Documente noi - cercetari, esee, comentariu, compunere, document
Documente categorii

Riscurile in tranzactiile internationale (TI)

Riscurile in tranzactiile internationale (TI)

In orice operatiune eco-fin bancara pot aparea riscuri provocate de evenimente imprevizibile, ca: nationalizarile, razboaielor, tulburari sociale, schimbari de regimuri politice, crize eco-fin, inclusiv catastrofe naturale.

!!! Riscul = se poate define ca un eveniment viitor, nesigur dar posibil. Riscul, in general marcheaza nesiguranta, incertitudine, cauzeaza pagube care pot fi fizice (distrugerea unor buniri) sau daune financiare.

In activitatea economica pot aparea daune generate de riscuri, uneori previzibile: decaderea din bonitate a debitorilor sau aparitia unui risc specific cum ar fi cel determinat de schimburile valutare. Pt ca optiunile agentilor economici sa fie realizate, trebuie evitat in permanenta orice risc, indifferent de natura sa. Acest lucru se impune si pt unitatile bancare care sunt expuse unor riscuri mai numeroase si mai diverse deoarece ele pot prelua si riscurile clientilor.



Riscurile se grupeaza in :

1.     Riscuri de ordin fin-valutar

datoria externa;

deficitul de cont curent (acoperirea importurilor si exporturilor);

deficitul rezervei valutare.


2.     Riscul de ordin economic:

potentialul economic al unei tari


3.     Riscul de ordin politic


4.     Riscul de ordin conjunctural:

conjunctura economica mondiala si nu numai a unei tari


5.     Riscul de ordin legislativ:

cand legislatia unei tari nu este armonizata cu reglementarile organismelor internationale si cu reglementarile din tarile partenere.


6.     Riscuri generate de prezenta unor grupari regionale cu reglementari specifice


7.     Riscuri interne si riscuri externe:

Contractual (a)

conjuncturale (referitoare la o piata anume) (b)

valutare  (c)

de garantie (d)

de tara (e)

Pt a limita si a evita urmarile unor riscuri agentii economici, indeosebi creditorii, trebuie sa cunoasca toate tipurile de riscuri si cauzele care le pot provoca precum si nivelul consecintelor riscurilor respective.

Trebuie appreciate daunele care pot aparea in fiecare operatiune si sa adopte masuri asiguratorii pt a nu fi afectate rezultatele financiare.

Operatiunile fin-bancare internationale comporta urmatorele riscuri:

1)     riscurile economice = sunt cele legate de potentialul economic al unei tari cand parametrii acestora nu se inscriu la nivelul celor uzuali.



2)     riscul de ordin fin-valutar = datoria externa, deficit nu numai al balantei de plati si a bugetului guvernamental si al rezervei valutare.

3)     riscul de ordin politic = ca urmare a unor fluctuari guvernamentale si a instabilitatii politice a sistemului respectiv.

4)     riscurile interne = apar la nivel national legat de conditiile de desfasurare a activitatilor economice si sunt legate de reglementarile insuficiente si ineficiente, restrictionari ale climatului de afaceri, insuficienta resurselor mariale si financiare.

5)     riscurile externe = ce apar intre persoane publice (institutii financiare, societati transnationale) legate de limitarea convertibilitatii monedei locale, obstacole in repatrierea profiturilor si cele legate de nivelul taxelor si impozitelor post aplicate.


a)     Riscurile contractuale nu sunt negociate in mod corespunzator de clauze referitoare la aparitia unor riscuri sau chiar nerespectarea unor clauze consemnate in contract.

d)Riscurile de garantie care apar in cadrul raporturilor de imprumut

b)Riscurile conjuncturale,

c)Valutare

e)Tipice relatiilor internationale este riscul de tara ca o forma de manifestare a riscului politic si a riscului economic si se asociaza de regula cu operatiunile financiare ale organismelor internationale, fin-bancare, si a altor organizatii de creditare internationala. Riscul de tara este important pt creditorii straini care initiaza a realiza o investitie directa intr-o anumita tara dar trebuie cunoscut in toate tranzactiile internationale in general. Riscul de tara consta in pierderile rezultate din diferenta de venituri preconizate de guvernantii statului respectiv si cele efectiv realizate in urma derularii unor afaceri ce pot fi sau nu sub controlul guvernului. In sectorul privat riscul de tara este perceput in cazul transferurilor de fonduri daca guvernul restrictioneaza accesul agentilor economici la lichiditati valutare sau dreptul de transfer al valutei rezultate din derularea contractelor economice.

In relatiile interstatale riscul de tara este prezent in situatia unor angajamente neonorate la termen si apare riscul SUVERAN. Este simtit mai ales in sectorul investitiilor externe, ale companiilor multinationale sau transnationale.



Cauze generatoare ale riscului de tara

existenta unor strategii si politici economice deficitare ale guvernelor respective

politici fie insuficient fundamentate ,fie prost aplicate

practicarea de politici comerciale restrictive la nivel national. Indeosebi instrumentele protectioniste de politica comerciala sit axe prohibitive si lipsei stimulentelor pt export si importatori

politici fiscale si valutare inhibatoare pt investitori

un sistem de preturi  rigid neadecvat preturilor de pe piata mondiala

blocaje in fluxul de capital si cel de investitii

deficiente ale regimului juridic al proprietatii, care consta nu numai in apararea dreptului de proprietate dar si in greutati la repatrierea capitalului si a profitului.

Forme de manifestare a riscului de tara

1)     sistarea temporara a platilor, urmata de reesalonarea / renegocierea datoriilor externe

2)     repudierea datoriei externe atunci cand debitorul nu-si recunoaste obligatia de plata

3)     nationalizarea unor investitii straine prin obligatia investitorilor de a preda autoritatilor locale controlul asupra investitiilor acestora

4)     diminuarea profitabilitatii afacerilor ca o consecinta a inrautatirii situatiei economice si sociale din tara respectiva

Riscul de tara se mai poate manifesta si ca urmare a distrugerilor fizice a unor investitii, ca urmare a unor catastrofe naturale sau conflicte si tulburari sociale.

Modele de analiza si metode de masurare a riscului de tara:

Acestea sunt recomandate de organismele financiare internationale pt tarile in curs de dezvoltare sau cele care se afla intr-o situatie de instabilitate si a celor foste socialiste. Sunt exceptate de la aceste determinari tarile OCDE (apartin de ONU).

Sunt utilizate 3 tipuri de metode:

a)     Folosirea unui singur indicator complex care priveste starea economica a unei tari prin combinarea a 3 indicatori (cresterea economica, echilibrul extern, datoria totala). Este considerat un indicator mai putin fiabil si greu de calculat.



b)     Determinat accesibilitatii debitorului la pietele externe de capital pe termen lung. Acesta este folosit de revista "Euromoney" in publicatiile lui

c)     Determinat serviciului datoriei externe si regularitatea platilor, utilizat de revista "Institutional Investor"

Toate aceste metode utilizate de un sistem de punctaje ce permite urmarirea evolutiei riscului de tara se face pe termen scurt, pt operatiunile comerciale si fin-bancare de valori mai mici si pe termen mediu si lung pt investitii (imobiliare si mobiliare).

Pt primele  clasamente pe termen scurt sunt institutii sau agentii specializate pt credite de export (Eximbank, Cofas France) dar si pt agentii internationale calificate care fac determinari pe termen mediu si lung si pot face si p termen scurt. Calificativele acordate de aceste agentii sunt esalonate pe o scala de la 9 pana la 10 trepte:

Aaaa- Moody's

AAA- Standard & Poor's

Tarilor cu o politica sanatoasa li se acorda 3 d a / a (aaa / AAA)

Thompson Bank Watch- pt institutiile fin-bancare

Daca riscul de tara este subevaluat, nivelul protectionist va fi insufficient pt acoperirea pierderilor iar daca este supraevaluat duce la majorarea costului de protective si la reducerea veniturilor preconizate. Pt o banca comerciala, analiza riscului de tara este necesara pt contracararea mediului concurential, pt respectarea principiului prudentei bancare, pt a inregistra  performante financiare si mai mari si pierderi cat mai mici.

Institutiile ce promoveaza exporturile actioneaza prin instrumente de garantare si asugurare a creditelor de export mai ales cand acestea opereaza in numele si contul statului.

Riscurile se mai pot imparti in 2 categorii mari

riscurile comerciale

riscurile necomerciale

Riscurile comerciale sunt determinate de insolvabilitatea importatorului, neplata la termen, refuzul marfurilor, fluctuarea preturilor si a valutelor, riscul privind bonitatea partenerilor comerciali,toate aceste putand fi atenuate prin informatii obtinute de la bancile corespondente

Riscuri necomerciale sunt (riscuri de razboi, revolutie, tulburari sociale, riscul d neplata rezultate din moratoriu (observata de catre institutiile de credit international gen FMI), preluarea scadentelor hotarate de stat la datoriile externe, anularea sau reinoirea autorizatiilor de export dup ace marfurile au fost expediate, exproprieri de obiective.