economie cig - studiu de fundamentare financiara a unei investitii pe exemplu s.c. market s.r.l. 1

: C.I.G.

STUDIU DE FUNDAMENTARE FINANCIARA A UNEI INVESTITII PE EXEMPLU S.C. MARKET S.R.L.

CAPITOLUL 1. PREZENTAREA GENERALA A S.C. EURO MARKET JUNIOR S.R.L.

1.1. DATE GENERALE PRIVIND S.C. MARKET S.R.L.

1.1.1. Numele solicitantului: S.C. EURO MARKET JUNIOR S.R.L.

Nr. de inmatriculare la Oficiul Registrului Comertului J22/1286/20.11.2002

Cod unic de inregistrare si autoritatea fiscala tutelara:

Cod unic: 15030484, Atribut fiscal: R

Autoritate fiscala: IASI

1.1.2. Obiectul de activitate

Tabel 1. Obiectul de activitate al firmei SC EURO MARKET JUNIOR SRL

Pentru desfasurarea activitatii de turism firma si-a completat obiectul de activitate astfel:

Tabel 2. Obiectul de activitate al firmei SC EURO MARKET JUNIOR SRL

1.1.3. Forma juridica a solicitantului 

Societate comerciala cu raspundere limitata.

1.1.4. Structura capitalului social si evolutia acestuia de la infiintare

In anul 2002 RADEANU CONSTANTIN decide infiintarea unei societati comerciale cu raspundere limitata denumita S.C. „EURO MARKET JUNIOR” S.R.L. La data infiintarii, in 20.11.2002, S.C. “EURO MARKET JUNIOR” S.R.L. a avut un capital social de 300 lei repartizat in 30 parti sociale a cate 10 lei fiecare. Firma si-a majorat capitalul social la sfarsitul anului 2006 (decembrie), in prezent valoarea acestuia fiind de 825.500 lei.

Tabel 3. Structura actionariatului SC EURO MARKET JUNIOR SRL si evolutia acestuia

Tabel 4. Datele de identificare ale actionarilor persoane fizice

1.1.5. Informatii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului 

Tabel 6. Punctele de lucru ale firmei SC EURO MARKET JUNIOR SRL

1. 2. STRATEGIA IN DOMENIUL RESURSELOR UMANE

1.2.1. Conducerea S.C. “EURO MARKET JUNIOR” S.R.L. IASI

Conducerea firmei este asigurata de:

RADEANU CONSTANTIN – Director General

RADEANU CARMEN – Director Executiv

1.2.2. Politica de personal

Numarul total de salariati ai S.C. “EURO MARKET JUNIOR” S.R.L. in 2006 a fost de 4 persoane. Toate persoanele sunt angajate cu contract de munca pe perioada nedeterminata. In anul curent se estimeaza ca firma va avea 7 persoane angajate pentru activitatea de servicii inchiriere bunuri imobiliare. Numarul salariatilor va creste semnificativ odata cu deschiderea hotelului La Castel, la inceputul anului 2008 si angajarea unui numar de 43 persoane pentru activitatea de turism.

In domeniul politicii salariale a personalului S.C.“EURO MARKET JUNIOR” S.R.L. foloseste sistemul de plata in acord.

Criteriile firmei de alegere a celui mai potrivit angajat sunt experienta si cunostintele, aptitudinile si calitatile, motivarea, si nu in ultimul rand, capacitatea de adaptare.

Reactia angajatilor la acest ansamblu de politici de resurse umane este una pozitiva, demonstrata de lipsa conflictelor de munca, imaginea pozitiva obtinuta in cadrul comunitatii locale.

Conform datelor furnizate de Institutului National de Statistica, rata somajului in judetul Iasi, in luna decembrie 2006, era de 6,8% (peste media pe tara, de 6,2%).

Potrivit estimarilor exprimate la nivel national in luna februarie 2007, se contureaza, pentru urmatoarele 3 luni, o crestere a activitatii din industrie, constructii, comertul cu amanuntul si servicii, in raport cu perioada precedenta.

In domeniul serviciilor numarul de salariati se estimeaza ca nu va cunoaste pentru perioada urmatoare o modificare semnificativa, mentinandu-se la acelasi nivel. In urmatoarele trei luni, se estimeaza mentinerea tendintei pozitive a situatiei economice din sectorul serviciilor (sold conjunctural +20%).

1.3 PREZENTAREA DISPOZITIVULUI DE EXPLOATARE SI A ACTIVITATII CURENTE

1.3.1. Istoricul activitatii

MARKETSRL a fost infiintata in anul 2002 avand ca principal obiect de activitate „Inchirierea si subinchirierea bunurilor imobiliare proprii sau inchiriate”. Firma a facut fata dificultatilor economice datorate climatului economic din Romania, reusind sa-si desfasoare activitatea economica curenta cu rezultate pozitive.

In anul 2005 firma a inregistrat un profit net de 797.016 lei (suma actualizata), iar in anul 2006 a inregistrat un profit de 270.073 lei. Se observa o scadere a profitului net de 526.943 mii lei, scadere datorata investitiilor pe care le-a facut societatea in mijloace fixe si terenuri.

Tabel 7. Evolutia cifrei de afaceri

In anul 2007 firma si-a propus ca obiectiv marirea portofoliului de activitati prin investitii de circa 1.903.093 euro in turism. Pentru realizarea acestui obiectiv firma va transforma activul „Camin de nefamilisti Breazu” din Aleea M. Sadoveanu nr.54 Iasi, intr-un complex hotelier ce va fi clasificat la 3***, cu o capacitate de 51 locuri, cu denumirea de hotelul „La Castel”.

Prin noua investitie vor fi create peste 43 noi locuri de munca.

1.3.2. Politica de produs/servicii[1].

Activitatea firmei se deruleaza in sectorul serviciilor de subinchiriere de bunuri imobiliare inchiriate de la terti. Societatea vine in intampinarea clientilor si pe langa punerea la dispozitie a spatiilor comerciale amenajate, asigura si o serie de servicii conexe (telefonie, administrare). Avand in vedere tendintele economice ale economiei romanesti din ultimii ani, este recunoscut faptul ca afacerile din domeniul inchirierilor de bunuri imobiliare au fost si vor fi printre afacerile cu cea mai mare eficienta, dat fiind si faptul ca implica putine cheltuieli, dar investitii mari in cazul imobilelor proprietate. Societatea desfasoara o activitate foarte rentabila in acest sector, cererea de spatii de inchiriat fiind foarte mare, practic societatea nefiind nevoita sa caute clienti. Piata pe care isi desfasoara activitatea S.C. EURO MARKET JUNIOR S.R.L. se afla in faza de crestere (atat cantitativa cat si calitativa) si de educare a sa, venind in intampinarea unitatilor en-gross si en-detail care nu detin spatii comerciale proprii.

Principalii factori care asigura succesul afacerii

a. Satisfacerea nevoilor clientilor - prin oferirea de servicii variate si cu preturi corelate cu posibilitatile clientului; b. Stabilitatea afacerii – contractele cu clientii societatii sunt in mare parte de la infiintare; c. Personalul - personalul administrativ are experienta indelungata.

piata tinta are acoperire la nivelul judetului, fiind formata din societati care practica activitati comerciale in principal cu ridicata.

Tabel 8. Clientii firmei EURO MARKET JUNIOR SRL

1.3.3. Politica de aprovizionare. Furnizori de servicii

Principalul furnizor este :

Tabel 9. Terenuri detinute de SC EURO MARKET JUNIOR SRL

Relatiile de colaborare cu furnizorii firmei sunt stabilite pe baza de contracte ferme. Platile catre furnizori se efectueaza la primirea facturilor, in termen de cel mult 5 zile.

1.3.4. Politica de pret[2]

Strategia aplicata de EURO MARKET JUNIOR in domeniul preturilor este aceea a pretului de penetrare. Preturile pentru spatiile inchiriate se diferentiaza functie de zona de amplasare a spatiilor, dotarile din componenta acestora si destinatia atribuita spatiilor. Rezultatele pozitive, confirmate de cresterea sustinuta a cotei de piata incepand cu anul 2002, au permis cresterea constanta a sumelor alocate investitiilor, cu un efect benefic asupra calitatii serviciilor oferite.

Unul dintre instrumentele care au contribuit decisiv la succesul acestei strategii il reprezinta politica de acordare de discount-uri in functie de volumul si valoarea contractelor si rapiditatea platilor. Aceasta a impulsionat in mod evident volumul vanzarilor si a atras clienti noi de la concurenta.

Preturile practicate pentru activitatea curenta, dictate de costul chiriilor platite, de costul fortei de munca, de costurile de intretinere si administrare a spatiilor si de amortizarea mijloacelor fixe folosite sunt in directa concordanta cu evolutia preturilor, tinand cont de o rata a profitului mare si de prognozele efectuate.

1.3.5. Politica de desfacere

Promovarea serviciilor se va realiza pe trei cai:

a. Publicitate prin materialele oferite de firma: - pliante si brosuri - prezinta informatii privind activitatea firmei.

b. Publicitate directa - transmiterea pliantelor, cataloagelor, brosurilor direct clientului.

c. Spoturi radio

Identificarea clientilor potentiali se va realiza prin prospectarea pietei si selectionare. Etapa de identificare va contine 3 faze:

1. gasirea indiciilor de vanzare

2. contactarea potentialilor clienti

3. selectionarea clientilor potentiali

1.3.6. Analiza SWOT a activitatii curente[3]

Tabel 10. Analiza SWOT a activitatii curente la SC EURO MARKET JUNIOR SRL

1.4. PERFORMANTA FINANCIARA A FIRMEI

1.4.1. Analiza contabila pe bilanturi

Sistemul conturilor anuale, cunoscut in forma abreviata sub denumirea de „bilant contabil”, este compus – conform legii contabilitatii nr. 82-1991 republicata – din: bilantul contabil, contul de profit si pierderi.

Elementele legate in mod direct de evaluarea pozitiei financiare sunt activele, datoriile si capitalul propriu. Acestea sunt definite dupa cum urmeaza[4]:

a)     un activ reprezinta o resursa controlata de intreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute si de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru intreprindere;

b)     o datorie reprezinta o obligatie actuala a intreprinderii ce decurge din evenimente trecute si prin decontarea careia se asteapta sa rezulte o iesire de resurse care incorporeaza beneficii economice;

c)     capitalul propriu reprezinta interesul rezidual al actionarilor unei intreprinderi dupa deducerea tuturor datorilor sale.

Structurile calitative folosite pentru  modelarea situatiei patrimoniului sunt cele de activ si pasi. Ele se explica si se definesc simultan prin prisma ecomnomicului,  juriticului si financiarului.

Din punct de vedere juridic activul, prin compozitia  lui grupeaza elementele in bunuri reale si creante (drepturi asupra persoanelor) iar pasivul in capital propriu si datorii.

Prin prisma economica in subdiviziunile activului si pasivului trebuie sa se faca distinctie intre structurile privind activitatea de imvestitie si activitatea de exploatare, astfel activul se imparte in activ de investitie si in activ de exploatare (stocuri creante ,lichiditati), iar pasivul in capitaluri si datorii, din care, datorii financiare si datorii de exploatare.

Perspectiva financiara grupeaza activele in functie de lichiditatea acestora, iar pasivul, in functie de exigibilitatea lor (termen de plata). Astfel putem deprinde in structura activului active durabile, stocuri active realizabile si disponibile (lichiditatii), iar cea a pasivului in capitaluri permanente (pe termen lung) si pe termen scurt. In situatia in care obiectul modelarii bilantiere este fundamentat pe categoria resurse economice, activul desemneaza utilizarea resurselor in activitatea economica sau sociala iar pasivul ,originea resurselor (provenienta acestora).

  In cadrul activului  sunt delmitate utilizari permanente sau durabile de resurse sub forma de bunuri de investitie, utilizari temporare sau curente sub forma de stocuri ,creante si valori mobiliare de plasament.

Pasivul prin structura sa delimiteraza cele trei modalitati de formare a resurselor si anume:
Resurse permanente sau pe termen lung, furnizate de proprietar (individual sau asociatii), resurse temporare curente, asigurate de terti (furnizori, banci, obligatari), si resurse rezultat, sub forma profiturilor realizate in cadrul fiecarui exercitiu financiar. Astfel, privind in genere, putem spune ca activul, prin componenta sa  evidentiaza destinatia si lichiditatea bunurilor economice, iar pasivul clasificarea surselor de finantare in functie  de modul  de constituire  (surse proprii-straine) si exigibilitatea lor[5]. 

Tabel nr.11. Contul de profit si pierderi in perioada 2005-2006 lei

Bilantul contabil[7] prezinta imaginea statica a situatiei patrimoniale. El sintetizeaza ansamblul drepturilor de proprietate si de creanta si ansamblul obligatiilor asumate de intreprindere, ce caracterizeaza situatia juridica si situatia financiara a acesteia.

De la infiintare societatea a inregistrat profit. In anul 2005 s-a inregistrat un profit net de 797.016 lei (suma actualizata), iar in anul 2006 s-a inregistrat un profit de 270.073 lei. Se observa o scadere a profitului net de 526.943 lei, scadere datorata investitiilor pe care le-a facut societatea in mijloace fixe si terenuri.

Figura nr. 1. Reprezentarea grafica a rezultatelor din exploatare

Tabel nr.12. Situatia bilanturilor structurate lei

Din analiza bilanturilor pe anii 2005 si 2006 se observa o crestere mare a valorii nete a activelor imobilizate de la 446.278 lei in anul 2005 (valoare actualizata) la 12.895.739 lei in anul 2006. Cresterea activelor s-a realizat prin achizitionarea unui spatiu comercial Imobil „Miorita 1” in valoare de 6.722.689 lei (in trimestrul IV 2006), un autoturism Land Rover in valoare de 107.474 lei, terenuri in valoare de 119.465 lei, investitii in curs si avansuri pentru imobilizari corporale in valoare de 3.376.196 lei. Totodata se observa si o crestere a datoriilor pe termen scurt (contul 455, decontari cu asociatii, care reprezinta suma pusa la dispozitia societatii pentru realizarea investitiilor), si o crestere a imprumuturilor pe termen lung datorata contractarii unui credit pentru investitii.

Pe total se inregistreaza o crestere a activelor si pasivelor de 13.806.088 lei.

Figura nr.2. Reprezentarea grafica a structurii bilanturilor

1.4.2. Analiza pe verticala [8]

Tabelul nr.13. Reprezentarea bilanturilor structurate lei

In analiza verticala procentele sunt utilizate pentru a reflecta relatiile dintre diferitele componente si total intr-un singur raport. Se atribuie totalului dintr-un raport procentul de 100% si se calculeaza ponderea fiecarei componente a sumei care reprezinta totalul. Bilantul si Contul de rezultate structurate sunt prezentate in tabelele si graficele de mai jos.

Din analiza bilanturilor structurate se observa:

O crestere a activelor imobilizate de la 36,5% in anul 2002 la 86,41% in anul 2005, crestere care s-a datorat achizitionarii de spatiu comercial „Miorita 1”, masini pentru transport si trenuri.

Se mai poate observa o scadere a activelor circulante dar si o scadere a taxelor si impozitelor fata de bugetul de stat lucru ce arata ca firma nu are datorii restante.

Datoriile fata de furnizori au scazut de la 15,99% la 2,96%.

Se mai poate observa ca au crescut profiturile acumulate in valoare absoluta de la 760.767 lei la 965.509 lei, rezulta ca firma este pe profit.

Datoriile pe termen lung in anul 2006 au crescut fata de anul 2002, datorii care reprezinta contractul de credit pentru investitii a mijloacelor fixe achizitionate.

Pe total bilant modificarile aparute reflecta schimbari de structura importante.

Reprezentarea grafica a bilanturilor structurate:

Figura nr. 3. Reprezentarea bilanturilor structurate, structura activelor pe anul 2005

Figura nr. 4. Reprezentarea bilanturilor structurate, structura activelor pe anul 2006

Figura nr. 5. Reprezentarea bilanturilor structurate, structura pasivelor pe anul 2005

Figura nr. 6. Reprezentarea bilanturilor structurate, structura pasivelor pe anul 2006

Rezultatele structurate:

Tabele nr. 14. Reprezentarea rezultatelor structurate

Rezultate structurate                                  lei

La analiza contului de rezultate structurate raportarea cheltuielilor si a profitului s-a facut la veniturile din exploatare (care reprezinta 100%).

Din analiza conturilor de rezultate se poate observa o scadere a cheltuielilor cu materialele consumabile de la 7,77%in anul 2005 la 6,23% in anul 2006.

Au crescut cheltuielile cu personalul, marire datorata cresterii salariului minim pe economie.

Se observa o crestere a cifrei de afaceri de la 3.575.594 lei la 3.914.549 lei in anul 2006

Se observa si o crestere a cheltuielilor totale de exploatare de la 65,56% la lucru datorat extinderii activitatii firmei prin achizitionarea unui nou spatiu comercial destinat inchirierii, aceasta a dus la scaderea profitului din exploatare (de la 23,68% la 9,91%) si a profitului net, de la 22,29% la 9,91%

Odata cu dezvoltarea activitatii si orientarea catre noi domenii, diversificarea portofoliului de clienti, firma isi consolideaza pozitia pe piata impunandu-se ca unul dintre principalii lideri. Accentul pus pe investitii certifica interesul manifestat de conducerea firmei pentru dezvoltarea in continuare a afacerii. Indicatorii analizati certifica potentialul ridicat pe care firma il detine si cresterea stabilitatii financiare in perioada urmatoare.

Figura nr. 7. Reprezentarea rezultatelor structurate pe anul 2005

Figura nr. 8. Reprezentarea rezultatelor structurate pe anul 2006

1.4.3. Analiza prin indicatori

Tabel nr. 15. Proiectia ratelor financiare

INDICATORII DE LICHIDITATE

1.     Rata curenta

Formula de calcul: Active circulante/Datorii curente

Rata curenta reflecta posibilitatea elementelor patrimoniale de a se transforma intr-un timp scurt in lichiditati pentru a achita datoriile curente. Se observa ca valorile acestei rate sunt apropiate de 2 pe perioada 31.12.2005 si 30.06.2006, scazand la 31.12.2006 sub 1, lucru datorat contributiei asociatilor la achizitionarea de active (contul 455, suma pusa la dispozitia societatii pe termen mai lung); daca se reface calculul indicatorului fara aceasta suma, rezulta o valoare de 4,25. Lichiditatea generala este considerata buna pentru valori cuprinse intre 1,2 si 1,9, de aici rezulta ca societatea reuseste sa - si achite datoriile pe termen scurt.

2.     Rata rapida (testul acid)

Formula de calcul: (Active circulante – Stocuri)/Datorii curente

Rata rapida reflecta posibilitatea activelor circulante concretizate in creante si trezorerie de a acoperii datoriile curente, din care se scad stocurile deoarece au cel mai mic grad de lichiditate dintre activele curente (ele reprezinta activele la care apar cel mai probabil pierderi in cazul lichidarii ). Lichiditatea rapida este satisfacatoare pentru valori cuprinse intre 0,65 si 1. Valoarea ratei rapide pe perioada analizata pentru S.C. EURO MARKET JUNIOR S.R.L. se incadreaza intre 1,69 pe anul 2005, 2,24 pe semestrul I 2006, valori ce se incadreaza in limitele admise, chiar usor mai ridicate, iar la 31.12.2006 valoarea indicatorului este de 0,22 lucru datorat contului 455 (sume puse la dispozitia societatii de catre asociati pe termen mai lung), daca se recalculeaza indicatorul fara aceasta suma rezulta valoarea de 4,25. Aceasta demonstreaza ca societatea nu are probleme cu platile curente.

INDICATORII GRADULUI DE INDATORARE

1.     Rata datoriilor (indatorarii)

Formula de calcul: Datorii totale/Active totale

Rata datoriilor totale la total activ masoara procentajul, din totalitatea fondurilor, asigurat de creditori. Creditorii prefera rate ale obligatiilor scazute, deoarece cu cat este mai scazuta rata cu atat este mai mare protectia la pierderile creditorilor in cazul lichidarii. In urma analizei societatii pe anul 2005 rata datoriilor este de 37,51% fata de media pe industrie de 68%, se poate observa ca societatea are o rata a indatorarii scazuta pe anul 2005, pe anul 2006 rata indatorarii creste la 61,66% datorita contului 455, societatea nu prezinta un risc ridicat in cazul acordarii de credite pentru investitii.

2.     Rata de acoperire a dobanzilor

Formula de calcul: EBIT/Cheltuielile cu dobanda

Rata de acoperire a dobanzilor defineste masura in care veniturile pot sa scada fara ca aceasta scadere sa determine probleme financiare pentru firma, ca urmare a incapacitatii de a-si onora dobanzile anuale. La aceasta rata media pe industrie este de 2,4. Comparatia dintre aceasta cifra si ratele obtinute de S.C. EURO MARKET JUNIOR S.R.L. pe perioada analizata (valori cuprinse intre 0 si 6,61) arata ca are o marja mare de siguranta in acoperirea cheltuielilor cu dobanzile.

3.     Rata de acoperire a cheltuielilor fixe

Formula de calcul: (EBIT+ch. cu dobanzile+obligatiile din leasing)/Ch. cu dobanzile+obligatii din leasing

Rata de acoperire a cheltuielilor fixe este asemanatoare cu rata de acoperire a dobanzilor; diferenta este aceea ca aceasta rata ia in consideratie situatia in care firmele inchiriaza active si incheie contracte de leasing pe termen lung. Rata calculata este de 6,61 mai mare fata de media pe industrie care este de 2. Deci aceasta rata ne arata ca societatea poate face fata unor credite suplimentare pentru investitii.

RATE PRIVIND MANAGEMENTUL ACTIVELOR

1.     Rotatia stocurilor

Formula de calcul: Cifra de afaceri/Valoare stocuri

Rotatia stocurilor arata influienta stocurilor existente asupra miscarii bilantiere; o valoare ridicata a acesteia arata o situatie favorabila pentru agentul economic. Rotatia stocurilor la S.CEURO MARKET JUNIOR S.R.L. este 0 , deoarece societatea are ca profil de activitate principal inchirierea spatiilor comerciale, fata de media pe industrie care este de 8.

2.     Durata de recuperare a creantelor

Formula de calcul: (total creante/Cifra de afaceri)*360

Indica ritmul incasarii creantelor concretizate in clienti, debitori. Cu cat marimea acestui indicator este mai mica cu atat creantele se incaseaza mai rapid. Media pe industrie este de 30; calculul facut pentru societate arata o perioada medie cuprinsa intre 18,4 (pe anul 2005) si 27,66 (pe semestrul I 2006) zile, iar pe anul 2006 de 180,68 datorita T.V.A.-ului de recuperat in urma investitiilor facute. Aceasta arata ca nu au intarzieri la incasarea la timp a facturilor.

3.     Rotatia activelor fixe

Formula de calcul: Cifra vanzarilor/Active fixe la valoarea neta

Rata rotatiei activelor fixe, numita si rata de utilizare a activelor fixe, masoara cat de eficienta este firma in utilizarea masinilor si echipamentelor de lucru. Valorile acestei rate sunt cuprinse intre 0,3 in anul 2006 si 8,01 in anul 2005. Pentru societatea EURO MARKET JUNIOR nu variaza mult fata de media pe industrie (7,5 ori) in anul 2005, iar valoarea mica inregistrata pe anul 2006 se datoreaza achizitionarii in luna octombrie2006, deci aceasta investitie nu a putut genera profit.

Rotatia activului total

Formula de calcul: Cifra vanzarilor/Activ total

Rotatia activului total masoara rotatia tuturor activelor de care dispune o firma. In cazul societatii EURO MARKET JUNIOR valorile calculate se incadreaza intre 2,92 pentru anul 2005 si 0,26 pentru anul 2006 (valoarea scazuta se datoreaza cresterii activelor fixe in trimestrul IV 2006). Media pe industrie este de 2,5 Aceasta arata ca genereaza suficiente vanzari pentru cate active foloseste, avand in vedere ca societatea se afla in plina dezvoltare valoarea indicatorului pe anul 2006 este normala.

INDICATORII PROFITABILITATII

1.     Rata profitului

Formula de calcul: Profitul net/Cifra de afaceri

Indica marimea profitabilitatii agentului economic. Pentru EURO MARKET JUNIOR valoarea calculata pentru anul 2005 este de 22,29%, o valoare ridicata in comparatie cu media pe industrie de 1,2%; pentru anul 2006 valoarea acestui indicator este 6,9 (scadere datorata cresterii activelor fixe in trimestrul IV 2006, active ce nu au generat venit). Societatea se incadreaza in media pe industrie, ceea ce arata ca societatea este pe profit.

2.     Puterea de castig (BEP)

Formula de calcul: EBIT/Total active

Valorile calculate ale acestui indicator se incadreaza intre valorile 69,58% in anul 2005 si 2,6% in anul 2006 (scadere datorata cresterii activelor fixe in trimestrul IV 2006, active ce nu au generat venit). Valoarea de 69,58% obtinuta in anul 2005 este mult mai mare decat media pe industrie, de 13%; acest lucru se datoreaza politicii urmate de societate. Scaderea inregistrata pe anul 2006 este normala in aceste conditii, societatea fiind profitabila.

3.     Rentabilitatea totalului activelor (ROA)

Formula de calcul: Profit net/Active totale

Acest indicator masoara gradul de rentabilitate a intregului capital investit in firma. Rentabilitatea activelor totale pentru societatea EURO MARKET JUNIOR este de 65,18% in anul 2005 fata de 3% media pe industrie; aceasta arata o rentabilitate ridicata a activelor. Valoarea scazuta a indicatorului pe anul 2006 se datoreaza achizitionarii de active in trimestrul IV, active ce nu au generat profit. Pe total activitate societatea este rentabila.

4.     Rata rentabilitatii financiare (ROE)

Formula de calcul: Profit net/Valoarea totala a capitalului propriu

Raportul numit rentabilitatea financiara sau rentabilitatea capitalurilor proprii masoara gradul de rentabilitate a investitiei. Valoarea calculata pe anul 2005 este de 104,32% mult mai mare decat media pe industrie (9,2%), iar pe anul 2006 valoarea indicatorului este de 27,89% (mai mare decat media pe industrie). Aceasta arata ca investitia are un grad mare de rentabilitate.

1.4.4. Calculul fondului de rulment

Fondul de rulment[10] este partea din capitalul permanent (care ramane la dispozitia firmei pe o perioada mai mare de un an: capital social, rezerve, amortizare, provizioane) destinata si utilizata pentru finantarea activitatii curente de exploatare.

1. Fondul de rulment total  FRT= AC- Dts

Frt=776.425 – 458.657 = 317.768 lei pentru anul 2005

Frt= 2,029,016 – 477.478 = 1.551.538 lei pentru anului 2006

Datoriile pe termen scurt nu includ si contul 455, suma pusa la dispozitia societatii pe termen mai lung.

Fondul de rulment al societatii S.C. EURO MARKET JUNIOR S.R.L. este pozitiv de aici rezulta ca lichiditatile potentiale ale firmei acopera in totalitate exigibilitatile totale, firma nu are dificultati in ceea ce priveste echilibrul financiar .

2. Necesarul de fond de rulment[11]

Necesarul de fond de rulment NRF este un element de activ reprezentand activele care trebuie finantate din fondul de rulment

Formula de calcul este: NFR = AC – DC

Unde AC= active circulante (fara disponibilitati banesti)

DC= datorii curente pe termen mai mic de un an

NFR(2005) = 180.281 –458.657 = -278.376 lei

NFR(2006) = 1.937.790 – 477.478 = 1.460.312 lei

Datoriile pe termen scurt nu includ si contul 455, suma pusa la dispozitia societatii pe termen mai lung.

Necesarul de fond de rulment este pozitiv, de aici rezulta ca societatea are lichiditati.

Tabel nr. 16 Proiectia fondului de rulment

Se observa ca nevoia de fond de rulment este inferioara fondului de rulment, astfel incat toate datoriile curente pot fi achitate

Trezoreria este pozitiva, ceea ce inseamna ca firma are o rezerva de disponibilitati banesti.

1.4.5. Capacitatea de autofinantare[12]

Capacitatea de autofinantare (CAF) reflecta potentialul financiar al firmei de a-si remunera capitalurile proprii si de a-si autofinanta politica de investitii. CAF reprezinta de fapt o resursa interna aflata la dispozitia firmei, resursa care se determina la sfarsitul unui exercitiu contabil si pe baza caruia se creeaza planul de investitii viitoare.                                                                                               

CAF este destinata sa asigure:

- Finantarea unor nevoi ale gestiunii curente;

- Cresterea fondului de rulment, finantarea totala sau partiala a noilor investitii;

- Rambursarea imprumuturilor contractate,remunerarea capitalurilor investite.

Pentru a determina capacitatea de autofinantare a S.C. EURO MARKET JUNIOR S.R.L. vom folosi metoda deductiva de calcul.

Formula de calcul a capacitatii de autofinantare (CAF) este:

CAF = Profit brut din exploatare + Venituri financiare + Venituri exceptionale + Venituri din cesiune de active – Cheltuieli financiare – Cheltuieli exceptionale – Impozit pe profit

Profit brut din exploatare = 566.775 lei (valori luate din bilantul contabil la 31.12.2006)

Venituri financiare = 1.285 lei (valori luate din bilantul contabil la 31.12.2006)

Venituri exceptionale = 0 lei (valori luate din bilantul contabil la 31.12.2006)

Cheltuieli financiare = 60.604 lei (valori luate din bilantul contabil la 31.12.2006, s-a luat in calcul si cheltuiala cu dobanzile bancare).

Cheltuieli exceptionale = 0 lei (valori luate din bilantul contabil la 31.12.2005)

Impozit pe profit = 58.738 lei (valori luate din bilantul contabil la 31.12.2005)

CAF= 448.718 mii lei

Valoarea capacitatii de autofinantare este de 448.718 lei, putem spune ca S.C. EURO MARKET JUNIORS.R.L. poate sa faca investitii fara sa imprumute in limita acestei sume.

Pe baza capacitatii de autofinantare se pot stabilii indicatorii de apreciere a independentei financiare a firmei S.C. EURO MARKET JUNIOR S.R.L. Calculul acestor indicatori se vor face la nivelul anului 2006 pe baza bilantului contabil.

1.     Capacitatea potentiala de rambursare a cheltuielilor financiare (C.p.)

Formula de calcul: Cheltuieli financiare / Capacitatea de autofinantare

Acest indicator arata numarul de ani necesari pentru a asigura rambursarea cheltuielilor financiare, pe baza capacitatii de autofinantare degajate de firma. Se recomanda ca valoarea acestui indicator sa fie cat mai aproape de zero, adica perioada de timp in care sa se ramburseze cheltuielile financiare sa fie cat mai mica.

C.p. = 60.604 / 448.718 = 0,13 ani

In cazul S.C. EURO MARKET JUNIOR S.R.L. valoarea calculata a capacitatii potentiale de rambursare a cheltuielilor financiare este de 0,13 si indica faptul ca firma este capabila isi ramburseze cheltuielile financiare in 1,5 luni.

2. Rata de finantare a investitiilor anuale (R.f.)

Formula de calcul : R.f. = CAF / Investitiile anuale x 100

Acest indicator arata masura in care firma poate acoperii finantarea investitiilor anuale pe seama capacitatii de autofinantare O valoare de peste 100% a acestui indicator arata ca firma isi poate realiza planul de investitii numai din surse proprii, fara nici o problema.

R.f. = 448.718 / 47.730.653x100 = 0,94%

In cazul de fata planul de investitii propus de 47.730.653 lei nu poate fi facut cu resurse proprii de aceia se apeleaza la fonduri de finantare si la alte surse din afara firmei cum ar fi aportul asociatilor.

3. Rata de acoperire a excedentului brut (R.e.b.)

Formula de calcul: R.e.b. = CAF / Excedent brut din exploatare x100

Acest indicator arata masura in care fluxul potential de lichiditati din activitatea de exploatare participa la formarea fluxului total de disponibilitati al firmei. O valoare sub 100% a acestui indicator arata ca suma cheltuielilor de natura financiara si exceptionala este mai mare decat veniturile de natura financiara sau exceptionala.

R.e.b. = 448.718 / 566.775 x 100 = 79,17%

Acest rezultat (79,17%) indica neacoperirea excedentului brut al exploatarii, aratand ca dobanzile si dividendele platite sunt mai mari decat cele incasate.

4. Rata de acoperire a rezultatului exercitiului (R.r.e.)

Formula de calcul: R.r.e. = CAF / Rezultatul exercitiului x 100

Acest indicator reprezinta raportul dintre capacitatea de autofinantare si rezultatul exercitiului. Este recomandabil ca valoarea acestei rate sa fie mai mare decat 100%.

R.r.e. = 448.718 / 270.073 x 100 = 166,14%

Valoarea acestui indicator este foarte buna, aratand o buna finantate interna.

1.4.6. Autofinantarea[13]

Autofinantarea reprezinta partea ramasa din capacitatea de autofinantare dupa distribuirea dividendelor.

Este foarte important pentru managerul unei firme sa cunoasca masura in care isi poate autofinanta investitiile. Autofinantarea reprezinta un mijloc sigur de finantare a propriei activitati, care permite managerului sa detina un grad mai mare de libertate in alegerea investitiilor ce urmeaza a fi facute.

Autofinantarea = Capacitatea de autofinantare – Dividendele distribuite

Motivele pentru care este foarte importanta autofinantarea:

Reprezinta o sursa de finantare independenta si stabila;

Ofera firmei autonomie financiara;

Permite reducerea cheltuielilor financiare;

Reprezinta un indicator pe baza caruia se poate calcula rentabilitatea financiara a firmei.

In cazul S.C. EURO MARKET JUNIOR S.R.L. autofinantarea este egala cu capacitatea de autofinantare pentru ca societatea nu a acordat dividende asociatilor.

Autofinantarea = 448.718 lei

In practica pentru analiza economica financiara a firmei se folosesc urmatorii indicatori:

1. Rata autofinantarii investitiilor anuale (R.a.in.)

Formula de calcul: Autofinantarea / Investitii anuale x 100

Aceasta rata masoara capacitatea firmei de a-si acoperii investitiile anuale din surse proprii. Se considera favorabila o rata care se apropie cat mai mult de 100% . O rata de peste 100% indica faptul ca firma isi poate acoperii integral planul de investitii din surse proprii, fara a apela la imprumuturi.

R.a.in. = 448.718 / 47.730.653x100 = 0,94%

Se observa ca valoarea ratei de autofinantare a investitiilor anuale este egala cu valoarea ratei de finantare a investitiilor anuale calculata in cazul autofinantarii. Valoarea obtinuta, de 0.94%, arata ca firma S.C. EURO MARKET JUNIOR S.R.L. nu poate sa suporte valoarea investitiilor din surse proprii, de aceia se apeleaza la fonduri de finantare, credite bancare si la alte surse din afara firmei cum ar fi aportul asociatilor.

2. Rata autofinantarii imobilizarilor corporale si necorporale (R.a.im.)

Formula de calcul: R.a.im. = Autofinantare/(Imobilizari corporale+imobilizari necorporale)x 100

Aceasta rata indica cat din nevoia firmei de finantare a firmei poate fi acoperita din resurse proprii. Se urmareste obtinerea unei rate cat mai aproape de 100%.

R.a.im. = 448.718 / 47.730.653x100 =0.94 %

Rata obtinuta ne indica faptul ca firma EURO MARKET JUNIOR nu isi poate acoperii din autofinantare valoarea imobilizarilor planificate a fi achizitionate. In aceasta situatie este nevoie sa se apeleze la credite pentru investitii si la alte fonduri din afara societatii.

CAPITOLUL 2. STUDIUL DE PIATA AL FIRMEI BAZA INFORMATIONALA PENTRU FUNDAMENTAREA DECIZIEI DE INVESTITIE

2.1. Caracteristici generale ale pietei

Prezentarea judetului Iasi

Judetul Iasi este mediu ca intindere, cu o suprafata de 5476 km² ocupand locul 22 ca marime pe tara. Municipiul Iasi este unul din cele mai vechi si importante orase ale Romaniei. In afara resedintei, judetul Iasi mai cuprinde alte 3 orase (Pascani, Targu Frumos, Harlau) si 85 de comune (cu 420 sate). Fiind al doilea oras din tara ca numar de locuitori (dupa municipiul Bucuresti) prin numeroasele obiective turistice, culturale si economice, dar si ca important centru universitar si economic judetul Iasi constituie o permanenta zona de atractie atat pentru turisti cat si pentru elevi, studenti si oameni de afaceri.

Municipiul Iasi a fost si este capitala culturala a Romaniei, aici gasindu-se cea mai veche universitate din tara. Ca numar de studenti orasul Iasi se afla pe locul doi in tara, dupa Bucuresti. Prima Academie - Academia Vasiliana, scoala superioara de limba greaca si slavona, a luat fiinta la Iasi in 1640. In prezent la Iasi functioneaza 12 Universitati, trei dintre ele fiind cele mai vechi din tara: Universitatea “Al. I. Cuza”, Universitatea Tehnica “Gh. Asachi” si Academia de Arte “George Enescu”.

Statutul de centru cultural traditional este conferit si de cele trei teatre, 16 muzee si case memoriale si 267 biblioteci. Functia culturala este completata si de cele trei centre culturale straine: francez, german si chilian, de lectoratele grec, polonez si austriac, precum si de bibliotecile americana si britanica. Singurul roman laureat al premiului Nobel - George Emil Palade - a facut studiile medicale la Iasi.

Relieful judetului este deluros, partea centrala si nord-estica fiind dominata de dealuri si podisuri interfluviale joase, strabatute de raurile Bahlui si Jijia, avand versanti afectati de alunecari de teren si lunci inundabile. Clima este temperat continentala cu o variatie a temperaturii intre -36°C si +40°C, media anuala situandu-se in jurul valorii de +11,3°C.

Cele mai importante cai de acces catre orasul Iasi sunt DN 28 (de la Roman) si DN 24 (de la Vaslui), calea ferata, aeroportul international care pot asigura acces catre toate zonele tarii. Judetul Iasi prezinta astfel toate facilitatile necesare dezvoltarii unei afaceri.

Potentialul turistic al judetului nu este valorificat in totalitate, Iasiul detinand numeroase resurse naturale si antropice. Cateva puncte de atractie turistica sunt:

DEALUL REPEDEA (Iasi >> Barnova)

Rezervatie naturala complexa (geologica, forestiera, peisagistica). Rezervatie in suprafata de 38,5 ha. Cuprinde depozite sarmatiene cu o bogata fauna. Cuprinde si vegetatia forestiera (foioase) care acopera dealul. Ofera o regiune atractiva si prin existenta unor fenomene carstice (stanci, grote) si privelisti remarcabile asupra zonei inconjuratoare.

FANTANELE DE PE VALEA LUI DAVID (Iasi >> Letcani)

Rezervatie naturala (botanica). Suprafata sa este de 50 ha. Cuprinde aproape 400 specii de plante cu flori, unele raritati floristice pentru Romania, precum si unele raritati faunistice.

GRADINA BOTANICA A UNIVERSITATII Al.I. CUZA (din IASI)

A fost fondata in 1856 de catre medicul, naturalistul si filantropul academician Anastasie Fatu (1816-1886). Are o suprafata de 80 ha. Este organizata pe 10 compartimente: - Complexul de sere - pentru plante tropicale subtropicale si mediteraneene; - Sectorul care prezinta clasificarea filogenetica a regnului vegetal. Cuprinde colectii de plante ierboase si lemnoase care pot supravietui in aer liber in timp de iarna. - Sectorul biologic prezinta trasaturi ale lumii vegetale legate de conditiile de mediu, adaptate la lumina etc.; - Sectorul Flora globului; - Sectorul dendrologic; - Sectorul Flora si vegetatia Romaniei; - Sectorul ornamental; - Sectorul plante utile; - Sectorul didactico experimental; - Rosariul (parcul rozelor).

GRADINA PUBLICA DE LA COPOU (din IASI)

Parc dendrologic. Gradina cunoscuta inca de la inceputul sec. XIX. A fost amenajata ca parc in timpul domniei lui M

ihail Sturza 1852. Din punct de vedere peisagistic intruneste doua stiluri de parc: englezesc (cu aspect salbatic) si frantuzesc (cu aspect ingrijit, lucrat de mana omului). Realizarea apartine arhitectului peisagist F. REBHUN. In mijlocul gradinii se afla Obeliscul leilor si teiul lui Eminescu.

BISERICA BANU (din IASI)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Construita in 1706 si refacuta in 1800 de Iacov Stamati dupa planurile arhitectului austriac Leopold. Ca arhitectura, face tranzitia intre formele moldovenesti si trasaturile particulare de conceptie clasica.

BISERICA BARBOI (din IASI)

Monument istoric si de arhitectura religioasa laica Ctitorie din 1843 a familiei Sturza inchinata Muntelui Athos. Este o replica a edificiilor de cult de pe muntele Athos. Turnul clopotnita a fost inaltat intre 1726-1733. Aici s-a gasit biblioteca lui Costache Conachi; Casa parohiala - apartine ca stil arhitectonic clasicismului. In biserica este inmormantat Alecu Russo

BISERICA BARNOVSCHI (din IASI)

Monument istoric si de arhitectura religioasa Construita in 1627 de catre Miron Barnovschi. Din cladirile vechi se mai pastreaza: Biserica - arhitectura specifica bisericilor moldovenesti, cu unele elemente noi; Turnul clopotnita construit in 1627 la intrarea in curtea bisericii; Casa parohiala.

BISERICA MANASTIRII TREI IERARHI

Monument istoric si de arhitectura religioasa Unul dintre cele mai frumoase monumente de arta feudala din tara. Ctitorie a lui Vasile Lupu (1635-1639) Biserica a facut parte dintr-un complex manastiresc. Biserica Trei Ierarhi - aduce elemente noi in arhitectura moldoveneasca. Are o deosebita decoratie in piatra care o imbraca fiind unica in acest sens. Actuala pictura interioara dateaza de la ultima restaurare, din pictura originara, pastrandu-se doar 20 de capete de sfinti si o parte din tabloul votiv din sala gotica. Aici sunt depuse osemintele lui D. Cantemir si Al.I. Cuza Catapeteasma bisericii este lucrata in marmura de Carrara, bronz aurit, mozaic si email. Sala gotica - fosta trapeza Statuia lui GH. Asachi - langa sala gotica lucrata in marmura alba - sub soclu se afla osemintele lui Asachi.

BISERICA SF. NICOLAE DOMNESC (din IASI)

Monumet istoric si de arhitectura religioasa. Cel mai vechi monument al Iasilor pastrat sub forma unei copii aproximativ exacte. Biserica originara a fost ctitorita de Stefan cel Mare. Reconstruita din temelii in 1884-1904 dupa planurile unui arhitect francez. Aici au fost unsi domnitorii Moldovei din sec. XVI pana in 1859.

CASA CANTACUZINO-PASCANU

Monument istoric si de arhitectura laica Construita intre 1640-1650 cu doua nivele, avand un foisor cu cabane din piatra si bogat decor sculptat

CASA DOSOFTEI (din IASI)

Monument istoric si de arhitectura laica. Casa cu arcade. Cel mai vechi edificiu iesean (1677). Restaurat in 1967-1969. Realizata in stilul caselor negustoresti cu portice spre strada. A adapostit o vreme tiparnita mitropolitului Dosoftei. In fata cladirii muzeu se afla statutuia carturarului Dosoftei executata in 1975 in bronz

CASA MAVROCORDAT (din IASI)

Monument istoric si de arhitectura laica Una dintre cele mai vechi cladiri. Apartine lui Alecu Mavrocordat, realizata la mijlocul sec. XVIII. In 1791 a fost sediul plenipotentiarilor rusi si turci care la sfarsitul razboiului au semnat pacea de la Iasi. Aici a locuit intre 1792 - 1793 Alexandru Moruzzi in prima sa domnie si urmasul sau Mihail Sutu.

CLADIREA UNIVERSITATII Al.I. CUZA (din IASI)

Monument de arhitectura laica Edificiu cladit intre 1893 - 1897 dupa planurile arh. Louis le Blanc si continuat in deceniul 3 al sec. XX de arh. Pompilian. Cladirea realizata in panta porneste de la 3 nivele in partea superioara

COMPLEXUL MITROPOLITAN (din IASI)

Monument istoric si de arhitectura religioasa cuprinde: Catedrala Mitropolitana Intampinarea Domnului - construita de mitropilitul Veniamin Costache pe locul fostei Metropolii. A fost construita in anii 1833-1839. Terminata in 1886 a fost pictata in interior de catre Gh. Tattarescu in 1887. Aici se afla racla cu moastele Sf. Cuvioasa Paraschiva. Palatul Mitropilitan - construit in 1901 in apropierea bisericii. Biserica Sf. Gheorghe - zidita din initiativa mitropolitului Gavril Caliman, a servit drept catedrala mitropolitana pana in 1880 cand s-a inaugurat actuala Mitropolie. Este cunoscuta ca Mitropolia Veche. Bustul lui Gavril Muzicescu si Fantana - executate din fonta de Milita Petrascu

CONACUL LUI P.P. CARP (Iasi >> Tibanesti)

Monument istoric si de arhitectura laica P.P. Carp este unul din fondatorii Societatii Junimea. Conacul este o constructie a sec. XIX. Cahlele sobelor din interior sunt cumparate de la Viena.

MANASTIREA GOLIA

Monument istoric si de arhitectura religioasa cuprinde: A fost infiintata la inceputul sec. XV de marele logofat Ion Golia. A suferit reparatii in timpul lui Ieremia Movila si Vasile Lupu si terminata pe timpul lui Stefanita Voda (fiul lui Vasile Lupu). Biserica - imbina traditia moldoveneasca cu elemente renascentiste de origine italiana. Are 4 turle asezate in linie dreapta. Din mobilierul vechi se pastreaza tronurile domnesti catapeteasma si candelabrele incrustate cu fildes. Turnul clopotnita - construit in 1669 restaurat in 1900 Muzeul memorial I. Creanga - Aici a locuit I. Creanga cand era diacon la biserica Golia. Fosta egumenie - tip de casa boiereasca de la sf. sec. XVIII. Cladirea fostului ospiciu construita in 1798. Casa apelor construita in 1766 pentru a servi ca rezervor de apa. Cismeaua - construita in a doua jumatate a sec. XVIII ornata in stil baroc.

PALATUL AL. I. CUZA (Iasi Ruginoasa)

Monument istoric si de arhitectura laica. Palatul a fost construit intre 1800-1811 in stil neogotic de Sandulache Sturdza, Al.I. Cuza l-a cumparat in 1862. A mai apartinut lui Moruzzi Bratianu. Intre 1936-1944 a fost spital. Este inconjurat de un frumos parc unde se afla biserica devenita ulterior capela palatului domnitorului A.I. Cuza Palatul a fost restaurat in 1963, 1971-1975, 1982. Vizitare zilnic 9-17. Luni inchis.

PALATUL CULTURII (din IASI)

Monument istoric si de arhitectura laica Edificiu construit in 1907 - 1920 pe locul vechilor curti domnesti in stil neogotic. Actualmente adaposteste un complex muzeal.

PALATUL STURZA (din MICLAUSENI)

Monument istoric si de arhitectura laica. Edificiu dateaza din 1752 fiind o copie a castelelor feudale apusene. A fost refacut in 1904. Influentele culturale occidentale se regasesc in decoratiuni cum ar fi: turnulete gotice, armuri medievale, sala de manej, dictoane latinesti inscrise pe pereti, turn de intrare cu pod peste santul de apa. Palatul este inconjurat de un frumos pod.

PALATUL UNIRII (din IASI)

Monument istoric Cladirea a fost zidita in 1808 pentru familia lui Costache Catargiu. Dupa desavarsirea Unirii Moldovei cu Tara Romaneasca, cladirea a fost inchiriata pentru a servi ca locuinta domnitorului. Actualmente aici este amenajat Muzeul Unirii. Vizitare zinic 9-17

CLADIREA TEATRULUI NATIONAL 'VASILE ALECSANDRI'(din IASI)

Monument de arhitectura laica Cladire inaugurata la 1 Decembrie 1896, realizata dupa planurile arh. Fellner si Helmer. Sala de spectacole cu capacitate de 900 locuri, bogat ornamentata in stil baroc, cu o acustica foarte buna.

BIBLIOTECA CENTRALA UNIVERSITARA 'MIHAI EMINESCU'

A fost construita in anul 1640. Adaposteste 2.900.000 volume.

EXPOZITIA ARHEOLOGICA (din BAICENI) (Iasi >> Baiceni (Cucuteni))

Muzeu judetean Constructie in situ de protectie a unui turn princiar din sec. IV - III i.e.n. Elemente de istorie locala vestigii ale culturii Cucuteni, tezaur de aur traco-getic. Vizitare zilnic 8-16; Iarna zilnic 9-17

BOJDEUCA LUI CREANGA

Muzeu memorial Casa tipic taraneasca cu doua odai mici despartite de o tinda centrala care se termina in spatele bojdeucii printr-un cerdac - odinioara deschis. Sunt expuse documente, fotografii, diferite obiecte care ilustreaza viata si activitatea lui Creanga. Este situata in cartierul Ticau. Aici si-a petrecut ultimele doua decenii ale vietii (1872-1889). In 1917 casa a fost restaurata, iar in 1918 s-a deschis ca muzeu. Vizitare 9-17 - luni inchis.

CASA MEMORIALA COSTACHE NEGRUZZI (Iasi>>Trifesti)

Muzeu memorial Profil - memorial - istorie literara Obiecte, mobilier, fotografii, manuscrise, scrisori apartinand lui C. Negruzzi Muzeul este amenajat in casa familiei Negruzzi construita in sec. XIX Aici s-au intalnit de nenumarate ori, revolutionarii de la 1848 cu ministrii moldovei. In parc este inmormantat C. Negruzzi

CASA MEMORIALA GEORGE TOPARCEANU

Muzeu memorial Profil - istorie, arta plastica si decorativa. Obiecte personale ale poetului (pipa, scrumiera, aparat foto), picturi originale, manuscrise, reviste. Casa construita la inceputul sec. XX - este monument de arhitectura laica. A fost restaurata in 1985. Vizitare 10-17. Luni inchis.

COMPLEXUL NATIONAL MUZEAL AL MOLDOVEI (din IASI)

Muzeu national Muzeul de istorie al Moldovei - profil istorie, arheologie, numismatica Muzeul de arta - profil - arta decorativa, arta plastica romaneasca, arta universala, grafica, sculptura, icoane Muzeul de etnografie al Moldovei - profil - etnografic si arta populara Muzeul politehnic - profil - stiinta si tehnica energetica, inregistrarea si redarea sunetului, telecomunicatii. Complexul este amenajat in Palacul Culturii

MUZEUL DE ISTORIE NATURALA AL UNIVERSITATII Al.I. CUZA (din IASI)

Muzeu judetean. Profil - stiintele naturii. Colectii paleontologice, botanice, geologie, mineralogie si zoologie. Pe cladire se afla o placa comemorativa care aminteste ca in aceasta cladire, in 3 ianuarie 1959 s-a propus candidatura lui A.I. Cuza pentru functia de domnitor al Moldovei. Vizitare - zilnic 9-17. Luni inchis.

PODGORIA COTNARI

Podgorie Veche si renumita podgorie cunoscuta din sec. XV. Predomina soiurile indigene. Grasa de Cotnari, Feteasca, Tamaioasa Romaneasca, Francusa (vinuri albe si rose).

CENTRU FOLCLORIC (din IEPURENI)- Iasi>>Iepureni (Andrieseni)

Obiceiuri populare traditionale. Obiceiuri populare calendaristice, obiceiuri de iarna: jocul caprei - mastile de capra sunt unice in tara fiind realizate din spic de stuf.

Piata turismului in judetul Iasi

Pentru analiza evolutiilor in cadrul ramurilor economiei nationale, in care activeaza societatea, s-a recurs la informatii continute in publicatiile editate de Comisia Nationala pentru Statistica si Institutul de Cercetari in Turism.

Indicatorii care au relevanta pentru analizarea activitatii si a pozitiei pe piata a Hotelului “La Castel” se refera la evolutia activitatii din ramura “turism”, cat si la evolutii din cadrul ramurii “servicii prestate populatiei – alimentatie publica”.

Tabel nr. 17 Evolutia activitatii turistice in judetul Iasi se caracterizeaza prin: mii locuri-zile

Tabel nr. 18. Indicatori privind piata turistica din judetul Iasi in perioada 2003-2006

Indicele de ocupare neta a capacitatii, in anul 2006, in judetul Iasi, a fost pe total de 43,1%, in timp ce in hoteluri a fost de 50,8%.

Pe baza datelor prezentate se pot formula urmatoarele constatari cu privire la piata locala:

- Capacitatea de cazare turistica exprimata in numar de locuri, in perioada 2003– 2006, a scazut, comparativ cu anul 2003, cu 7,01% pe total si cu 17,88 % la categoria hoteluri;

- Capacitatea de cazare turistica exprimata in numar de locuri x zile, in perioada 2003 – 2006, a scazut, comparativ cu anul 2003, cu 12,49% pe total si cu 7,08 % la categoria hoteluri;

Se poate trage concluzia din primele doua constatari ca scaderea numarului de locuri de cazare turistica nu a produs, pe medie, o criza a locurilor de cazare, atat pe total, cat si la categoria hoteluri;

numarul de turisti din Iasi cazati in unitati de cazare turistica, in perioada 2003 – 2006, a scazut, comparativ cu anul 2003, cu 35,64% pe total si cu 29,29% la categoria hoteluri;

numarul de turisti din tara cazati in unitati de cazare turistica, in perioada 2003 – 2006, a scazut, comparativ cu anul 2003, cu 36,92% pe total si cu 29,48% la categoria hoteluri;

se constata ca numarul de turisti straini ce au fost cazati in hoteluri este in scadere in perioada 2003 – 2006;

Numarul de innoptari pe total turisti in unitati de cazare turistica, in perioada 2003 – 2006, a scazut, comparativ cu anul 2003, cu 13,03 % pe total si a crescut cu 4 % la categoria hoteluri, in timp ce pentru turistii din tara, evolutia este de scadere cu 13,6 % si de crestere la categoria hoteluri cu 6,18 %.

Innoptari in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, pe tipuri de structuri de primire turistica

Tabel nr. 19. Nr innoptari lunare in perioada 2005-2006

In 2005, numarul mediu de sosiri lunare a fost de 10.804 pe total structuri turistice si din care 9.605 in hoteluri iar in 2006, sosirile lunare pe total structuri turistice s-a ridicat la 11.139 din care 9.557 in hoteluri.

Se observa ca pe ansamblu, numarul de sosiri a crescut in 2006 fata de 2005 cu 3,10% insa au scazut cu aproximativ 1% in cazul hotelurilor.

Strategia de crestere a gradului de ocupare trebuie sa se bazeze pe atragerea turistilor de la alte hoteluri dar si din alte structuri turistice.

Indicele mediu de utilizare neta lunara a locurilor de cazare a crescut de la 36% in 2005 la 39,5% in 2006.

In concluzie, se poate afirma:

numarul turistilor romani este in scadere, dar creste constant numarul de turisti straini;

turistii romani au preferinta pentru hotelurile de **;

turistii straini au preferinta pentru hotelurile de ***;

Cota de piata a Hotelului „La Castel”[14]

Servicii cazare

Conform datelor furnizate de Institutul National de Statistica a Romaniei, capacitatea de cazare turistica din judetul Iasi a evoluat conform tabelului urmator. Se observa ca intre anii 2000 si 2006 capacitatea de cazare a fluctuat, dar nu au fost inregistrate schimbari majore.

Tabel nr. 20. Capacitatea si activitatea de cazare turistica  in judetul Iasi

Figura nr. 9. Principalii indicatori ai structurilor de primire turistica din Judetul Iasi in perioada 1990-2006

Capacitatea de cazare turistica pentru structura hotel din judetul Iasi a fost in 2005 de 586.673 locuri (77% din total locuri), iar in trimestrul I al anului 2006 a fost de 134.934 (83% din total).

Sosirile turistilor straini in judetul Iasi au fost in numar de 19.488 (15% din total) in anul 2005, iar in primul trimestru din 2006 au fost 3.092 sosiri (9,14% din total).

Figura nr. 10. Ponderea sosirilor turistilor straini in Judetul Iasi in 2005

Se considera ca piata potentiala a hotelului „La Castel”, totalul turistilor sositi in judetul Iasi. Pentru aceasta variabila se ia in calcul o crestere de 5% pe an, o crestere mai mica decat media de 9% inregistrata pe ultimii 3 ani.

Avand o capacitate de cazare de 18.615 locuri pe an, si luindu-se in calcul un grad de ocupare de 40% pentru primul an de functionare, care creste cu circa cinci procente anual, cota de piata pentru primul an va fi de 2,3 %. Pentru al doilea si al treilea an se previzioneaza o cota de piata de circa 3%. Mentionam faptul ca a fost luat in calcul un grad de ocupare mai mare decat media deoarece numarul de camere din hotel este redus, deci pe ansamblu gradul de ocupare va fi mai ridicat.

Tabel nr. 21. Piata turistica potentiala din Judetul Iasi

* valori previzionate

Hotel “ La Castel”

Tabel nr. 22. Capacitatea Hotelului LA CASTEL

Tabel nr. 23. Capacitatea Hotelului LA CASTEL

* s-a considerat o perioada medie de sedere de 2,3 zile

Servicii agrement

Pentru a calcula cota de piata pentru serviciile de agrement care vor fi solicitate de locuitori din orasul Iasi s-au luat in calcul urmatoarele elemente:

- s-a considerat ca circa 1/3 din populatie are posibilitatea financiara si este interesata sa-si petreaca timpul liber intr-un mod relaxant

Populatia Iasiului a fost estimata la recensamantul din 2002 la 339.889 locuitori. Piata vizata de firma este reprezintata de 1/3 din locuitorii Iasului, adica 113.296 persoane.

- s-a luat in calcul solicitarea in medie a 5 servicii de catre fiecare client

In tabelul urmator estimam numarul de clienti din orasul Iasi care solicita serviciile de agrement oferite de baza hotelului „La Castel”.

Tabel nr. 24. Volumul previzionat al serviciilor oferite

Tinand seama de piata disponibila, cota de piata pentru serviciile de agrement are urmatoarea evolutie:

Tabel nr. 25. Evolutia previzionata a cotei de piata pentru serviciile de agreement oferite

Se considera ca fiecare client cheltuie in medie 10 euro pentru serviciile de agrement, valoare din care 75 % o reprezinta marja comerciala. Astfel, in tabelul urmator se calculeaza valorile aproximative previzionate a se incasa din activitatile de agrement.

Tabel nr. 26. Volumul previzionat al veniturilor din serviciile oferite

Mentionam faptul ca excursiile pentru turisti nu au fost incluse in prognoza efectuata privitor la cota de piata pentru serviciile de agrement.

Segmentul principal de clienti ai hotelului de *** La Castel va fi constituit din oamenii de afaceri romani sau straini care viziteaza Iasiul (respectiv zona Moldovei) pentru rezolvarea problemelor de afaceri, a caror sejur se intinde de regula pe o perioada de 2-3 zile. Acestia sunt in cautarea unui cadru select, care sa le ofere in acelasi timp discretie si posibilitati de a se relaxa, atat pasiv cat si activ (servicii wellness, activitati sportive, cine cu meniu specific etc.). O alta categorie de clienti o va constitui grupurile sosite prin diferite agentii de turism, aflate in tranzit spre alte zone turistice, si in unele perioade ale anului grupuri aflate la diferite conferinte sau seminarii, cu sejururi in medie de 10-12 zile.

In ceea ce priveste sezonalitatea, aceasta nu va influenta foarte mult activitatea, oamenii de afaceri avand aproximativ acelasi program tot timpul anului, iar vara se va inregistra in medie o crestere de 20% datorata perioadei concediilor.

Clientii obisnuiti ai hotelurilor de trei stele vor fi motivati sa aleaga Hotelul La Castel atat pentru calitatea serviciilor oferite si pentru ambient, dar si pentru multitudinea oportunitatilor de petrecere a timpului liber comparativ cu ofertele altor hoteluri de acelasi tip. Astfel, se va tine seama de confortul in camerele de cazare, sala multifunctionala pentru evenimente speciale, restaurantul si terasa amenajate in stil medieval, gastronomia cu specific frantuzesc si traditional romanesc, sala de intretinere corporala (fitness, masaj, sauna) si servicii de agrement diversificate (foisoare cu locuri speciale pentru servit masa in aer liber, piscina pentru adulti si piscina pentru copii, teren multifunctional pentru jocuri sportive – fotbal, handbal, volei, tenis).

Preturile, care se vor situa sub media pe ramura atat pentru serviciile conexe cat si pentru cazare, vor fi o alta modalitate de atragere a clientelei. Astfel, raportul pret/calitate va fi clar in favoarea clientului, realizarea cifrei de afaceri previzionate nefiind o problema.

Factorii care stau la baza strategiei de preturi (tarife) in activitatea de cazare sunt economici, ai cererii si reglementarile legale. Factorii economici includ acoperirea costurilor, realizarea profitului si rentabilitatii, gardul de ocupare, nivelul anterior al tarifelor, situatia economica generala, impactul fenomenului inflationist asupra costurilor, evolutia cursului de schimb, conditiile de plata etc. Desi cea care „dicteaza” preturile este piata si nu costurile, pe termen mediu si lung necesitatea acoperirii costurilor este evidenta. Factorii cererii cuprind aspecte legate de sensibilitatea clientului fata de tarife. De exemplu, clientii se dovedesc a fi mai sensibili cand achita serviciul in numerar sau prin cec si mai putin sensibili daca efectueaza plata prin carte de credit sau virament bancar.

De regula pe pietele bunurilor si serviciilor de consum, scaderea preturilor si tarifelor garanteaza cresterea vanzarilor, potrivit unui coeficient de elasticitate subunitar sau supraunitar. Industria hoteliera rastoarna o viziune simplista a acestei reguli. Reducerea accentuata a tarifelor de cazare (principalul generator de profit) mai degraba atrage suspiciune din partea clientilor, cererea fiind astfel inelastica in raport cu pretul. Clientii se adreseaza hotelurilor pe care le percep conforme statutului si bugetului lor.

2.2. Cadrul legislativ

Cadrul general de desfasurare a activitatilor din domeniul turistic in Romania se refera la:

•    Legea nr.229/2005 privind aprobarea Ordonantei nr. 5/2005 privind modificarea art.33 din Ordonanta nr. 58/ 1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism in Romania

•    Ordonanta nr. 5/2005 privind modificarea art.33 din Ordonanta nr. 58/ 1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism in Romania, aprobata cu modificari prin Legea nr. 755/2001

•    Legea nr. 755/2001 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 58/ 1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism in Romania

•    Ordonanta Guvernului Nr. 58/ 1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism in Romania

Modificarile permanente ale actelor normative privind brevetarea, licentierea, TVA-ul in turism, legea turismului, etc. au creat confuzie in randul operatorilor de turism si un efort de adaptare continuu la noile conditii ale pietei. Instabilitatea cadrului legislativ s-a reflectat in investitii modeste in turism si servicii de slaba calitate.

Turismul in Romania s-a dezvoltat an de an, mai pregnant insa de la data la care a existat si vointa politica, in sensul declararii turismului ca fiind ramura prioritara de catre actuala guvernare.

In ultimii ani, Ministerul Turismului a reusit asigurarea unui cadru legal stabil si in concordanta cu legislatia comunitara in domeniu. In acest sens, cu referire directa la activitatea agentilor de turism si a prestatorilor de servicii turistice, au fost adoptate urmatoarele acte normative:

HG 238/2001 privind conditiile de acordare a licentei si brevetului de turism;

OMT 170/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice privind criteriile si metodologia pentru eliberarea brevetelor si licentelor de turism;

Ordonanta Guvernului 107/1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice modificata si aprobata prin Legea 131/2001;

Ordinul Ministerului Turismului nr. 235/2001 privind asigurarea turistilor in cazul insolvabilitatii sau falimentului agentiei de turism;

OMT 69/2005 pentru aprobarea contractului cadru de comercializare a pachetelor de servicii turistice;

Legea 571/2005 privind Codul Fiscal si HG nr 44/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a legii nr. 571/2005 privind Codul Fiscal.

Dezvoltarea in Romania a numarului de hoteluri, moteluri, pensiuni turistice,a noi forme de agrement reprezinta noi oportunitati de afaceri insa in acelasi timp necesita si personal calificat care sa asigure serviciile clientilor dar si relatiile de promovare, contractare si valorificare a capacitatilor respective.

2.3.        Tendinte in domeniul consumului. Profilul consumatorului[15]

Pentru crearea unei atmosfere cat mai placute pentru turistii cazati in hotel, se va asigura un confort sporit in camerele de cazare, sala multifunctionala pentru evenimente speciale, restaurantul si terasa cu meniu specific romanesc si frantuzesc, sala de intretinere corporala (fitness, masaj, sauna) si servicii de agrement diversificate (foisoare cu locuri speciale pentru servit masa in aer liber, piscina pentru adulti si piscina pentru copii, teren multifunctional pentru jocuri sportive – fotbal, handbal, volei, tenis).

Piata tinta[16] o reprezinta:

„Business man-ii” - oameni de afaceri, romani si straini, care au intentia de a veni in Iasi pentru a participa la intalniri de afaceri, congrese, simpozioane, targuri si expozitii, manifestari culturale, sportive si religioase. Hotelul are in vedere amenajarea si dotarea unei sali multifunctionale care sa asigure desfasurarea acestor manifestari.

„Europenii” - grupurile de turisti straini aflate in tranzit, in special din Italia si in general Comunitatea Europeana. Pentru grupurile de cetateni straini (in special turisti din Israel) se are in vedere organizarea de mini-excursii de o zi in Iasi si imprejurimi si excursii de 3-4 zile pentru vizitarea obiectivelor de tipul Manastirilor din Nordul Moldovei.

„Cautatorii de distractii” - familiile din judetul Iasi si din orasul Iasi in special, cu venituri medii si ridicate, care isi petrec week-end-urile la terase in aer liber sau in spatii de agrement de tipul Ciric, Bucium, Dorobant.

Structura prognozata a clientilor va fi:

Vacantieri individuali, grup format din:

oameni de afaceri veniti la intalniri de afaceri sau pentru a semna contracte, care doresc un anumit confort potrivit imaginii lor si in acelasi timp un ambient placut, relaxare si discretie (pentru aceasta categorie este important sa poata plati cu card si posibilitatile de decontare – eventual si decontarea meselor);

cupluri tinere cu copii, cu varsta cuprinsa intre 25 45 ani, cu venituri mari;

cupluri tinere fara copii, cu varsta intre 20 30 ani, cu venituri medii, dar care pot cheltui sume importante;

Grupuri organizate de turisti formate din

turisti romani si straini aflati in tranzit si echipele sportive care vin in Iasi la competitii sportive cu sejururi sub 3 zile;

turisti straini aflati in tranzit, in special turistii veniti sa viziteze manastirile din Nordul Moldovei;

grupuri de oameni care participa la congrese, conferinte, cu un venit mediu, ce vor cheltui putin, in functie de sumele aprobate de organizatori

Familii din judetul Iasi si din orasul Iasi in special, cu venituri medii si ridicate, pentru servicii de agrement in week-end.

2.4.        Situatia actuala si tendinte in domeniul tehnologiilor.

Tehnologiile folosite sunt in continua dezvoltare. Echipamentele destinate serviciilor de relaxare (sauna, dus solar, jacuzzi, piscina, etc.). sunt de ultima generatie, cu multiple facilitati. Gestiunea hoteliera va fi asigurata prin programe informatice si un grad ridicat de automatizare. Cele mai recente modele pentru echipamentele din gamele alese vor fi achizitionate de la producatori de renume din tara si strainatate. Echipamentele utilizate sunt produse dupa normele europene (fabricate in tari membre U.E. – Spania, Italia, Franta), au consum redus de energie, nu afecteaza mediul, etc.

Pe plan local, la nivelul orasului Iasi, dotarea cu tehnologie este slaba datorita puterii financiare scazute din ramura. Acest fapt nu are repercusiuni asupra mediului (tehnologia nu afecteaza in mare masura mediul), ci in special asupra calitatii serviciilor.

2.5.        Piata de aprovizionare

Piata de aprovizionare a Hotelului „La Castel” cuprinde urmatorii furnizori:

1. Furnizori de utilitati curente (apa, gaz, curent electric, telefon)

Apa, gazul si curentul electric vor fi furnizate de firmele care detin monopolul in aceasta regiune (respectiv regiile autonome RAJAC, DISTRIGAZ, SC ELECTRICA SA si SC Romtelecom pentru servicii de telefonie).

2. Furnizori de materii prime pentru activitatea de alimentatia publica

Principalele atuuri ale furnizorilor restaurantului trebuie sa fie calitatea produselor livrate, disponibilitatea produselor in cantitatile necesare si la timp, suportul acordat in legatura cu utilizarea produselor sau vanzarea lor (campanii de promovare si materiale publicitare).

- furnizorii de alimente de baza (carne, produse lactate, faina, ulei, zahar, dulciuri, fructe)

Principalul furnizori de alimente de baza va fi supermarketul de tip Cash&Carry Metro.

De asemenea se va consolida relatia cu firme de distributie pentru aprovizionarea sistematica: UNIVERSAL DP S.R.L., KOSAROM S.A., AVICOLA S.A., BOEMA IMPEX S.R.L., DE SILVA INTERMED, FLORUM IND ALIM, INTERBRANDS M&D, HERMES TOP S.R.L., MEGAGOLD S.R.L., PRODALIMENT S.R.L., UNIVERSCOM S.R.L., ROLLIT PRODIMPEX S.R.L., VITALEF S.A., S.C. AFER S.R.L., BLACK COMPANY GROUP, DORNA LACTATE S.A., WHITELAND IMPORT EXPORT.

- furnizori de bauturi racoritoare si apa minerala

Principalii furnizori de bauturi racoritoare vor fi: METRO Cash&Carry, COCA-COLA, PEPSI, PARMALAT ROMANIA S.R.L..

-furnizori de bauturi alcoolice

Principalii furnizori de bauturi alcoolice vor fi: METRO Cash&Carry , EXCENTRIC IMPEX, GRUPUL DE DISTRIBUTIE ETA, MEGAGOLD S.R.L., T&G GRUP INVEST S.R.L., INTERNATIONAL LOYAL IMPEX S.R.L. , VLAD EXIM S.R.L.

-furnizori de tigari si cafea

Principalii furnizori de tigari si cafea vor fi: METRO Cash&Carry , INTERBRANDS M&D, GRUPUL DE DISTRIBUTIE ETA, VIOLIN TRADE.

3. Furnizori de produse pentru curatenie si mentinerea igienii

Principalii furnizori de produse pentru curatenie si mentinerea igienii vor fi: METRO Cash&Carry, ECOLAB, HEROM S.R.L., DXD GROUP S.R.L., RATINEX.

4. Furnizori de birotica, papetarie si consumabile

Trima Design Iasi poate asigura necesarul de produse de birotica si papetarie.

5. Furnizori de consumabile personalizate hotel si restaurant

Consumabilele cum sunt sapunul, samponul, servetelele etc. necesare atat pentru camera de hotel cat si pentru restaurant vor fi personalizate cu numele si logoul hotelului, iar furnizorul va fi compania S.C. START HOTELS S.R.L. (Bucuresti).

Furnizorii pentru materialele necesare hotelului sunt numerosi si nu au putere mare de negociere, conditiile comerciale si preturile fiind similare, in functie de marcile produse/distribuite.

2.6.        Analiza competitiei[17]

Serviciile Hotelului La Castel vor fi orientate pe segmentul de piata al oamenilor cu un venit peste medie. Pentru a satisface nevoile pietei alese, serviciile vor fi de calitate superioara, orientate spre client.

A. Servicii de cazare

Concurentii societatii sunt toate structurile de cazare turistica din municipiul Iasi, clasificate cu * si ****.

Concuretii societatii sunt reprezentati de toate structurile de cazare turistica din municipiul Iasi, clasificate intre * si ****.

Concurenta pe servicii identice

Printre concurentii principali din Iasi trebuie enumerati: Hotel Moldova ***,    Hotel Unirea*** si Hotel Astoria ***.

Tabel nr. 27. Situatia comparativa a concurentilor hotelului La Castel

Pretul mediu la concurenti (la hotelurile din Iasi cu 3 stele):

Tabel Nr.28. Preturi practicate pe piata turistica din Iasi

Hotel Moldova, categoria ***, asigura servicii si confort de calitate medie (serviciile pentru relaxare fiind insa foarte diversificate), o parte din camere renovate, o parte din camere cu dotari de lux, preturi ridicate pentru calitatea serviciilor oferite, are parcare proprie si piscina acoperita , are sala de conferinta.

Hotelul Unirea, categoria ***, renovat in 2005, confort ridicat, servicii de calitate (diversitatea serviciilor este insa redusa), dotari corespunzatoare, preturile la cazare cele mai reduse.

Hotel Astoria, categoria ***, este cel mai nou hotel din categorie de pe piata Iasului, cu servicii si confort ridicat, dotari corespunzatoare, orientat spre categoria oamenilor de afaceri, preturi medii pentru serviciile oferite insa mai mari decat ale concurentei.

Tabel nr. 29. Situatia comparativa a serviciilorpentru principalii concurenti

Hotelurile cu traditie in Iasi, respectiv Hotelul Unirea si Hotelul Moldova, au ca avantaj pozitionarea ultracentrala. Aceste hoteluri au capacitate de cazare foarte mare (342 si 249 locuri), insa cladirile si dotarile sunt vechi. Renovarea a fost posibila dar numai partial (un anumit numar de camere), datorita costurilor implicate foarte mari dar si a faptului ca gradul lor de ocupare este mic.

Hotel Astoria are insa o organizare conform segmentului tinta vizat (oamenii de afaceri) si o capacitate de cca. 100 locuri care-i asigura un grad de ocupare satisfacator si o eficienta crescuta a activitatii. Serviciile pentru relaxare sunt insa inexistente la acest hotel, iar numarul de locuri de parcare este mic.

Hotelul La Castel va avea ca avantaje preturile competitive pentru conditiile de cazare excelente si multiple servicii care sa adauge plus-valoare ofertei sale (restaurant si bar cu ambient medieval, piscina, dus solar, masaj, sauna, teren sport etc.). Ca si dezavantaje s-ar putea mentiona localizarea (departe de zona centrala), localizare care permite insa amenajarea zonei de agrement intr-un cadru intim si izolat.

Concurenta pe servicii similare

O alta categorie de concurenti ai Hotelului La Castel o constituie pensiunile de ***. Astfel de pensiuni in Iasi sunt Pensiunea Moldotour si Pensiunea Little Texas.

Pensiunea Moldotour ***

Situata in centrul orasului, la 300m de gara centrala si 800m de Piata Unirii, vis-a-vis de Supermarket Billa. Dispune de camere moderne si confortabile, dotate cu baie proprie.

Tabel nr. 30. Preturile practicate de Pensiunea Moldotour pentru servicii de cazare

Pensiunea Little Texas ***/****

Situata in drumul catre aeroport, cu o priveliste frumoasa asupra orasului, dispune de restaurant cu specific texan (salon fumatori/nefumatori), 2 corpuri de pensiune, terasa, gradina, parcarea pazita.

Tabel nr. 31. Preturile practicate de Pensiunea Little Texas pentru servicii de cazare

Aceste pensiuni ofera servicii de calitate la preturi reduse (in cazul Moldotour) si asigura in plus fata de un hotel discretia si un cadru intim clientilor, insa nu asigura servicii conexe.

B. Servicii de agrement

Concurenti directi:

Ciric – posibilitati de picnic in aer liber, terase, lac pentru inot, pescuit si plimbari cu barca, structuri de primire turistica.

Dorobant - baza nautica, terase, posibilitati de picnic in aer liber, structuri de primire turistica.

Bucium - posibilitati de picnic in aer liber, terase, padure, structuri de primire turistica.

Ciurbesti - posibilitati de picnic in aer liber, terase, structuri de primire turistica.

Concurenti indirecti:

Gradina Botanica

Piscina Moldova Str. Anastasie Panu nr.31 (hotel Moldova)

Stadionul 'Emil Alexandrescu' Bd. Carol I, Dealul Copou

Stadionul Tineretului Str. Aviatiei, nr.1

C. Servicii de alimentatie publica

Alimentatia publica este un element de baza al produsului turistic (alaturi de cazare si transport) si impresia pe care calitatea acesteia (mod de pregatire si servire, diversitate si mai ales originalitate) o lasa asupra turistului contribuie in mod hotarator la asigurarea gradului de multumire al acestuia si implicit la valorizarea atractiilor turistice ale zonei.

Pe piata restaurantelor din Iasi cele mai importante unitati sunt:

LITTLE TEXAS Restaurant pensiune, restaurant, meniu American, Str. Moara de Vant

BAMBOO CHINESE - Restaurant meniu chinezesc, Str. Sf. Teodor 26

BARBAROSA - Restaurant, Terasa, Bar, Soseaua Nationala 59

BUCIUM CLUB - Restaurant, Terasa, Bar - Soseaua Bucium 55

CASA „BOLTA RECE' - Restaurant, meniu romanesc traditional, Str. Rece 10

CASA POGOR - Restaurant - Str. Pogor 4

CASA UNIVERSITARILOR - Restaurant, Bar , terasa, Bd. Carol I nr. 9

CLUBUL BURSEI Restaurant meniu traditional si international, Str. Al. Lapusneanu3

CLUB RS - Restaurant, Bar , terasa, meniu romanesc, grecesc, mexican, Str. Fatu 2A, Restaurant : 170 locuri, Terasa: 90 locuri, Bar: 60 locuri

COMPLEX DUNAREA Restaurant, Bar , terasa, Str. Panu Anastasie 52

CORSO - Restaurant, Bar , terasa, Str Al. Lapusneanu 11

HANUL 'TREI SARMALE' Restaurant meniu romanesc traditional, Sos. Bucium nr. 52

LA CAO - Restaurant – meniu chinezesc, Strada Arcu 8

ONYX - Restaurant, Terasa, Bar, Str. Bucium 7

QUATRO RUOTE Restaurant, pensiune, DN 24, Km. 22

PUB BARON Restaurant mancare traditionala, Sf. Lazar 52

RESTAURANT CIRIC ('La Ciuperca') - restaurant, mancare traditionala, agrement

RESTAURANT EXPO - Restaurant, Bar

RESTAURANT MOLDOVA - Restaurant, Bar, Anastasie Panu 31

RESTAURANT SELECT- Restaurant, Bar, Casino, Bingo, '14 Decembrie 1989'

RESTAURANT TRAIAN - Restaurant, Bar

CONCLUZII

La intrarea si iesirea de pe piata a unei unitati de cazare de tip hotel de 3*** se pot intampina urmatoarele impedimente:

- bariere de intrare pe piata

• valoarea mare a investitiei initiale
• indeplinirea conditiilor reglementate prin lege pentru incadrarea la categoria 3***
• crearea unor relatii stranse cu agentiile de turism pentru promovarea hotelului si atragerea clientilor

- bariere de iesire de pe piata

• imobilizarile mari in active fixe            

Prin urmare, pe o piata cu o concurenta ridicata in ceea ce priveste unitatile de cazare similare (piata dominata de un numar redus de competitori mari), Hotelul La Castel vine in intampinarea clientului sau, omul de afaceri mereu pe drumuri, oferind:

servicii de cazare in camere noi si moderne, dotate cu toate utilitatile

multiple facilitati de petrecere a timpului liber (de la activitati de relaxare pana la cele sportive)

delicioase preparate culinare din bucataria franceza, completate cu retete specific romanesti, intr-un cadru intim si inedit (amenajare bar si restaurant in stil medieval)

numeroase servicii incluse in pretul de cazare: mic dejun, piscina, fitness, sauna, masaj

preturi rezonabile

Reunind intimitatea si calitatea cazarii intr-o pensiune de lux (datorita numarului redus de camere), cu diversitatea serviciilor oferite de marile hoteluri si o serie de servicii gratuite, Hotelul La Castel este proiectat pentru a atrage, a satisface si fideliza si cei mai exigenti clienti.

Matricea SWOT[18] a Hotelului La Castel

CAPITOLUL 3 FUNDAMENTAREA FINANCIARA A PROIECTULUI DE INVESTITIE

3.1. PARAMENTRII PROIECTULUI INVESTITIONAL

3.1.1. Obiectivele proiectului

Tabel nr. 32. Obiectivele proiectului

3.1.2.     Descrierea tehnica a proiectului

Complexul hotelier va fi amplasat in extravilanul municipiului Iasi, pe aleea M. Sadoveanu nr. 54, in zona dealului Breazu, conditiile pentru serviciile de agrement fiind deosebite. Acesta se compune din:

1.     hotelul La Castel (S+P+E+M), care include:

21 camere duble,

3 apartamente,

2 sali de protocol (fiecare cu cate 10 locuri)

1 sala de fitness,

1 sala masaj,

2 sali sauna,

1dus solar

2.     restaurant (126 locuri din care 72 locuri in sala de mese si 54 locuri in 3 separeuri) amenajat in stil medieval cu o ambianta eleganta; dispune de instalatie de aer conditionat si instalatie de sonorizare.

3.     terasa de vara (cu 88 locuri)

4.     1 piscina acoperita, compusa din:

1 piscina adulti (cu o suprafata de 103 m²),

1 piscina copii

1 piscina jacuzzi

terasa

5. 1 teren de sport multifunctional cu o suprafata de 832 m², cu pista elastica, pentru practicarea tenisului, baschetului, fotbalului, handbalului, volei

6. spatiu de joaca pentru copii

7. parcare exterioara auto cu 18 locuri

Organizarea spatiilor este realizata astfel: (in anexa sunt prezentate schitele si planurile de amenajare a spatiilor).

Tabel nr. 33. Organizarea spatiilor din cadrul hotelului La Castel

Hotelul dispune de parcare exterioara cu o capacitate maxima de 18 locuri. Exista cale de acces catre hotel dinspre Soseaua Iasi – Breazu.

La receptie turistii vor fi informati de posibilitatile de petrecere a timpului liber si de dotarile hotelului si de facilitatile de care vor dispune.

Camerele sunt amenajate in stil modern cu mobilier elegant. Fiecare camera va fi dotata cu TV cablu, minibar, televizor color, telefon international, conectare la internet, grup sanitar cu cabina de dus. Turistii cazati in hotel vor beneficia gratuit de servicii de sauna, piscina, masaj, fitness, inchiriere teren sportiv si de servicii cu plata pentru dus solar si piscina jacuzzi. Exista camere speciale pentru nefumatori. Micul dejun este inclus in pretul cazarii.

Pentru intalnirile de afaceri hotelul dispune de 2 sali de protocol, fiecare cu o capacitate de 10 locuri dotate cu flipchart, laptop si videoproiector.

Pentru cina, receptii si mese festive, restaurantul din incinta hotelului este solutia ideala. Avand o echipa de bucatari de inalta pregatire si avand asigurat un serviciu impecabil, restaurantul hotelului va oferi momente placute, intr-o atmosfera selecta. Restaurantul amenajat in stil medieval, se va impune prin meniul variat, cu specialitati traditionale romanesti sau din bucataria internationala si atentia deosebita a personalului pentru fiecare client.

Restaurantul va dispune de 72 locuri in sala de mese si 54 locuri in 3 separeuri. De asemenea restaurantul va dispune de o statie de amplificare si sonorizare pentru evenimentele si petrecerile organizate in incinta acestuia. Firma va organiza la sfarsitul saptamanii (in special in zilele de sambata si duminica) evenimente precum nunti, botezuri, cumatrii sau alte receptii in incinta restaurantului.

Piscina din cadrul complexului ofera posibilitatea relaxarii si petrecerii timpului liber atat pentru turistii cazati in hotel cat si pentru cei veniti in week-end din zonele apropiate municipiului Iasi. Clientilor le sunt puse la dispozitie sezlongurile si umbrelele
in spatiile special amenajate. De asemenea este amenajata o terasa unde turistii pot servi bauturi racoritoare.

Pentru copii va fi amenajat un spatiu de joaca in aer liber si in apropierea piscinei. Spatiile de joaca vor fi dotate cu tobogane drepte si in spirala, euro-leagane, euro-balansoar, panou mini-baschet, carusel si jucarii din materiale textile si lemn.

Serviciile de relaxare prin masaj, dus solar, sauna, vor contribui la cresterea confortului turistilor pe perioada sederii in hotel. Personalul pentru executarea serviciilor de masaj va detine atestat de specialitate si va fi remunerat pe baza unui contract de colaborare (prestari servicii).

In special pentru turistii straini firma va organiza excursii in municipiul Iasi si in afara acestuia, pachetele de servicii incluzand vizite la principalele obiective turistice din zona. Durata acestor excursii va fi de o zi pentru cele realizate in municipiul si judetul Iasi si 2 zile pentru cele realizate in afara judetului. Pe tot parcursul calatoriilor turistii vor fi insotiti de un ghid.

Tabel nr. 34. DOTAREA CU ECHIPAMENTE[19] - HOTEL LA CASTEL (Valorile sunt exprimate in euro si nu contin TVA)

Pentru fiecare turist sunt prevazute in camera urmatoarele consumabile:

Tabel nr. 35. Consumabile personalizate pentru fiecare turist cazat

Piata de aprovizionare a Hotelului „La Castel” se imparte pe urmatoarele categorii :

1. furnizori de echipamente si utilaje pentru bucatarie si spalatorie

2. furnizori de mobilier si alte produse

3. furnizori de aparatura birotica si electronica

4. furnizori echipamente facilitati (sala fitness, teren multifunctional, piscina)

5. furnizori de echipamente pentru personal

6. furnizori mijloace de transport auto

7. furnizori centrala termica + accesorii

8. furnizori dotari PSI

9. furnizori dotari bar/restaurant/terasa

10. furnizori dotari grupuri sanitare

11. Alte dotari