Reglementarea societatilor comerciale si evolutia legislativa a societatilor pe actiuni

REGLEMENTAREA SOCIETATILOR COMERCIALE SI EVOLUTIA LEGISLATIVA A SOCIETATILOR PE ACTIUNI

In timp ce societatea comerciala a aparut ca o solutie pentru cei care, desi detineau mari sume de bani, totusi prin functiile lor: clerici, militari, erau incompatibili cu activitatile speculative comerciale. In atare situatie ei devin asociati ai comerciantilor in baza unui contract de command, prin punerea la dispozittia acestora a unor fonduri de bani sau marfa, cu conditia de a participa la impartirea beneficiilor si de a suporta riscurile pierderilor in limita respectivelor valori.

Aceasta operatiune a fost reglementata in Franta in 1673 prin Ordonanta lui Ludovic al XIV-lea, sub denumirea de societate in comendita. Expansiunile coloniale din sec. al XVII-lea determina aparitia societatilor pe actiuni. Companiile care se infiinteaza in Franta, Olanda, Anglia, in baza unor ordine regale constituie un patrimoniu distinct de cel al asociatilor iar participarile la formarea acestui patrimoniu au fost denumite cu timpul actiuni.

Libertatea de constituire a fost declarata dupa Franta (1867) si Anglia, In Spania (1869), in Germania (1870), in Belgia (1873), in Italia (1882) fiind inlaturata si distinctia engleza intre companii publice si private.

Guvernul Romaniei s-a angajat intr-un program ambitios de creare a economiei de piata bazate pe proprietate privata si libera concurenta, privatizarea fiind unul din elementele cheie ale reformei economice.

Pentru derularea acestui process in bune conditiuni, a fost creat un cadru juridic si institutional adecvat. Declansarea procesului de privatizare a economiei romanesti, in anul 1990, a readus in discutie societatile comerciale, care au fost supuse unor noi reglementari de fond.

Codul comercial roman reglementa societatile comerciale in numeroase articole, potrivit realitatilor economice de la data adoptarii sale (anul 1887). De la data intrarii in vigoare a legii nr. 31-1990 privind societatile comerciale, potrivit art. 225 s-au abrogat prevederile articolelor 77-220 si 236 din Codul Comercial.

Societatea pe actiuni este forma cea mai complexa si evoluata a societatii comerciale. Ea a fost legiferata pentru prima data in Franta, in anul 1673 prin ordonanta lui Ludovic al XIV-lea, sub denumirea de societate in comandita. Codul comercial francez de la 1807 reglementeaza societatea anonima sub cele doua forme ale sale: societatea pe actiuni si societatea in comandita pe actiuni. Libertatea de constituirea a fost declarata dupa Franta si Aglia si Spania (1869), in Belgia (1873), in Italia (1882).

Codul comercial roman de la 1887, de inspiratie italiana a consacrat si el in Cartea I, Titlul 8, formele societatii comerciale. Apoi a aparut codul commercial de la 1940 care la actualizat pe cel din 1887.

Reglementarea actuala este Legea nr. 31/16 noiembrie 1990 care a suferit multe modificari printr-o serie de Ordonante de urgenta (OUG 16/1998, OUG 2/2001, OUG 28/2002, etc.) si a fost revizuita prin: Legea nr 41/1 iunie 1991, Legea nr. 44/4 iunie 1991, Legea nr. 80/23 decembrie 1991, Legea nr. 78/20 iulie 1992, Legea nr. 370/11 iunie 2002, Legea nr 507/12 iulie 2002, Legea nr. 161/19 aprilie 2003 etc.

Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, reprezinta reglementarea generala in materie. Aceasta lege se refera la orice societate comerciala, indiferent de forma sau obiectul ei. Legea societatii comerciale se aplica si societatilor cu participare straina, reglementarile completandu-se cu dispozitiile legale privind regimul investitiilor straine[1]

O prima clasificare a societatilor comerciale a fost realizata prin intermediul Legii privind transformarea fostelor unitati socialiste de stat in unitati comerciale si regii autonome, nr. 15/1990[2]. Avand in vedere momentul in care a fost adoptata aceasta lege, ea a incercat sa faca o delimitare a societatilor comerciale, tinand cont de titularul de capital. Astfel, conform Legii nr. 15/1990, societatile comerciale puteau fi: cu capital integral de stat, cu capital mixt (de stat si privat), si cu capital integral privat.

In ceea ce priveste situatia societatilor comerciale cu capital integral de stat (societati care la momentul adoptarii legii reprezentau majoritatea), acestea nu aveau calitatea de persone juridice de drept public. Patrimoniul apartinea societatii (acesta avand calitatea de proprietar), statul nefiind decat unic actionar, titular al capitalului societatii[3]. O asemenea solutie, este pe deplin indreptatita, avand in vedere ca insasi legea, in cuprinsul art. 20, stabileste modul in care, in urma unei evaluari a patrimoniului, acesta va trece in proprietatea societatii comerciale.

Dupa adoptarea Legii nr. 31/1990, s-a revenit la clasificarea societatilor comerciale dupa natura lor, in societati de capitaluri si societati de persoane, avand in vedere enumerarea formelor de societate, in cuprinsul legii. Alaturi de acestea, ca societate de granite, care imprumuta atat trasaturi specifice societatilor de persoana cat si de la cele de capital s-a constituit societatea cu raspundere limitata, societate in care, in special in actuala conjunctura social-economica din Romania, reprezinta forma cea mai des utilizata.

Societatile de capital presupun ca element de esenta capitalul aportat de catre asociatii-actionari, capitalul avand mai multa relevanta decat calitatile asociatilor. Sunt societati de capital: societati pe actiuni si societati in comandita simpla pe actiuni.

Practic, procesul de privatizare a inceput inca din anul 1990 si pana in anul 1998 au fost inregistrate in Romania 22.588 de societati pe actiuni, ceea ce reprezinta aproximativ 3,1% din numarul total al comerciantilor.

In prezent, acest proces este in plina desfasurare, iar la aprecierea rezultatelor obtinute de Romania in acest domeniu trebuie avut in vedere ca inainte de 1990, practic nu se putea vorbi de un sector privat, de regula proprietatea reducandu-se la locuinta, autoturism si, in mediu rural, la proprietatea asupra unei suprafete foarte mici de pamant. Deci, acest proces a inceput de la zero, fiind necesar a se privatiza absolut totul.