|
|
|
Combaterea vibratiilor si a zgomotelor
O vibratie acustica capabila sa produca o senzatie auditiva constituie un sunet. in anumite conditii si limite, sunetul este o cale de informatie.
Diferitele activitati ale omului au fost generatoare de zgomot, dar intensitatea lui a crescut de-a lungul istoriei omenirii in raport direct cu dezvoltarea tehnicii, cu inmultirea intreprinderilor industriale, a mijloacelor de transport si a oraselor supraaglomerate.
In secolul nostru si mai ales in ultimele decenii nivelul zgomotelor a atins o amploare necunoscuta in trecut, devenind o sursa poluanta de aceeasi gravitate cu alte tipuri de poluare. Zgomotele se pot datora si unor vibratii care apar in procesele de fabricatie.
Efectele poluarii sonore asupra animalelor si vegetatiei nu sunt inca bine cunoscute, dar sunt evidente asupra sanatatii omului si reprezinta obiect de studiu pentru medici, biologi fizicieni etc.
Efectele poluarii sonore asupra organismului uman incep cu o usoara oboseala auditiva si ajung pana la stari nevrotice grave sau traumatisme ca ruperea timpanului, in functie de intensitatea, frecventa si durata zgomotelor.
Zgomotele intense si indelungate provoaca nevroze, iar poluarea de lunga durata poate duce la modificari de comportament si reducerea capacitatii intelectuale. Surditatea profesionala este cauzata de expunerea la zgomote intense si repetate ce provoaca leziuni ireversibile ale urechii interne.
In cazul poluarii sonore de lunga durata apar efecte si asupra aparatului respirator, aparatului cardiovascular, asupra cresterii presiunii arteriale, asupra proceselor de imunitate etc. In medii urbane apar tot mai frecvent probleme legate de hipertensiune nevrotica si afectiuni ulceroase, datorate printre altele si zgomotelor. Deoarece zgomotele si mai ales vibratiile au efecte directe asupra sanatatii umane si constructiilor combaterea lor a devenit importanta.
Masurile pentru combaterea sau atenuarea nivelului de zgomot trebuie aplicate atat pentru locurile de munca din diferite ramuri industriale, cat si in transporturi si locuinte. Acestea constau in:
atenuarea nivelului de zgomot produs de masinile unelte si de utilajele folosite;
realizarea de proiecte a diferitelor masini si utilaje, astfel incat inca in faza de proiect sa se previna producerea zgomotelor si a vibratiilor;
amplasarea obiectivelor industriale care produc zgomot la distante mari de locuinte;
captusirea peretilor incaperilor zgomotoase, precum si a surselor de zgomot cu materiale fonoabsorbante si montarea de panouri fonoizolante si fonoabsorbante perpendicular pe directia de propagare a zgomotului;
gruparea sectiilor care produc zgomot intr-un loc sau mai multe locuri, dar care sa se afle la o distanta destul de mare incat sa previna transmiterea zgomotului spre celelalte sectii;
acoperirea cu carcase fonoizolante si fonoabsorbante a pieselor care produc zgomot sau a intregului utilaj;
intre zona locuita si zona in care nivelul zgomotului este ridicat se va prevedea un spatiu de protectie, plantat cu arbori din categoria foioaselor si a coniferelor;
izolarea fonica a locuintelor (se folosesc tencuieli cu proprietati absorbante de zgomote, izolarea sonica a tavanelor si peretilor cu placi poliuretanice, aplicarea de pardoseli din scandura scurta, inchiderea balcoanelor, ferestrelor si usilor cu termopan);
strazile sa fi e largi si la distante acceptabile fata de locuinte.
Pentru protectia personalului din unitatile economice cu un nivel ridicat al zgomotului si pentru evitarea efectelor daunatoare s-au luat o serie de masuri, dintre care amintim:
folosirea castilor acustice;
obligativitatea folosirii antifoanelor;
pauze la intervale mai scurte de timp;
rotirea periodica a personalului in cadrul sectiilor;
folosirea manusilor in momentul manevrarii comenzilor vibrante si zgomotoase. Prevenirea producerii zgomotelor si vibratiilor se realizeaza inca din faza de proiectare a diferitelor masini si utilaje. Reducerea ulterioara a nivelului zgomotului produs este intotdeauna mai costisitoare si mai greu realizabila decat prevenirea producerii acestuia. Zgomotul redus contribuie la cresterea productivitatii muncii si poate crea conditii pentru refacerea organismului dupa orele de program.
Problema reducerii zgomotelor este si o chestiune de educatie, fiind sadita in constiinta cetatenilor inca din scoli si alte institutii de invatamant. in sistemul modern de educatie actuala, multe scoli utilizeaza in pauze statii de radio-locatie prin care transmit muzica, stiri cu rolul de a reduce zgomotele in pauzele dintre orele de curs, facandu-i pe elevi ca din necesitatea receptarii muzicii sau a stirilor sa devina mai putin zgomotosi.
Societatea de azi adopta o serie de masuri pentru combaterea zgomotelor si vibratiilor. De exemplu, in Japonia, autostrazile suspendate sunt menite sa dirijeze zgomotele in atmosfera, reducand efectul acestora la sol, asupra zonelor locuite. in state ca Italia, Austria, Germania, Franta, pentru reducerea zgomotelor traficului rutier, au fost plantati, pe marginea autostrazilor arbori si arbusti.
