|
|
|
Comert
Comerciant vanzator marfuri nealimentare
COMERCIALIZAREA PRODUSELOR DIN PIELE - INCALTAMINTE
1)INTRODUCERE
Comertul
Evolutia de ansamblu a economiei mondiale , scoate in evidenta ca,peste tot in lume, comertul, in general,si comertul cu amanuntul,in special,a devenit , in mod progresiv, un sector economic foarte dinamic, aparatul commercial cunoscand profunde mutatii pe toate planurile: metode de vanzare, forme de distributie, repartitie geografica a managementului intreprinderilor. De asemenea, se constata ca respective activitate - comertul cu amanuntul ca ultima veriga a lantului care duce pe producator spre consumatori, este foarte sensibil si vulnerabil la evolutia mediului ambiant, dovedind insa o mare capacitate de a se adapta la noile conditii ale pietei.
In cadrul circuitului comercial al produselor, un rol important revine comertului cu amanuntul, ca veriga intermediara in fluxul relatiilor producator - consumator. Cunoasterea multiplelor aspecte pe care le ridica ansamblul proceselor ce fau profilul acestei activitati, ofera atat orientarea, cat si instrumentul de actiune de care au nevoie intreprinderile din domeniul circulatiei marfurilor.
Comertul cu amanuntul reprezinta o forma a circulatiei marfurilor a carei functie consta in a cumpara marfuri pentru a le revinde consumatorilor sau utilizatorilor finali, in cantitati mici si in stare de a fi intrebuintate
Economia moderna a generat insa noi exigente fata de comertul cu amanuntul, determinandu-l ca fata si alaturi de vanzarea propriuzisa, sa includa in preocuparile sale ti realizarea unor servicii care sa conduca la imbunatatirea sistemului de satisfacere a nevoilor consumatorilor sau utilizatorilor finali si implicit la cresterea gradului de satisfactie a acestora. Este vorba atat de servicii pe care le pot realiza insasi comerciantii cu amanuntul, cum ar fi cele de consulting, ajustajul unor produse, cat si de o serie de servicii ce sunt asigurate impreuna cu alte unitati de specialitate cum sunt cele privind asigurarea transportului marfurilor la domiciliul consumatorului, instalarea si garantie postcumparare, asistenta sociala, diverse servicii personale.
2) SORTIMENTUL PRODUSELOR DIN PIELE -
INCALTAMINTE
Incaltaminte:
a) Dupa natura materialelor:
cu fete din piele
cu fete din inlocuitori
din cauciuc
b) dupa marime si destinatie:
pentru copii
pentru adolescenti
pentru femei si barbati
c) dupa tipul de piele folosit:
bizon
lac
bax
valur
d) dupa felul talpi:
bovine
talpa oglinda
duraflex
microdur
e) dupa felul incaltamintei:
papuci
pantofi
sandale
cizme
bocanci
f) dupa sistemul de confectionare exista incaltaminte:
lipita
vulcanizata
cusuta
g) dupa clasa de calitate
de masa
superioara
extra
3 ) AMBALAREA, MARCAREA TRANSPORTUL SI
DEPOZITAREA PRODUSELOR
DIN PIELE - INCALTAMINTE
Ambalarea
Fiecare perechie de incaltaminte se ambaleaza intr-o cutie de carton sau mucava
plianta sau fixa, in functie de tipul incaltamintei. Incaltamintei cu fete verulate sau de
lac, se inveleste in hartie si apoi se introduce in cutii.
Articole de marochinarie grea se ambaleaza bucata cu bucata in hartie de ambalaj
rezistenta sau in pungi de plastic.
Produsele de marochinarie se impacheteaza bucata cu bucata in hartie si apoi 10 pana
la 100 de bucati in cutii collective in carton sigilat.
Marcarea
Pentru incaltaminte marcarea se realizeaza pe ambele bucati din perechie.
Pe partea dreapta a acoperisului de brant, specificandu-se:
marimea incaltamintei
numarul de program si de commission
numaru modulului
anul fabricatiei
sistemul CTC
Pentru marcare se foloseste foita, hartie copiativa sau imprimarea la cald.
Articolele de marochinarie se marcheaza in interiorul dar si in exterior.
In interior se folosesc etichete textile din piele sau plastic, etichete autoadezive sau benzi imprimate. Articolele de mica marochinarie nu se marcheaza in interior.
In exterior marcarea se face prin prinderea cu ata sau fir de plastic a etichetelor pe produs.
Etichetarea cuprinde:
denumirea intreprinderi producatoare
denumirea produsului
denumirea modelului de piele
numarul modelului
stas
calitatea
stampila CTC
Transportul
Articolele de incaltaminte se transporta cu mijloace acoperite in containare sau lazi. Se face pachete in care se leaga cate 5 cutii avandu-se grija sa nu se degradeze. Fiecare lot este insotit de documente de certificare a calitati. Articolele de marochinarie se transporta cu mijloace de transport acoperite si curate
Depozitarea
Incaltamintea se depoziteaza in incaperi uscate, aerisite la o temperatura cuprinsa intre 10-25 grade Celsius, la umiditate de 65 %, la distanta de cel putin 1 metru de surse de caldura.
Cutiilr se depoziteaza pe rafturi, gratare sau palete, in stive de 10-20 de cutii suprapuse, la o distanta de 15-20 cm de podea si cel putin 1 m de orice sursa de caldura. Depozitarea articolelor de marochinarie se face in magazine uscate aerisite, la o temperatura intre 10 si 30 grade celsius, o umiditate a aerului de 55 % si la o distanta de 0,5 m fata de sursele de caldura.
4)PREGATIREA PENTRU VANZARE A
PRODUSELOR DIN PIELE - INCALTAMINTE
Pregatitea marfi pentru vanzare presupune:
dezambalarea din ambalajele collective
marcarea preturilor
gruparea pe sortimente si articole
aducerea in sala de vanzare
Pregatirea marfurilor pentru vanzare necesita o faza de lucru deosebit de inmportanta care pune in valoare marfa
Dezambalarea se face cu atentie pentru a nu se deteriora ambalajul fiecarui articol in parte.
Stergerea de praf
Ambalajele specifice pentru marfurile care se expun cu ambalaje cu tot se realizeaza astfel in cat sa nu se lase la umezeala pentru a nu se distruge eticheta.
Retusarea defectelor minore
La produse pentru masurat, unelte de gradinarit si apicultura se realizeaza in conditi optime. In marile centre comerciale exista un compartiment de reconditionare a acestor neajunsuri. Acestearealizandu-se dupa operatia de dezambalare.
Marcarea preturilor
Se realizeaza pe o eticheta care contine numai pretul de vanzare pentru a putea fi remarcat cu usurinta de catre potentiali cumparatori.
Pentru articolele preambalate preturile se fixeaza cu un aparat de marcat, fie direct pe ambalaj, fie pe eticheta produselor astfel incat sa fie vizibil .
5) EXPUNEREA SI ETALAREA MARFURILOR
DIN PIELE - INCALTAMINTE
Criiteri de expunere a marfi difera in functie de grupele de produse care se comercealizeaza.
Incaltamintea se expune astfel:
grupata pe categori de clientii, barbati, femei, copii, in rafturi gondola liniare simple sau cu dubla expunere.
pe marime, articolele, culori,si modele ( marimile se organizeaza de la stanga la dreapta corespunzator paletei de culori, cele deschise la stanga)
pe
in vrac ( incaltamintea marunta pentru nou - nascuti si papuci de casa ) in rafturi sau gondola prevazute cu cosuri de sarma.
pe suporturi de etalare din sticla, material plastic, sarma nichelata sau diferite forme si dimensiuni realizandu-se o expozitie sau vitrina pe baza unui decor.
Etalarea este un asamblu de procedee si reguli de prezentare a marfi in interiorul unui magazin in scopul cresteri vanzarilor
Prin etalare se pune in valoare calitatile produselor, se modifica dorinta de vanzare a clientului si se furnizeaza informati noi, utile despre produse.
In procesul comercializari marfi este necesara dotarea cu mobilier pentru etalarea marfurilor si cu utilaje specifice pentru comercializarea diferitelor tipuri de produse
6) ACTIVITATI PRE SI POST VANZARE
Una din activitatile pre vanzare este tehnica de promovare a vanzarilor care se pot exprima prin cresterea dimensiunilor spatiului economic, cresterea vointei si puterea de cumparare a consumatorului, diversificarea ofertei cresterea rolului marci si perfectionarea permanenta a tehnicilor si formelor de comercializare
CATALOGU
Reprezinta un suport publicitar de dimensiuni variabile avand un continut general sau special cu informati despre oferta unei societati comerciale
Catalogul de prospectare : Prezinta un text scurt referitor la calitatile produselor, ilustrati bogate punand accent pe produsele cu preturi accesibile si harti de buna calitate pentru claritatea imaginilor
Catalogul de lucru: Este utilizat in actiunile de negociere a preturilor pe piata interna sau externa pentru ofertarea si contractarea fondului de marfa.
PLIANTUL
Este reprezentat printr-un imprimat care isi propune prezentarea magazinului, a sortimentului si a marcilor oferite completate de servicile oferite clientilor si destinat cresteri notorietati. Poate fi difuzat prin posta fara adresa de mesagerie, prin detailisti in cazul livrarilor la domiciliu. Pliantul stimuleaza interesul cititorului si declanseaza actul de cumparare
PROSPECTUL
Este un afis sau o brosura fara adresa care contine o oferta interesanta incitand la actiune. Scopul prospectului este de a prezenta oferte promotionale, speciale, noutati programe deosebite sau realizarile firmei si face parte din politica de promovare a societatilor. Exemplarele din prospect se vor regasi in vitrina iar produsele mentionate se vor etala in locuri special amenajate
7 ) DOCUMENTE SPECIFICE UTILIZATE IN COMERT
Documentele: sunt acte scrise in care se consemneaza evenimentele si tranzactiile desfasurate in intreprindere, in momentul si locul desfasurari acestora.
Pentru inregistrarea in contabilitate, documentele trebue sa cuprinda urmatoarele elemente:
Denumirea porodusului
Denumirea si sediul intreprinderi care completeaza documentul
Data intocmiri
Mentionarea partilor care participa la efectuarea operatiilor economice sau financiare
Date cantitative si valorice aferente operatiei economice
Nume si semnatura persoanelor care completeaza documentul
Alte elemente necesare pentru consemnarea completa a operatilor in documente
Importanta documentelor: reiese din faptul ca acestea stau la baza inregistrarii operatiilor in contabilitate, pe baza lor se realizeaza controlul economic si financiar, pot servi ca proba in justitie in cazul unor litigii, ofera informati despre activitatea intreprinderi.
Clasificarea se face:
Dupa natura operatiilor pe care le inregistreaza
Dupa functia pe care o implinesc
Dupa momentul si rolul lor
Dupa locul unde se intocmesc
Dupa regimul de tiparire si utilizari
DOCUMENTE SPECIFICE ACTIVITATII DE COMERT
DEFINITIE, IMPORTANTA, CLASIFICARE
7.1 FACTURA FISCALA: este un document justificativ de inregistrare in contabilitate a bunurilor aprovizionate de la furnizor. Se intocmeste de unitatea furnizoare in conformitate cu dispozitiile legate cuprinzand anumite date de referinta privind emitentul, clientul cumparatoru felul marfi, cantitatea, pretul unitar, valoarea TVA ( taxa pe valoarea adaugata ) cand te aprovizionezi cu marfa si cand vinzi marfa.
7.2 CHITANTA: serveste ca document justificativ pentru depunerea unei sume in numeral la caseria unitati. Se intocmeste in doua exemplare, de casierul unitatii si se semneaza de acesta pentru primirea sumei in lei. Chitanta circula de la depunator si este folosita ca document de verificare a operatiilor inregistrate in regimul de casa. Este un document cu regim special de tiparire, completat, folosit si pastrat conform dispozitilor legate. Se utilizeaza la compartimentul financiar, contabil dupa folosirea completa a carnetului. Este un document care justifica achitarea platii din factura.
7.3 BONUL DE CONSUM: este un document de inregistrare a eliberarii din magazin a materialelor prime si scaderea din gestiune. Se intocmeste in doua exemplare de catre compartimentul productiei si de catre gestionar. Circula la compartimentul productie de gestiune, materi prime si compartimentul contabil. Se arhiveaza la compartimentul financiar contabil.
7.4 Fisa de magazie: este un document de evidenta specific depozitului de materiale. Se arhiveaza la compartimentul financiar contabil. Se intocmeste
intr-un singur exemplar pentru fiecare materie de catre gestionar. Nu circula find un document de inregistrare.
7.5 Nota de receptie: se face dupa ce te-ai aprovizionat pe baza facturi fiscale
8) CALCULUL PRETULUI DE VANZARE CU AMANUNTU
1) Societatea Comerciala SC BESTIAL SRL avand ca obiect de activitate comertu cu amanuntul a produselor din piele si incaltaminte. Se aprovizioneaza pe baza facturi fiscale NR 248671 din data de 29.05.2007 de la Societatea Comerciala SC PAPI SRL cu urmatoarele produse
Bocanci piele: 11 buc, pret unitar de 150 lei, TVA 19%
Pantofi piele: 12 buc, pret unitar de 175 lei, TVA 19%
Sa se efectueze receptia marfurilor stabilindu-se pretul de vanzare cu amanuntul al marfurilor cumparate stiind ca adaosul comercial practicat de SC BESTIAL SRL este de 20 % TVA neexigibil 19 %
2) SC BESTIAL SRL plateste in numeral contravaloarea marfurilor cumparate de la SC PAPI SRL conform chitantei NR 274384 din data de 29.05.2007
3) In data de 30.05.2007 SC BESTIAL SRL vinde clientului POP ION, caruia ii intocmeste factura fiscala cu NR 30301 cu urnatoarele
Bocanci din piele - 7 buc
Pantofi din piele - 3 buc
4) POP ION achita contravaloarea marfurilor in numeral primind chitanta cu NR 149632 din data de 30.05.2007
REZOLVARE
PVA = PC + AC + TVA neexigibil
PC = pret de cumparare
AC = adaus comercial
AC= PC * % AC
TVA neex = ( PC + AC ) * 19/100
PVA bocanci
PC = 150 LEI
AC = 150*20/100 = 30 LEI
TVA neex = (150 + 30)*19% = 180*19/100 = 34.2 LEI
PVA bocanci = 150 + 30 + 34,2 = 214,2 LEI
PVA pantofi
PC = 175 LEI
AC = 175*20/100 = 35 LEI
TVA neex = (175 + 35)* 19/100 = 210*19/100 = 39,9
PVA pantofi = 175 + 35 + 39,9 = 249,9 LEI
9) PROTECTIA MUNCII
Dezvoltarea si modernizarea societatii, evolutia omului au dus la aparitia unor noi domenii de munca, la dezvoltarea si la perfectionarea proceselor de productie. Totodata a crescut volumul si complexitatea mijloacelor de munca si a tehnologiilor de fabricatie care evolueaza si se modernizeaza in fiecare zi
Odata cu acestea au crescut numarul solicitarilor si factorii de risc, au crescut riscurile de producere a accidentelor de munca si a bolilor profesionale. Astfel, prevenirea acestor accidente si boli a inceput sa devina o preocupare importanta a omului.
In acest sens au aparut noi concepte de protectie si securitate a muncii care se
refera la asigurarea starii generale de sanatate si a integritatii fizice si psihice a intregului personal .
Totalitatea masurilor tehnice, sanitare, juridice si organizatorice, avand drept scop asigurarea celor mai bune conditii de munca, prevenirea imbolnavirilor profesionale si a accidentelor de munca reprezinta domeniul protectiei muncii.
De asemenea, protectia muncii are in vedere asigurarea unor conditii de munca speciale pentru cei care efectueaza munci grele si vatamatoare, pentru munca femeilor si a tinerilor.
Scopul principal al programelor si al reglementarilor legale privind protectia si securitatea muncii este de preveni leziunile si accidentele de munca.
In statele dezvoltate exista pachete de legi care protejeaza salariatul. De exemplu, in Marea Britanie sanatatea si securitatea angajatilor care lucreaza in birouri este protejata prin Legea privind sanatatea si securitatea la locul de munca din 1974. Desi acest act este redactat numai in termeni generali, Ministerul Muncii are putere de a redacta regulamentele specifice pentru diferite locuri de munca dupa consultarea Comisiei pentru Sanatate si Securitate. Acte legislative anterioare (Legea din 1961 privind fabricile si birourile, cel din 1963 privind mgazinele si caile ferate ) au ramas in vigoare pentru a furniza regulile generale. In reglementarile actuale cu privire la munca de birou, de exemplu, gravidelor le este interzis lucrul la videoterminale sau nivelul radiatiilor x raspandite de monitoarele trebuea sa se incadreze in anumite limite precizate de standarde internationale.
La noi in tara protectia muncii este reglementata in Constitutia Romaniei ca o importanta problema de stat care antreneaza preocupari si raspunderi multilaterale si la toate nivelurile din partea celor care organizeaza si conduc activitatea productiva
Codul munci ( Legea nr. 10 din 23 noiembrie 1972 ) contine prevederi potrivit carora " protectia muncii se va asigura inca din faza de proectare a obiectivelor si de realizare a investitiilor , precum si introducerea de noi procese tehnologice, corespunzator nivelului stiintei si tehnicii moderne ,,
Noile reglementari legale cu privire la protectia muncii, respectiv Legea nr. 90/1996 ( Legea protectiei muncii ) si norme metodologice de aplicare a acesteia, au imbogatit aceste prevederi.
De asemenea, Ministerul Muncii si Protectiei Sociale impreuna cu Ministerul Sanatati elaboreaza norme privind protectia si securitatea muncii, obligatori pe intreaga economie, iar ministerele si departamentele pe ramuri de activitate au obligatia de a elabora norme specifice de protectie si de securitate a muncii pentru fiecare loc de munca.
Din pacate, lipsesc norme de protectie a muncii in birouri si in special cele privitoare la munca cu noile echipamente de calcul, activitati care in tarile dezvoltate sunt reglementate prin legi.
Un rol important in asigurarea protectiei muncii revine si contractului colectiv de munca, care se incheie intre unitatea si angajati, si care constitue instrumentul juridic al carui scop consta in organizarea superioara a muncii si in gasirea masurilor necesare pentru imbunatatirea continua a conditiilor de munca si de viata in unitate.
Modul in care se amplaseaza si se construiesc cladirile unde urmeaza sa se desfasoare activitati productive, proiectarea si instalarea utilajelor si echipamentelor si dotarea lor cu dispozitive de protectie a muncii precum si instruirea tuturor angajatilor constitue masuri tehnico-organizatorice cuprinse in conceptul de protectie. Aceste norme tehnice reglementeaza nu numai conduita oamenilor si conditiile pentru obtinerea unui cat mai mare randament cu minim de efort si cheltuieli, ci si asigurarea ocrotirii sanatatii si integritatii corporale.
Notiunea de protectie a muncii are, deci, un continut complex care, privit din punct de vedere tehnic, cuprinde masurile tehnico-stiintifice luate pentru inlaturarea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale, iar din punct de vedere juridic, totalitatea normelor de drept referitoare la obligatiile conducerii unitatilor de a asigura personalului conditii bune pentru desfasurarea muncii.
Dezvoltarea fortelor de productie si introducerea progresului tehnic a impus necesitatea efectuarii de studii si de cercetari referitoare la munca, cu scopul de a mentine la un nivel cat mai inalt starea fizica si psihica a omului. Angajatul, indiferent ca lucreaza in birou sau in sectorul productiv, trebue sa poata raspunde in mod corespunzator cerintelor impuse de introducerea progresului tehnic, fara ca acesta sa-i afecteze sanatatea sau rezistenta
Alaturi de progresul tehnic, care a determinat schimbari fundamentale in munca, un rol deosebit in dezvoltarea studiilor si cercetarilor in domeniul protectiei muncii l-a avut conceptia omului despre munca si in general evolutia stiintelor care au ca obiect munca, in special ergonomia.
10) BIBLIOGRAFIE
Gabriela Iordache, Delia Georgescu, Valentina Capota, manualul pentru clasa 9 Editura Niculescu ABC 2005
Vasile Bozgan
Manualul pentru scoala de arte si meseri anul 1 Editura Economica Preuniversitara 200
Suzana Ilie Stefania Verdes, Rodica Matei manualul pentru Scoala de Arte si Meseri clasa 10
Reviste de calitate si pliante
