Prin ce se individualizeaza conceptul de valuta?, Care sunt formele pe care le imbraca valuta?

1. Prin ce se individualizeaza conceptul de valuta? Mijloacele si instrumentele de plata reflecta valutele si devizele ce se utilizeaza in vederea lichidarii obligatiilor de plata din tranzactiile internationale . In sfera mijloacelor de plata internationale se incadreaza valutele, monedele internationale, cambiile, biletele la ordin, cecurile si cardurile. Mijloacele si instrumentele de plata internationale depind de nivelul si structura schimburilor comerciale, de cooperarea economica, de interesele partilor contractante, de locul platii, de capacitatea de plata a debitorilor si de legislatia valutara de la locul platii.

Dupa unele opinii, devizele se refera la titlurile de credit pe termen scurt care se utilizeaza in calitate de instmmente de credit si de plata internationale. in alte acceptiuni in sfera devizelor se includ, alaturi de metale pretioase, titluri de credit pe termen scurt si valutele. Disponibilitatile in valuta reprezinta principalul mijloc de plata a obligatiilor in valuta din schimburile economice internationale. Valuta reprezinta moneda nationala a unei tari, in masura in care indeplineste functiile de instrument de plata si de rezerva in relatiile economice internationale.

2. Care sunt formele pe care le imbraca valuta? Valuta se poate prezenta sub forma de numerar (bilete de banca si moneda metalica) si valuta in cont, in cazul in care se afla sub forma de disponibil intr-un cont bancar. Valuta in numerar se utilizeaza pentru platile privind deplasarea persoanelor in strainatate. In vederea evitarii riscurilor ce se manifesta pe perioada deplasarii persoanelor, valuta in numerar se inlocuieste cu cecul de calatorie sau cartea de credit. Valuta in cont se pastreaza la o banca din tara detinatorului, la o banca din tara emitentului sau ia o banca dintr-o terta tara in functie de prevederile legislatiei valutare. Valuta in numerar se depune in cont si devine valuta de cont. iar pe masura ce se efectueaza retrageri, valuta in cont se transforma in valuta in numerar. Depunerile de valuta in cont se pot efectua la vedere sau ia termen in functie de optiunile detinatorului.

In functie de conditiile de preschimbare a unei valute in alta valuta se deosebesc valutele convertibile, monede neconvertibiie, valute transferabile si valute liber utilizabile. Valuta convertibila se caracterizeaza prin faptul ca poate fi preschimbata in mod liber in alta moneda ia cursul pietei, rara restrictie din Dunct de vedere ai detinatorului, al marimii si ai destinatiei sumelor de preschimbat.

Ce conditii sunt necesare pentru asigurarea convertibilitatii unei valute dupa statutul FMI? Statutul Fondului Monetar International cere fiecarei tari membre sa nu aplice restrictii asupra efectuarii platilor si transferurilor internationale curente fara aprobarea Fondului In al doilea rand, statutul FMI solicita tarilor membre sa evite practicile monetare discriminatorii. In al treilea rand, prin statutul Fondului Monetar International tarile membre se angajeaza sa cumpere soldurile in moneda nationala detinute de un alt stat membru si provenite din tranzactii curente .

In acceptiunea statutului Fondului Monetar International, moneda unei tari membre devine convertibila, daca tara nu-si insuseste avantajele aranjamentelor de tranzitie prevazute de art. XIV. sect. 2. si notifica Fondului Monetar International ca accepta obligatiile ce decurg din prevederile art. VIII din statut. in conditiile actuale, convertibilitatea reflecta insusirea unei monede de a fi preschimbata in mod liber pe piata, respectiv eliminarea restrictiilor cu privire la suma de schimbat (tranzactii curente sau miscari de capital) si calitatea persoanei care efectueaza schimbul (rezident sau nerezident).

Convertibilitatea monedei poate sa imbrace forme diferite, si anume: convertibilitate generala daca se refera la tranzactiile curente si la miscarile de capital; convertibilitatea externa nelimitata - se aplica la tranzactiile curente si la miscarile de capital ale nerezidentilor: convertibilitatea externa limitata - se asigura nerezidentilor pentru tranzactii curente; convertibilitatea interna sau de cont curent -presupune accesul la valuta al agentilor economici pentru plati, precum si dreptul persoanelor fizice de a cumpara valuta la cursul de schimb in vigoare. Convertibilitatea asigura reflectarea directa a eficientei schimburilor economice internationale, stimuleaza cresterea productivitatii muncii, ridicarea nivelului tehnic al produselor. imbunatatirea activitatii de productie si atragerea investitorilor straini. Principalele riscuri ale convertibilitatii monedei sunt reprezentate de epuizarea rezervelor valutare, cresterea preturilor marfurilor importate, pierderea controlului asupra circulatiei banesti si amplificarea inflatiei.

Transferabilitatea reflecta dreptul detinatorului unui activ bancar exprimat in moneda unei tari de a cere transferarea intr-un activ exprimat in alta moneda.

Valuta de rezerva reprezinta moneda unei tari care se atrage. pastreaza si administreaza de catre autoritatea monetara a altei tari in vederea acoperirii deficitului balantei de plati, a sustinerii cursului de schimb si a garantarii solvabilitatii externe a tarii.

Eurovaiutele reflecta depunerile in monedele unor tari in conturi la banci comerciale ce isi au sediul in afara tarii emitente a monedei respective. Ponderea valutelor in platile internationale depinde de structura expoiturilor si importurilor, de serviciile internationale, de orientarea geografica a schimburilor economice, de serviciile bancare, de evolutia pietelor valutare. Diversificarea disponibilitatilor in valuta este de natura sa atenueze influentele monedelor statelor dezvoltate asupra relatiilor economice internationale. Controlul asupra procesului diversificarii urmareste imbunatatirea gestiunii riscului de transfer pe pietele valutare.

4. Care sunt factorii care influenteaza regimul de schimb al unei tari? Aranjamentul ratelor ae schimb, denumit uneori si regimul de schimb, desemneaza un ansamblu de norme cu privire la formarea cursului de schimb al monedei unei tari si administrarea acestuia de catre banca centrala. Regimul cursului de schimb al monedei unei tari depinde de urmatorii factori: marimea tarii, gradul de deschidere, nivelul de integrare financiara internationala, rata inflatiei fata de media mondiala si politica comerciala⁴. Trasaturile economiei nationale a unei tari, conexiunile cu mediul economic si financiar, integrarea in circuitul economic si financiar international predomina in optiunea unei tari pentru un regim de schimb.

Gradul de deschidere al economiei nationale, nivelul integrarii Dietelor financiare, structura comertului exterior si o rata a inflatiei sunt criteriile principale in vederea adoptarii deciziei pentru un regim de schimb de catre o tara. Ratele de schimb ale tarilor membre ale Fondului Moneta International se diferentiaza in functie de gradul de flexibilitate al aranjamentului. Aranjamentele privind ratele de schimb ale tarilor membre ale Fondului Monetar International pot fi mai rigide sau mai libere.

5. Care sunt aranjamentele de schimb mai rigide ale monedelor tarilor membre ale FMI si prin ce se diferentiaza ele ?

6. Prin ce se deosebesc aranjamentele de schimb mai flexibile ale tarilor membre ale FMI ? a) Aranjamentele de schimb fara moneda oficiala separataIn cazul unui asemenea aranjament, moneda altei tari circula in calitate de unic mijloc de plata legal sau statul apartine unei uniuni monetare sau valutare in cadrul careia circula aceeasi moneda in toate statele membre. Aranjamentele de schimb fara moneda oficiala separata nu permit autoritatilor monetare nationale sa promoveze politici monetare independente si sa exercite controlul monetar, deoarece moneda este emisa de alta tara sau de un organism monetar. b) Aranjamente in cadrul unui consiliu monetarConsiliul monetar reprezinta un organism specializat constituit ia nivel national care se preocupa de mentinerea ratei de schimb fixe ii: functie de raportul dintre masa monetara si rezervele de valuta. Aranjamentele in cadrul unui consiliu monetar presupun un regim monetar ce se bazeaza pe un angajament legislativ implicit de a schimba moneda nationala pe o moneda straina specificata la o rata de schimb fixa. combinat cu restrictii asupra autoritatii emitente care sa o determine sa-si indeplineasca obligatiile legale. In contextul unui asemenea aranjament de schimb, banca centrala este obligata sa schimbe moneda nationala contra valuta la un curs de schimb fix, iar baza monetara sa fie acoperita in intregime cu rezerve valutare. Un asemenea regim de schimb necesita ca moneda nationala sa fie emisa numai contra valuta, iar noile emisiuni sa fie acoperite in totalitate de sume in monede straine. De asemenea, aranja­mentul in cadrul unui consiliu monetar diminueaza functiile de control monetar si de creditor ale bancii centrale. O anumita flexibilitate a aranja­mentului ratei de schimb depinde de regulile de functionare a consiliului monetar. c) Alte aranjamente conventionale de cursuri fixe mentinute artificialPotrivit unui asemenea aranjament, tara mentine artificial cursul monedei sale fata de o valuta importanta sau fata de un cos de valute a carui compozitie ponderata este formata din monedele partenerilor comerciali sau financiari principali, iar ponderea monedelor reflecta distributia geografica a fluxurilor comerciale, de servicii si de capital. In cadrul aranjamentului conventional de cursuri fixe mentinute artificial, monedele fluctueaza intr-un interval ingust de ceLrnult =1% in jurul cursului central. Monedele care formeaza cosul valutar pot fi standardizate. Autoritatea monetara se angajeaza sa mentina paritatea fixa prin interventii pe piata valutara si astfel se limiteaza autonomia politicii monetare.

Aranjamentele conventionale de cursuri fixe mentinute artificial asigura o anumita libertate a politicii monetare deoarece functiile traditio­nale ale bancilor centrale se exercita intr-o anumita proportie, iar autoritatea monetara poate ajusta nivelul ratei de schimb prin interventii pe pietele vaiutare. Aranjamentul de schimb bazat pe o banda de variatie a cursului de schimb se deosebeste prin faptul ca banca centrala stabileste o limita superioara si o limita inferioara. in cadrul carora raportul de schimb al monedei oscileaza fata de o rata de schimb pivot. In contextul politicii monetare, banca centrala fundamenteaza o rata de schimb pivot fata de o alta moneda sau fata de un cos de valute si urmareste evolutia cursului de schimb in cadrul benzii de variatie. Aranjamentul de schimb cu banda de variatie ajustabila presupune ca banca centrala sa modifice periodic limitele de variatie ale cursului de schimb. de schimb cu banda de variatie ajustabila se caracterizeaza prin faptul ca banca centrala stabileste o rata de schimb pivot fata de o alta moneda sau fata de un cos de monede, marje de variatie ale cursului de schimb pe care le ajusteaza periodic. Banca centrala intervine prin vanzarea/cumpararea de valuta in schimbul monedei nationale, urmarind mentinerea cursului de schimb in cadrul benzii de variatie ajustate. Banda oblica de variatie reprezinta o varianta a regimului de schimb care presupune sa se porneasca de la o banda de variatie mai mare care se reduce cu valori mici pe masura unor transformari in economie.

7. Care sunt principiile asezate la baza unitatii monetare de cont si de rezerva a FMI, Drepturile Speciale de Tragere? Dreptul Special de Tragere (Special Drawing Right) reprezinta o unitate monetara de cont si de rezerva⁶ emisa, utilizata de Fondul Monetar International in vederea sustinerii lichiditatii tarilor membre pe baza urmatoarelor principii: operatiunile de emisiune si utilizare a Drepturilor Speciale de Tragere se efectueaza printr-un cont special, diferit de contul ce reflecta operatiile curente ale Fondului Monetar International; tarile membre ale Fondului Monetar International care participa Ia contul DST devin eligibile sa primeasca alocari in aceasta moneda si o pot utiliza in operatiile dintre ele; Consiliul Guvernatorilor FMI este indreptatit prin statut sa decida asupra detinerii de DST de nemembri. .DrepturileSpecialedeTragereseemitinurmaconstatarii insuficientei lichiditatii internationale de catre Consiliul Guvernatorilor din cadrul FMI.

8. Care sunt momentele in evolutia definirii Drepturile Speciale de Tragere? Drepturile Speciale de Tragere sunt considerate active create de Fondul Monetar International pentru a suplimenta activele de rezerva existente. Drepturile Speciale de Tragere se aseamana cu drepturile de tragere ale membrilor din contul resurselor generale, dar se deosebesc datorita expresiei "special'' care reflecta caracterul acestei monede internationale'. Emisiunea Drepturilor Speciale de Tragere se fundamenteaza pe baza cerintelor globale de lichiditati internationale pe termen lung si se aproba de catre Consiliul Guvernatorilor cu o majoritate de 85% din total. in statutul Fondului Monetar International din anul 1969 era prevazut ca o unitate DST era echivalenta cu 0,888671 gr. aur fin, respectiv cu greutatea si finetea dolarului SUA de la 1 iulie 1944. Din anul 1974. Drepturile Speciale de Tragere s-au evaluat pe baza unui cos format din 16 valute ale tarilor a caror participare la exportul mondial de bunuri si servicii era mai mare de 1%. De la 1 ianuarie 1981, numarul valutelor din cos s-a redus de la 16 la 5. si anume dolarul SUA. marca germana, francul francez, lira sterlina si yenul japonez. Cursul de schimb s-a calculat in functie de cantitatea de moneda ce se includea in cosul DST care se transforma in dolari SUA pe baza cursurilor de schimb de pe piata. Dolarii echivalenti se insumau si se obtine valoarea unui DST in dolari SUA. Cursurile monedelor din cos fata de dolarul SUA ce se folosesc la evaluarea DST reprezentau media intre cursurile de vanzare si cursurile de cumparare de pe piata din Londra. In cazul in care piata din Londra era inchisa se utilizau cursurile de pe piata din New York, iar daca si aceasta piata era inchisa, se aplicau cursurile de pe piata din Frankfurt. De la 1 ianuarie 1999, Fondul Monetar International a inlocui: cantitatea de marci germane si franci francezi din structura compozita a DST cu o cantitate echivalenta de EURO pe baza ratelor de schimb dintre EURO, marca germana si francul francez.

9. De cine depinde suma alocata in Drepturile Speciale de Tragere de catre FMI unei tari membre?

10.   Cum se utilizeaza Drepturile Speciale de Tragere si care sunt avantajele si dezavantajele lor? Emisiunea si alocarea Drepturilor Speciale de Tragere de catre Fondul Monetar International sunt dependente de cerintele globale de lichiditati internationale necesare schimburilor comerciale si dezvoltarii economice.

Suma in Drepturi Speciale de Tragere ce se aloca unei tari membre participante ia cont depinde de cota de contributie a acesteia. Tarile membre care beneficiaza de alocatii de Drepturi Speciale de Tragere, pot obtine in schimbul lor sume in valuta de la alte tari participante Ia contul DST prin tranzactiile de desemnare. Fondul Monetar International poate sa desemneze o tara membra pentru a ceda valuta in schimbul Drepturilor Speciale de Tragere in functie de rezervele valutare si de capacitatea de a asigura echilibrul valutar. Tarile membre pot obtine cu acordul unei alte tari participante sume echivalente in moneda nationala sau in moneda altei tari in schimbul Drepturilor Speciale de Tragere in vederea derularii operatiilor comerciale internationale. Conform prevederilor art. XIX din statut, participantii ale caror balante sunt echilibrate pot fi solicitati de Fondul Monetar International sa furnizeze valuta convertibila in schimbul unor sume specificate in Drepturi Speciale de Tragere. Mecanismul de desemnare permite ca, in caz de necesitate, participantii sa foloseasca Drepturile Speciale de Tragere pentru a obtine valute liber utilizabile necesare reducerii deficitului balantei de plati.

Din anul 1997, tarile membre pot vinde sau cumpara Drepturi Speciale de Tragere de la alte tari in mod direct in schimbul valutelor liber utilizabile. Tarile membre ale caror detineri in DST depasesc alocarile cumulative nete primesc dobanda, iar tarile la care detinerile sunt mai mici decat alocarile cumulative nete platesc dobanda. Tarile membre ale FMI pot utiliza Drepturile Speciale de Tragere in diverse operatii pe care le realizeaza: in aranjamentele SWAP prin care un stat membru al FMI transfera DST unui alt stat membru in schimbul unor sume echivalente in valuta; tarile membre pot cumpara sau vinde DST cu cedarea la o data viitoare (operatie la termen) in schimbul unor sume in valuta sau a altui activ monetar la o rata de schimb convenita; contractarea unor imprumuturi in DST la o rata a dobanzii si scadente stabilite de parti; tarile membre ale FMI pot constitui garantii in DST ce se inregistreaza intr-un cont special sau suma in DST sub forma de garantii pentru indeplinirea unor obligatii contractuale.

Fondul Monetar International poate sa primeasca DST de la tarile membre drept plati pentru folosirea resurselor, rascumparari si subscrieri de cota. La randul sau, Fondul Monetar International poate sa transfere DST catre tarile membre cu ocazia cumpararilor prin diverse acorduri, rambursarilor si perceperii dobanzilor. Drepturile Speciale de Tragere in calitate de moneda de cont si de rezerva prezinta mai multa stabilitate si completeaza rezervele valutare internationale ale tarilor membre ale Fondului Monetar International.