|
|
|
STRUCTURA ECONOMIEI NATIONALE
Stabilizarea leului , prin liberalizarea preturilor, a asigurat transferul resurselor necesare intretinerii statului, precum si trecerea unei parti importante a avutiei nationale in proprietatea noii nomenclaturi.
Unul dintre cele mai clare semnale ale existentei pietei libere in Romania il reprezinta functionarea Bancii Nationale a Romaniei la nivel de compatibilitate europeana.
Anul 1990 a marcat un moment de ruptura in evolutia comertului exterior, exportul scazand cu 40% iar importurile au crescut cu 40%.
Reducerea considerabila a volumului valoric al comertului exterior a fost determinata, in principal de scaderea puternica a exportului, ca urmare a crizei din economia nationala.
O cauza importanta a scaderii schimburilor comerciale externe ale Romaniei, rezida in incapacitatea estului european de a reconstitui fluxuri pe baza economiei de piata. Diferenta de standard tehnic intre Europa de Est si cea de Vest a facut ca reorientarea structurii geografice a exportului sa nu poata avea loc decat pentru produse cu grad redus de prelucrare. Stoparea industrializarii a bulversat in lant sectorul industrial, care in loc de venituri este generator de platii sociale pentru subsistenta.
Politica guvernului de accelerare a privatizarii si de restructurare a industriei nu a putut fi imediat aplicata, din cauza disputelor politice si politicianiste, a barierelor birocratiei si a lipsei de experienta administrativa.
De asemenea , se acorda atentie crearii si ameliorarii cadrului institutional: retrocedarea proprietatilor catre fostii proprietari si plata unor despagubiri echitabile; instituirea proprietatii publice si reglementarea regimului juridic al aceteia; reforma administratiei publice; statutul functionarului public si raspunderea ministeriala; dezvoltarea regionala; revizuirea Codului Muncii; impozitul pe venit global; reforme sociale.
Prin restructurarea profunda a regimului proprietatii, privatizarea reprezinta o coordonata fundamentala a tranzitiei la mecanismele pietei.
In profida dificultatilor , privatizarea a avut implicatii sociale importante. Drepturile de proprietate au inceput sa-si manifeste efectele in comportamentul indivizilor, in cadrul unor piete emergene, in curs de institutionalizare.
A avut loc restrangerea relativa a sectorului de stat, care a incetat sa detina pozitia predominanta. Pe ansamblu, sectorul privat a devenit predominant (58% din PIB).
In conditiile unui mecanism de piata in curs de constituire, avand destule imperfectiuni, privatizarea in Romania nu a fost mai lenta ca ritm.
Banca Nationala a Romaniei a cautat sa-si indeplineasca cat mai profesional atributiile, in acest sens masurile monetariste, indreptate spre mentinerea puterii de cumparare aunitatii monetare nationale sau a descresterii acesteia in limitele rezonabile, s-au aratat eficiente.
Conform aprecierilor internationale, pentru Romania decalajele si dezechilibrele raman inca o problema subliniata in anii urmatori de Raporturile de tara ale Uniunii Europene in perspectiva aderarii tarii la aceasta entitate politica si economica. Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007 reprezinta obiectivul mobilizator pentru toate fortele politice si resursele nationale care trebuie sa asigure - prin caile si miloace proprii, dar si a unui consistent sprijin extern - locul pe care il merita in marea familie a statelor Uniunii Europene.
