|
|
|
1. Caracteristici generale
Taxele vamale reprezinta o forma a impozitelor indirecte si se percep de catre stat la operatiunile de import, export si tranzitul de marfuri.
Taxele pentru export se percep pentru anumite produse, mai ales la exportul de materii prime sau semifabricate, deficitare sau strategice pentru economia tarii. In felul acesta, statul doreste sa stopeze exportul acestora prin nivelul taxei pe care trebuie sa o plateasca exportatorul.
Taxele vamale pentru tranzitul de marfuri se percep cu totul intamplator, pentru cazuri speciale (produse periculoase, radioactive etc.).
De obicei, tranzitul de marfuri obisnuit se taxeaza pe caile de comunicatii si nu la vama.
Taxele vamale la import au drept scop reducerea sau chiar stoparea unor importuri, pentru protectia economiei autohtone de concurenta straina si pentru a-i determina pe potentialii importatori sa foloseasca produsele si materia prima indigena.
Taxele vamale actioneaza, deci, ca taxe de consumatie, incluzandu-se in pretul marfurilor importate, masura prin care bunurile din exterior sunt fie aduse la nivelul preturilor bunurilor similare indigene, fie sunt scumpite peste nivelul preturilor autohtone, pentru a le face mai putin competitive.
Ca orice impozit, taxele vamale au si un puternic rol financiar in constituirea resurselor bugetului de stat. De exemplu, in anul 1999 ele reprezentau 7% din sursele bugetare, scazand in anul 2002 la 3,7% si in 2003 la 2,6%.
Cotele de impunere a taxelor vamale sunt cuprinse intre 10% si 30% din valoarea in vama a marfurilor.
In Romania persoanele juridice platesc taxe vamale numai pentru marfurile importate, iar persoanele fizice platesc taxe vamale pentru produsele introduse sau scoase din tara peste limitele cantitative si valorice stabilite de lege.
Actele normative in vigoare, care reglementeaza activitatea in acest domeniu sunt:
1. O.G. nr. 26/1993 privind Tariful vamal de import la Romaniei, aprobata prin Legea nr. 102/1994;
2. Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al Romaniei, modificata prin Legea nr. 86/2006, privind noul Cod vamal al Romaniei, care asigura aplicarea Codului vamal comunitar;
3. Legea nr. 90/1998 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing, ca lege speciala;
4. O.G. nr. 92/1997 privind stimularea investitiilor directe, de asemenea, ca lege speciala.
Taxele vamale cunosc mai multe clasificari in functie de criteriul folosit:
a) Dupa scopul urmarit de catre stat
taxe vamale fiscale;
taxe vamale protectioniste;
b) Dupa obiectul impunerii
taxe vamale de import;
taxe vamale de export;
taxe vamale de tranzit;
c) Dupa modul de aplicare sau de stabilire a lor
taxe vamale autonome;
taxe vamale conventionale;
taxe vamale preferentiale;
taxe vamale de retorsiune.
d) Dupa modul de percepere sau prelevare la buget
taxe vamale ad-valorem;
taxe vamale specifice;
taxe vamale mixte.
Taxele vamale fiscale au ca singur obiectiv procurarea de venituri la bugetul public. Acest tip de taxe a fost folosit de state pana la inceputurile dezvoltarii industriale.
Taxele vamale protectioniste (prohibitive) au ca principal scop crearea unei bariere pentru marfurile straine, prin intermediul lor urmarindu-se eliminarea concurentei straine pe piata tarii respective, in promovarea propriilor produse pe pietele externe.
Taxele vamale de import se platesc de importatori pentru produsele care intra in tara si sunt incluse in preturile de desfacere pe piata interna.
Tot din aceasta categorie fac parte si suprataxele vamale, care se introduc in cazuri exceptionale (situatiile de dezechilibru din balanta de plati).
Taxele vamale de export se percep asupra marfurilor indigene la exportul acestora. Ele sunt stabilite in cazuri speciale, la restrangerea exporturilor anumitor produse sau referitor la anumite piete externe.
Taxele vamale de tranzit se percep asupra marfurilor straine aflate in trecere pe teritoriul vamal al statului. Se percep foarte rar si doar la anumite marfuri.
Taxele vamale autonome sau generale sunt stabilite de stat in mod independent. Ele se percep asupra marfurilor care provin din tarile cu care statul importator nu are incheiate conventii comerciale si nu se aplica clauza natiunii celei mai favorizate.
Taxele vamale conventionale sau contractuale sunt acele taxe ale caror nivel vamal a fost convenit de stat prin intelegere cu alte state prin acordurile comerciale incheiate. De obicei, nivelul lor este mai mic decat cel al taxelor autonome si se percep doar pe durata acordului incheiat.
Taxele vamale preferentiale pot fi aplicate de un stat fata de un alt stat, care se bucura de un regim preferential mai favorabil decat cel aplicat tarilor care beneficiaza de clauza natiunii celei mai favorizate. Aceste taxe pot fi unilaterale sau reciproce.
Taxele vamale de retorsiune sau de raspuns sunt aplicate ca riposta la utilizarea de catre statele partenere de politici discriminatorii fata de produsele exportate pe pietele respective. Se includ in aceasta categorie taxele antidumping si taxele compensatorii.
Taxele antidumping au rolul de a anihila dumpingul practicat de unele tari in scopul de a-si promova produsele proprii pe anumite piete externe.
Taxele compensatorii se percep asupra produselor provenind din tarile care subventioneaza produsele respective.
Taxele vamale ad-valorem se percep intr-un procent determinat asupra valorii marfii importate. Ele nu necesita un tarif vamal detaliat, fiind percepute intr-un mod foarte simplu, pe baza facturii prezentate de importator.
Taxele vamale specifice sunt percepute sub forma unitatilor de masura fizica. Ele presupun existenta unui tarif vamal care sa cuprinda o descriere detaliata a marfurilor.
Taxele vamale mixte se percep in special ca adaos la celelalte doua categorii: ad-valorem si specifice.
3. Sistemul vamal al Romaniei
Politica vamala a unui stat reprezinta o componenta importanta a politicii comerciale si cuprinde totalitatea reglementarilor si normelor emise de stat prin institutiile abilitate, care vizeaza intrarea si iesirea din tara a marfurilor, precum si tranzitul de marfuri si persoane.
Politica vamala dispune de un sistem vamal care cuprinde urmatoarele componente:
a) Codul vamal, care reprezinta cadrul legal general valabil si care trebuie sa promoveze si sa rezolve conflictul de interese care exista intre libertatea comertului, pe de o parte, si exercitarea unui control vamal corespunzator, pe de alta parte;
b) tariful vamal, care cuprinde nivelul taxelor vamale, exceptiile de la aceste taxe, precum si unele restrictii;
c) nomenclatorul marfurilor care evidentiaza clasificarea marfurilor, cu mentionarea explicita a marfurilor si a grupelor de marfuri, instrument ce are o importanta majora in intocmirea declaratiilor vamale si este folosit in negocierile intre state cu privire la regimul vamal;
d) autoritatea vamala ca organism al administratiei de stat, cu urmatoarele atributii:
1. aplicarea stricta a normelor privind regimul vamal;
2. luarea masurilor corespunzatoare pentru desfasurarea vamuirii la import si export;
3. prevenirea si sanctionarea abaterilor de la normele vamale.
In Romania sunt practicate numai taxele vamale de import, aplicate prin cote procentuale asupra valorii in vama (baza de impozitare). Valoarea in vama reprezinta pretul de import (pretul extern transformat in lei la cursul zilei), plus taxele legate de cheltuielile de transport, asigurare pe parcurs extern, precum si alte taxe speciale (incarcare-descarcare, comisioane etc.).
Nivelul taxelor vamale depinde de politica vamala a tarii noastre fata de tara de origine a bunurilor care se importa. Se pot aplica reduceri de taxe vamale pentru bunurile provenite din tari cu care tara noastra practica un regim preferential, pe baza unor intelegeri bilaterale.
Taxele vamale se calculeaza si se incaseaza de catre organele vamale, in momentul indeplinirii formalitatilor de vamuire, sub forma unor garantii vamale, urmand ca taxa definitiva sa se stabileasca la vama din interior (unde se face practic vamuirea), la domiciliul destinatarului marfii. In acest sens, garantiile vamale depuse la vamile de frontiera sunt transmise (virate)la vamile de interior in vederea stabilirii definitive a cuantumului taxelor de vama care pot fi diferite de garantiile vamale incasate la intrarea in tara a marfii.
Principalele bunuri scutite de taxe vamale in Romania sunt:
1. bunuri provenite sau finantate direct din ajutoare, imprumuturi nerambursabile, din programe de cooperare stiintifica si tehnica, bunuri destinate unor activitati nonprofit;
2. bunuri dobandite prin succesiuni testamentare, dovedite cu acte oficiale;
3. ajutoarele si donatiile cu caracter social, cultural, umanitar, sportiv, didactic, primite de diferite institutii si organizatii in scopuri nepatrimoniale;
4. mostrele fara valoare comerciala, materialele publicitare, de reclama si documentare;
5. bunurile de origine romana sau care devin proprietatea statului roman si care se incadreaza in plafoanele de intrare-iesire stabilite prin tarifele vamale;
6. bunurile reparate in strainatate sau bunurile care le inlocuiesc pe cele necorespunzatoare calitativ, returnate partenerilor externi in perioada de garantie;
7. bunurile care se inapoiaza in tara ca urmare a unor expedieri eronate;
8. echipamentele pentru protectia mediului, stabilite de guvern;
9. unele bunuri ale misiunilor diplomatice si ale oficiilor consulare, pe baza de reciprocitate;
10. alte bunuri prevazute de legi speciale.
Romania practica si regimuri vamale suspensive, care reprezinta operatiuni cu titlu temporar, care au drept scop suspendarea platii taxelor vamale.
Un exemplu il constituie regimul vamal drawbac care consta in restituirea totala sau partiala a taxelor vamale de import percepute cu ocazia introducerii in tara a unor marfuri, daca acestea se reexporta in aceeasi stare sau dupa ce au fost prelucrate.
De asemenea, se practica sistemul de admitere temporara a marfurilor, care consta in scutirea de la plata taxelor vamale a produselor intrate temporar pe teritoriul national: marfuri care tranziteaza Romania, mostre, exponate pentru expozitii sau targuri internationale organizate in Romania. De asemenea, au acelasi regim marfurile depozitate in antrepozite vamale sau in porturi ori zone libere, pe toata perioada depozitarii. In momentul cand sunt scoase spre vanzare, inceteaza acest regim vamal si se aplica taxele vamale corespunzatoare.
3.6.4. Operatiunea de vamuire
Operatiunea de vamuire cuprinde un ansamblu de operatiuni efectuate de catre autoritatea vamala incepand cu prezentarea marfurilor, a mijloacelor de transport si a oricaror altor bunuri, pana la acordarea liberului de vama.
Declaratia vamala de import constituie actul juridic intocmit de operatorul economic, care, prin inregistrarea la biroul vamal este acceptat de autoritatea vamala si declanseaza operatiunea de vamuire.
Declaratia vamala de import se depune la autoritatea vamala, impreuna cu urmatoarele documente:
1. documentele de transport a marfurilor;
2. factura in original sau copie sau alt document prin care se declara in vama valoarea marfii;
3. declaratia de valoare in vama (in lipsa facturii);
4. documentele necesare aplicarii unui regim tarifar preferential (acolo unde este cazul) sau altor masuri derogatorii la regimul tarifar de baza;
5. codul de identificare fiscala a titularului, care poate fi:
a. pentru persoanele juridice, cu exceptia comerciantilor - codul de inregistrare fiscala (CIF);
b. pentru comercianti - codul unic de inregistrare (CUI);
c. pentru persoanele fizice - codul numeric personal (CNP);
d. pentru persoanele fizice, platitoare de T.V.A. - codul de inregistrare fiscala, ca si persoanele juridice (CIF).
Declaratia vamala constituie titlu executoriu. Bancile pun in aplicare acest titlu, fara acceptul platitorilor si in baza lui se poate incepe executarea silita.
Valoarea in vama constituie baza de calcul pentru taxele vamale si celelalte impozite indirecte (accize si T.V.A.).
Vamuirea propriu-zisa a marfurilor consta in:
a) declararea marfurilor si prezentarea acestora pentru vamuire;
b) prezentarea documentelor impreuna cu declaratia vamala;
c) controlul vamal al bunurilor;
d) acordarea liberului de vama.
Organele vamale verifica, in principal, integritatea sigiliilor. In ipoteza in care conditiile de sigilare nu sunt indeplinite sau sigiliile au fost desfacute, se controleaza si marfurile aflate in mijloacele de transport respective.
Pentru acordarea liberului de vama, autoritatea vamala verifica daca:
1) felul marfurilor constatate la controlul vamal corespunde cu cel inscris in declaratia vamala;
2) cantitatea marfurilor inscrisa in documentele de transport si in facturi corespunde cu cea din declaratia vamala;
3) numarul si valabilitatea licentei inscrisa in declaratia vamala, corespunde cu datele din licenta, atunci cand normele legale prevad existenta unei licente.
Liberul de vama se acorda in scris, daca sunt indeplinite conditiile si daca sunt efectuate formalitatile de vamuire si numai dupa prezentarea documentelor legale care atesta efectuarea platii datoriei vamale.
Exista cazuri cand, pentru unele marfuri, nu se acorda liber de vama. Atunci, aceste marfuri raman sub supraveghere vamala pe cheltuiala exportatorului ori a importatorului. Ele vor fi pastrate in custodie de transportatori ori de declarantul vamal, pe un termen stabilit de autoritatea vamala.
Introducerea si scoaterea din tara a bunurilor apartinand calatorilor si altor persoane fizice, face obiectul unui regim vamal diferit fata de cel aplicabil marfurilor din cadrul schimburilor comerciale.
In aceasta situatie trebuie luate in calcul mai multe variabile, si anume:
1) frecventa cu care persoanele fizice pot trece frontiera;
2) calitatea pe care o au aceste persoane;
3) modalitatile de transport prin care bunurile sunt introduse sau scoase din tara.
La stabilirea acestui tip de regim vamal trebuie avut in vedere ca limitele si conditiile de introducere sau scoatere din tara sa fie in concordanta cu prevederile conventiilor internationale in favoarea turismului, pe de o parte, dar si faptul ca bunurile nu pot fi instrainate in scop comercial, pe de alta parte.
Regimul vamal aplicabil calatorilor si altor persoane fizice se aplica si atunci cand acestea trimit sau primesc bunuri pentru folosinta personala, prin colete postale, mesagerie, coletarie sau prin orice alt mijloc de transport.
Pentru bunurile de folosinta personala sau familiala pe care persoanele fizice sau calatorii le pot introduce in tara cu conditia platii taxelor vamale, se aplica tariful vamal prevazut pentru importul de marfuri. Totodata, pentru bunurile care nu se incadreaza intre limitele cantitative si valorice prevazute de Regulament pentru calatori se aplica, la intrarea in tara, tariful vamal de import. La iesirea din tara se aplica, insa, o taxa vamala unica de 20%, calculata la valoarea in vama.
Guvernul, la propunerea Ministerului Finantelor si Ministerului Industriei si Comertului, poate aproba reduceri sau exceptari de la plata taxelor vamale.
Valoarea in vama este data de pretul cu amanuntul stabilit de Ministerul Finantelor prin "Lista de valori in vama unice pe produse sau grupe de produse" [21;941]. Pretul este exprimat in lei. Pentru bunurile a caror valoare in vama nu este stabilita in lista de valori, organele vamale determina valoarea in vama luand in considerare valoarea stabilita pentru bunuri cu caracteristici asemanatoare.
Controlul vamal al bunurilor apartinand persoanelor fizice consta in confruntarea celor declarate cu bunurile aflate in bagajele insotite sau neinsotite si in colete.
In cazul in care exista indicii de frauda, se poate efectua controlul vamal corporal.
Persoanele fizice au obligatia de a declara verbal sau in scris, bunurile pe care le introduc sau scot din tara si sa le prezinte pentru control la birourile vamale.
Urmatoarele bunuri se declara in scris
1) armele si munitiile, materialele explozive, nucleare, radioactive, precum si produsele care potrivit legii sunt supuse controlului destinatiei finale;
2) produsele si substantele stupefiante si psihotrope, substantele chimice esentiale, produsele si substantele toxice;
3) obiectele din metale pretioase;
4) bunurile cu caracter cultural, istoric sau artistic, numai la iesirea din tara;
5) cutite, pumnale si alte obiecte asemanatoare folosite pentru a taia, intepa etc.
Persoanele fizice romane sau straine pot introduce in tara, cu bagaje insotite sau neinsotite, fara a fi supuse la plata taxelor vamale, urmatoarele bunuri, in conditiile si limitele prezentate mai jos:
a) efectele personale si medicamentele necesare, in mod rational, pe durata calatoriei si a sederii in strainatate sau in tara;
b) bijuteriile de uz personal;
c) cartile, publicatiile, inregistrarile de orice fel, diapozitivele, altele asemenea, necesare uzului personal;
d) bunurile obtinute ca premii sau distinctii in cadrul unor manifestari culturale;
e) bauturile alcoolice, tigarile, tutunul in anumite cantitati;
f) alte bunuri de orice fel in limita valorica a sumei de 100 EURO.
La introducerea in tara nu sunt supuse la plata taxelor vamale, urmatoarele bunuri:
a) obiecte de arta, de colectie si antichitati;
b) protezele, instrumentele, aparatele, carucioarele si triciclurile cu sau fara motor, inclusiv piesele de schimb ale acestora, pentru uzul bolnavilor sau invalizilor, cu avizul organelor sanitare;
c) bunurile introduse in tara care se inapoiaza nefiind admise la destinatie.
De asemenea, nu sunt supuse platii taxelor vamale
1) la introducerea sau scoaterea din tara, bunurile expediate pentru a fi reparate sau inlocuite in termenul de garantie;
2) bunurile mobile care formeaza masa succesorala, dobandite prin succesiuni deschise in tara sau in strainatate, dovedite pe baza de documente oficiale, precum si monumente funerare.
Persoanele fizice care isi stabilesc domiciliul definitiv in Romania pot introduce in tara fara a fi supuse platii taxelor vamale, pe baza adeverintei emise de Ministerul de Interne, orice bunuri prezentate la vamuire, permise de lege, inclusiv doua mijloace de transport auto, indiferent de categoria acestora.
Raspunderea juridica referitoare la nerespectarea normelor cu privire la regimul vamal se face in conformitate cu prevederile din Codul vamal si Regulamentul vamal.
Dreptul vamal sanctionar cuprinde doua categorii de acte ilicite de drept public: infractiunile si contraventiile.
Dintre infractiuni amintim:
a) infractiunea de contrabanda (inchisoare de la 2 la 7 ani);
b) infractiunea de contrabanda calificata (inchisoare de la 3 la 12 ani);
c) infractiunea de folosire de acte nereale (inchisoare de la 2 la 7 ani);
d) infractiunea de folosire de acte falsificate (inchisoare de la 3 la 10 ani).
Contrabanda reprezinta trecerea peste frontiera prin alte locuri decat cele stabilite pentru controlul vamal de marfuri sau de alte bunuri. Elementul caracteristic al infractiunii de contrabanda il constituie trecerea "ilicita" peste frontiera de marfuri si alte bunuri. Deci trebuie considerata contrabanda trecerea oricarei marfi sau oricaror bunuri necuprinse in declaratia vamala, chiar daca bunurile respective sunt scutite de plata taxelor vamale.
Contrabanda calificata consta in trecerea peste frontiera, fara autorizatie, a armelor, munitiilor, materialelor explozive sau radioactive, produselor si substantelor stupefiante si psihotrope, produselor si substantelor toxice.
In acest caz, contrabanda este sanctionata cu pedeapsa sporita.
Folosirea de acte nereale consta in folosirea, la autoritatea vamala, a documentelor vamale, de transport sau comerciale, care se refera la alte marfuri sau bunuri decat cele prezentate in norma. Deci folosirea cu intentie de asemenea documente nereale, referitoare la cantitate, fel sau valoarea bunurilor, in raport cu cele prezentate, constituie infractiune.
Folosirea de acte falsificate inseamna folosirea, la autoritatea vamala, a documentelor vamale, de transport sau comerciale falsificate. Deci este o infractiune de uz de fals specific vamala.
Pentru infractiunile prevazute mai sus se aplica si pedeapsa agravanta, in doua imprejurari, si anume:
1) cand o persoana sau mai multe sunt inarmate;
2) cand acestea actioneaza in banda, chiar daca nu sunt inarmate.
Pentru ambele infractiuni se prevede ca sanctiune inchisoarea de la 5 la 15 ani.
Referitor la contraventii, competenta de constatare si sanctionare a acestora, savarsite in incintele vamale sau in locurile unde se desfasoara activitatea de supraveghere vamala, revine exclusiv autoritatii vamale.
Contraventiile se sanctioneaza cu amenda.
Exemple de contraventii:
a) neindeplinirea de catre persoanele fizice care intra sau ies din tara a obligatiei de a prezenta lucrurile pe care le au asupra lor sau in bagaje in vederea vamuirii;
b) nerespectarea de catre persoanele fizice sau juridice a obligatiei de a face accesibile controlului vamal locurile indicate de autoritatea vamala;
c) nedeclararea marfurilor la import in termenele legale.
