalii stabile, se numeroteaza, incepand de la 1001, in sens orar, incepand cu un punct din partea de nord-vest. Daca limita intravilanului a fost materializata cu ocazia intocmirii Planului Urbanistic General (PUG) (conform Regulamentului local de urbanism) vor fi determinate punctele materializate. (Codificarea acestora se va face in conformitate cu metodologia privind constituirea bancilor de date cadastrale). Pentru toate punctele se vor intocmi schite de reperaj si descrieri topografice.
Pentru toate punctele geodezice utilizate si pentru punctele de hotar si limita de intravilan materializate, se vor intocmi procese verbale de predare-primire semnate de delegatul OJCGC, executantul lucrarii, proprietar si primar.
3 Documnetatii tehnice
La terminarea lucrarilor de delimitare a teritoriului administrativ se intocmeste in vederea receptiei
"dosarul de delimitare", care trebuie sa contina urmatoarele piese:
-schita generala a hotarului si schitele portiunilor de hotar
cuprinse intre punctele de intalnire a trei sau mai multor hotare,
cu acordul si semnaturile membrilor comisiei de delimitare;
-schitele de reperaj ale tuturor punctelor materializate;
-descrierile topografice ale tuturor punctelor de hotar
materializate;
-inventar de coordonate pentru toate punctele de hotar
(materializate si nematerializate);
-inventar de coordonate pentru toate punctele materializate, pe
suport magnetc (fisier ASCII);
-schema masuratorilor efectuate (schita vizelor);
-supraftaa teritoriului calculata din coordonate tuturor punctelor
de hotar;
-procesul verbal de delimitare cu descrierea tronsoanelor de hotar corespunzatoarefiecarui teritoriu administrativ vecin, cu semnaturile membrilor comisiei de delimitare;
-copii dupa scrisorile de incunostiintare trimise primariilor teritoriilor administrative vecine si dupa caz prefecturilor si OJCGC vecine;
Schita generala a hotarului administrativ insotita de o descriere a traseului hotarului, se intocmeste pe copii extrase dupa hartile cadastrale sau topografice, la scarile 1:25000 sau 1:50000 astfel ca, in functie de marimea teritoriului, acesta sa fie cuprins pe o singura plansa.
Schita generala contine reprezentarea urmatoarelor detalii:
reteaua principala de cai de comunicatie;
reteaua hidrografica formata din apele curgatoare si statatoare,
Canalele si dugurile principale;
perimetrele intravilanelor si denumirile acestora;
pozitia si numerotarea punctelor materializate si a punctelor de trei sau mai multe hotare;
traseul liniei de hotar marcat prin semne conventionale;
denumirea teritoriilor vecine;
Pentru segmentele care constituie si hotar de judet este necesar acordul prefecturilor si OJCGC din cele doua judete limitrofe si respectiv parafa prefecturii, semnatura prefectului, semnatura si parafa presedintelui consiliului judetean, aplicate pe schita in dreptul portiunii de hotar.
Dosarul de delimitare se intocmeste in trei exemplare: un exemplar se depune la OJCGC, un exemplar la primarie si un exemplar la consiliul judetean. Pentru portiunile de hotar cu teritorii administrative vecine, se intocmesc dosare cu schita tronsonului de hotar, cu pozitia si numerotarea punctelor de hotar. La fiecare primarie a teritoriilor vecine se transmite un dosar, prin grija OJCGC, cu schita portiunii comune de hotar si inventarul de coordonate al punctelor pe tronsonul respectiv.
Pentru fiecare intravilan se intocmeste un dosar de delimitare care contine:
-schita generala a limitei intravilanului, la o scara convenabila (1:5000, 1:10000, 1:15000), cu numerotarea punctelor, denumirea intravilanului, reteaua de drumuri/strazi, hidrografia;
Pentru cazurile deosebite se vor prezenta si detalii la scrai mai mari:
-schite cu segmentele de pe limita intravilanului la scara 1:2000
Cu numerotarea tuturor punctelor;
-schite de reperaj si descrierile topografice ale punctelor materializate;
-proces verbal de delimitare cu acordul si semnaturile membrilorcomisiei;
-inventarul de coordonate pentru toate punctele de pe limita
Intravilanului (materializate si nematerializate);
-inventarul de coordonate pentru toate punctele materializate pe suport magnetic (fisier ASCII);
-schema masuratorilor efectuate;
-copii dupa scrisorile de incunostiintare trimise Directiei generale de urbanism si amenjarea teritoriului din cadrul primariilor si supa caz comisiilor judetene sau prefecturilor;
-suprafata intravilanului calculata din coordonatele punctelor situate pe limita acestuia.
Dosarul de delimitare se intocmeste in trei exemplare: un exemplar se preda la primarie, un exemplar la OJCGC si un exemplar la Directia generala de urbanism si amenajarea teritoriului.
