|
|
|
Institutionalizarea economiei de piata in Romania in perioada 1859-1900
Intrebari preliminare
A fost institutionalizarea economiei de piata o necesitate istorica? Cum se poate explica trecerea relativ brusca la economia de piata in Romania in cea de-a doua jumatate a secolului al XIX-lea?
Specifica spatiilor asa-zis "ramase in urma" a fost evolutia distincta, cu ritmuri proprii a celor doua categorii de institutii: institutii (constrangeri) informale, constituite din normele, regulile determinate de obiceiuri, cutume etc., respectiv institutii (constrangeri) formale, instituite de elita politica sub presiunea zonelor de difuziune (iradiere) (Turcia, Rusia, Franta, Austro-Ungaria, Germania, Occidentul in genere, U.R.S.S. etc.). Adoptarea unor norme de organizare sociala din tari devenite civilizate pare o solutie indicata si chiar fireasca pentru conducatorii politici ai unei tari asa-zis "ramase in urma". Cu toate acestea, adaptarea vechilor norme (traditii, obiceiuri, cutume) la noul cadru legislativ comporta riscul unui "esec de asimilare".
Iata de ce, analizand modul (calea) de adoptare a institutiilor economiei de piata in Romania e necesar sa reflectam asupra urmatoarelor probleme: Este eficient importul de institutii? In ce conditii? Cum se explica persistenta "formelor fara fond" pe termen lung? Sunt diferitele sisteme institutionale importate pe termen mediu si lung adaptabile oricarui fond cutumiar preexistent? Putem califica evolutia Romaniei drept caricaturala din perspectiva divergentei formal-informal (legi elaborate si sanctionate de organele legislative, legi care nu se aplica, dominante fiind mentalitatile, obiceiurile), comparativ cu situatia din tarile de origine a sistemelor legislative importate (Franta, Germania etc.)?
Interventia statului: In Tarile Romane, pana la mijlocul secolului al XIX-lea, categoriile sociale determinante posibile ale schimbarii (comercianti, bancheri, mari mestesugari si proprietari de manufacturi) erau slab reprezentate, comparativ cu forta pe care acestea o aveau in Occident. Evolutia de sine a societatii, trecerea la un alt tip de societate nu ar fi fost posibila, decat cu un ritm propriu, intr-o perioada de timp imposibil de precizat. In conditiile prezentei cu totul firave a initiativei si intereselor particulare care sa determine si sa asigure naturaletea si firescul aplicarii unor noi reguli, transformarea nu putea fi realizata decat de stat, unica forta coercitiva capabila sa asigure generalizarea si aplicarea normelor pe intreaga suprafata a tarii.
"Necesitatea istorica":Transformarile institutionale au avut un caracter obiectiv, necesar istoric. Expansiunea lumii civilizate, occidentale a impus spatiilor periferice, ramase in urma norme si structuri superioare. (Se poate vorbi despre "superioritate" in cultura? Sunt institutiile altceva decat acte de cultura?)
Pana la deslusirea mai pe larg a sintagmei filosofic-sociologice necesitate istorica trebuie sa ne oprim in mod ceva mai concret la nevoile, interesele individuale si de grup ale agentilor economici:
Expansiunea Europei industriale a fost expresia cautarii de debusee (piete de desfacere) pentru produsele manufacturate si de piete de aprovizionare pentru produsele primare (materii prime). Asadar, inaintea nevoii de civilizatie occidentala exprimate de intelectualii nostri progresisti, Occidentul insusi avea nevoie de civilizarea Romaniei. Interesele bancar-comercial-industriale occidentale vizau crearea unui spatiu compatibil din punct de vedere formal (institutional) in Romania, precum si in toate celelalte zone atrase in circuitul valorilor materiale si spirituale occidentale.
Directiile tranzitiei la economia de piata
Procesele si tendintele de transformare a organismului economico-social sunt reflectate de directiile tranzitiei de la sistemul premodern de tip feudal la sistemul modern al economiei de piata:
de la regimul statal feudal - regim juridic intemeiat pe privilegii de clasa, la cel democratic-constitutional al statului de drept - regim legislativ modern bazat pe democratie economica, piata libera, constrangere economica;
de la economia preponderent naturala la economia marfara, monetara, (de piata, libera);
de la procesele de productie manuale, traditionale, arhaice spre procesele si tehnologiile mecanizate;
de la productia sociala, cu structura eminamente agrara, spre cea industriala;
de la alcatuiri sociale aristocratic-nobiliare, cu stari de ranguri ereditare, spre structuri sociale, de clase mobile, cu clase de proprietari de averi si capitaluri si clase de lucratori salariati;
de la localizarea predominant rurala a populatiei catre cea predominant urbana;
de la scopul productiei sociale, prioritar de autosatisfacere cu produse ale gospodariei si perpetuarea ei in aceleasi dimensiuni, la productia si reproductia largita, in scopul obtinerii de profit cat mai mare si acumulare de capital nelimitata;
in plan comportamental social, trecerea de la atitudini conservatoare, statice ale economiei naturale, la conduita noua a economiei de schimb, a intereselor banesti, a veniturilor si profiturilor cat mai ridicate;
de la un mod de producere, schimb si distributie a bunurilor extrem de lent, de crestere preponderent cantitativa, la unul activ, cu ritmuri de crestere si schimbari cantitative si calitative rapide.
Premisa transformarii si modernizarii economiei romanesti a fost potentialul economic al Romaniei la inceputul tranzitiei la economia moderna, constituit din: resursele naturale, capitalul financiar, forta de munca salariata, piata interna, mentalitatile si comportamentele specifice spatiului etnic romanesc.
Principalele domenii supuse transformarilor institutionale
a. Relatiile (dreptul) de proprietate: improprietarirea taranilor prin Legea Rurala din anul 1864, consacrarea proprietatii drept sacra si inviolabila prin Constitutia din anul 1866.
b. Forta de munca - eliberarea taranilor de obligatiile feudale, desfiintarea starii de dependenta a taranimii.
c. Productia - libertatea de a produce: desfiintarea privilegiilor feudale ale marilor proprietari - 1864,desfiintarea breslelor - 1873.
d. Comertul - libertatea comertului - desfiintarea vamilor interne.
Principalele structuri institutionale transformate
A. Politic: este consacrat principiul separatiei puterilor in stat principiul de demarcatie a sistemului politic modern de cel feudal - Constitutia din anul 1866 (copie a Constitutiei Belgiei din anul 1831).
B. Social: instituirea relatiilor moderne de proprietate - dreptul de dispozitie devine atributul fundamental al dreptului de proprietate moderna - Codul Civil (traducere a Codului civil napoleonian din anul 1804) intrat in vigoare la 1 ianuarie 1865, Constitutia din anul 1866.
C. Economic: libertatea productiei si comertului - Codul Comercial - 1887 (traducere a Codului italian de comert de la 1882, adaptare la randul lui a Codului comercial al francezilor din anul 1807).
Legile anului 1864 care au influentat viata majoritatii populatiei. In climatul extrem de dinamic determinat de adoptarea in regim de maxima urgenta a institutiilor spatiilor economice dezvoltate, au existat totusi si o serie de norme cu efectivitate imediata: Legea Rurala, Legea instructiunii publice si Legea comunala. Aceste acte normative au modificat radical si pe termen scurt, mediu si lung viata taranimii, categorie reprezentand peste 90% din populatia tarii la acea data.
Intrebari de autoevaluare:
