|
|
|
Organizarea si desfasurarea activitatii externe reprezinta un domeniu de importanta majora in cadrul crearii unui nou mecanism economic prin intermediul caruia se realizeaza incadrarea republicii pe piata mondiala. Absenta unui asemenea sistem mentinerea metodelor administrative de gestiune economica, lipsa unui sistem de stat eficient de sustinere a intreprinderilor mici, mijloacelor si securitatii juridice a sectorului privat, existenta conditiilor economice de discriminare a intreprinderilor micului business cauzeaza o diminuare economica.
Schema activitatii economice externe a Republicii Moldova este relativ simpla si poseda un caracter serios, agentii economici exportand in majoritatea cazurilor materie prima, si in al doilea rand, ei nu poseda informatii despre conjunctura si preturile pe piata de export ceea ce prezinta o frana considerabila pentru a stabili efectul potentialului fiscal al operatiilor comerciale. Activitatii economice externe ii revine un rol important in dezvoltarea social-economica datorita economiilor lor 'deschise' care presupun o miscare relativ libera a marfurilor, capitalului, tehnologiilor, fortei de munca si a cunostintelor. Evolutia integrationista contribuie la cresterea potentialului de export-import a oricarei tari si din contra concurenta mondiala si protectia pietelor interne impiedica extinderea fluxurilor de export.
Experienta istorica demonstreaza ca participarea activa la diviziunea internationala a muncii, la schimbul de valori materiale si spirituale pe plan international constituie o necesitate obiectiva pentru progresul fiecarei tari.
Independenta economica a Republicii Moldova, trecerea la economia de piata conditioneaza activitatea si amplifica relatiile economice externe.
Relatiile economice externe in prezent constituie un factor activ de incadrare a Republicii Moldova in relatiile economice internationale. Pe baza diviziunii internationale a muncii Moldova se orienteaza spre integrarea economica, atat in spatiul economic european si mondial, cat si spatiul economic al Romaniei. Republica Moldova trebuie sa-si caute piata de desfacere si la Nord si la Sud, si in Orient si in Occident, dar este obligata sa-si protejeze mai intai de toate propria piata pe care partial a si pierdut-o.
Pentru Republicii Moldova este necesar eliberarea unui program special de atragere directionala a investitiilor straine, ca sa prevada 3 directii:
atragerea capitalului strain pentru procurarea utilajelor si instalatiilor;
atragerea capitalului strain pentru achizitionarea tehnicii si tehnologiilor de reciclare a deseurilor industriale, agricultura si menajerie;
selectarea riguroasa a investitiilor straine in incurajarea celor care investesc in domenii de varf importand tehnica si tehnologii avansate nepoluante, cu ciclu inchis de productie.
Dar pentru a atrage investitiile straine in tara trebuie sa aducem la standardele europene infrastructura bancara, rutiera, de telecomunicatii, etc. care reprezinta cartea de vizita a unui stat.
COOPERARE IN CADRUL ORGANISMELOR INTERNATIONALE
Sectorul energetic al Republicii Moldova este afectat in prezent de o criza acuta provocata in primul rand de majorarea brusca a preturilor la resursele energetice (peste 98% din ele sunt importate) si de insolvabilitatea consumatorilor din tara care nu permite achitarea la timp. Aceasta situatie necesita sprijin activ nu numai din partea Guvernului, dar si din partea organismelor internationale, Uniuni Europene, investitorilor straini.
Au fost definite urmatoarele prioritati pentru asistenta tehnica straina in sectorul energetic al tarii:
instruirea si reciclarea cadrelor de manageri;
utilizarea rationala a energiei;
realizarea studiilor si proiectelor vizand racordarea sistemului energetic national la sistemul unic european (UCPTE);
In domeniul investitiilor pentru sectorul energetic au fost stabilite urmatoarele prioritati:
retehnologizarea si extinderea centralelor electrice existente;
constructia de noi centrale electrice si termice;
constructia de gaz.
Conform calculelor estimative volumul investitiilor straine necesare sectorului energetic al tarii depaseste suma de 200 mil. $ SUA.
Relatiile Moldovei cu GATT dateaza din 1992, cand Guvernul Republicii Moldova a inaintat cerere oficiala din partea Republicii Moldova adresata Directorului General al GATT prin care se solicita de a-i acorda statutul de observator in cadrul acestui organism, cererea a fost examinata la sedinta Consiliului Reprezentantilor la 19 iulie 1992. Ca urmare Republicii Moldova i s-a acordat statutul de observator.
Odata cu transformarea GATT in OMC cadrul juridic al activitatilor in OMC a devenit extrem de complex, deoarece sau introdus noi cerinte fata de tarile ce candideaza la aderare. In urma adresarii Guvernului Republicii Moldova prin scrisoarea semnata de d-l SANGHELI, Prim-Ministru, din 12 decembrie 1995, Moldovei incepand cu 1 ianuarie 1996 i s-a acordat statutul solicitat. In prezent, Departamentul Relatii Economice Externe al Ministerului Economiei finalizeaza textul memorandumului de aderare la OMC, care contine informatii referitor la cadrul politic, economic si legislativ al Republicii Moldova.
Delegatia Republicii Moldova a solicitat delegatiei UE in cadrul Comitetului Mixt asistenta la intocmirea acestui document precum si sustinere la obtinerea statutului de membru cu drepturi depline al OMC. D-l K.Schneider a asigurat participantii ca Comisia Europeana va depune eforturi in vederea acordarii ajutorului solicitat.
De asemenea reprezentantii Republicii Moldova au rugat statele Membre sa sustina solicitarea tarii noastre de a fi transferata din partea 2 in partea 1 a listei CAD din cadrul OECD. Scopul acestei solicitari fiind sporirea volumului de asistenta financiara acordata Republicii Moldova in perioada de tranzitie.
In incheierea sedintei Comitetului Mixt, Partile au apreciat ca foarte util schimbul de informatii si pareri efectuat asupra stadiului actual al relatiilor economico-comerciale intre Parti si posibilitatile de dezvoltare a acestora.
Partile au convenit asupra necesitatii de a recomanda autoritatilor Republicii Moldova si conducerii Comisiei Europene crearea Grupurilor de Lucru (de contact) pentru urmatoarele probleme:
ajustarea legislatiei Republicii Moldova la necesitatile cooperarii in baza Acordului Interimar si Acordului de Parteneriat si Cooperare;
formularea propunerilor in vederea dezvoltarii comertului cu produse agro-alimentare si, drept, prim pas elaborarea unui acord in domeniul comertului cu vinuri si bauturi alcoolice;
studierea situatiei in industria Republicii Moldova si elaborarea propunerilor ce vizeaza dezvoltarea cooperarii industriale, inclusiv a siderurgiei, prin incheierea unui acord, care ar include si aspecte comerciale;
conectarea Republicii Moldova la retelele europene informationale si la programele europene de cooperare in domeniul cercetarii stiintifice;
pregatirea aderarii Republicii Moldova la Organizatia Mondiala a Comertului;
instruirea si reciclarea cadrelor de la ministerele si departamentele din Republica Moldova pentru necesitatile cooperarii intre Parti.
Colaborarea Republicii Moldova cu Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare
Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) este o institutie financiara internationala, creata la 29 mai 1990 cu un capital statutar de 10 mlrd. ECU (12,6 mlrd. USD). Din aprilie 1996 fondul statutar a fost majorat pana la 20 mlrd. ECU (23,6 mlrd. USD). Scopul Bancii este de a sustine dezvoltarea economiei de piata in tarile Europei Centrale si de Est. Banca si-a inceput activitatea la 28 martie 1991, dupa intrarea in vigoare a Acordului de creare a bancii.
Republica Moldova a devenit membru al BERD in aprilie 1992 si in prezent detine 2 000 de actiuni in valoarea totala de 20 mil. ECU (23,56 mil. USD).
La 3 septembrie 1996, la Chisinau a fost deschisa Reprezentanta permanenta a Bancii Europene pentru Reconstructii si Dezvoltare.
Pentru anii 1996-1997 Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) de comun acord cu Guvernul Republicii Moldova au programat realizarea unor obiective privind implementarea proiectelor de baza in urmatoarele directii :
Investitii in sectorul privat si de prelucrare a produselor agricole, punand accentul pe export si dezvoltare;
Sustinerea sectorului financiar;
Finantarea selectiva a investitiilor in sectoarele critice ale infrastructurii.
Pina la 31 mai 1998 BERD a acordat aproximativ 154,3 mil. USD pentru finantarea celor treisprezece proiecte in Moldova cu costul total circa 300 mil. USD. Cinci din aceste proiecte sunt in sectorul public si opt in sectorul privat. In dependenta de divizarea sectoriala, sase proiecte tin de domeniul financiar-bancar, cate unul de domeniul industriei, industriei de prelucrare a produselor agricole (producerea vinurilor), energetic, telecomunicatii, petrolier, reabilitarea drumurilor si reabilitarea sistemului de aprovizionare cu apa potabila mun. Chisinau.
Pentru implementarea acestor proiecte, din suma acordata, deja au fost disbursate circa 63,9 mil. USD.
In acelasi timp se duc negocierile cu BERD pentru finantarea unor noi proiecte (opta)in diverse sectoare si domenii. Banca va acorda aproximativ 169,9 mil. USD (inclusiv 112,7 mil. USD investitii sub forma de actiuni), pentru finantarea partiala a acestor proiecte.
Asa dar, reiesind din strategia BERD de colaborare cu Republica Moldova, s-au efectuat urmatoarele:
In sectorul financiar
In a. 1995 au fost deschise linii creditare la bancile comerciale "Moldagroindbanc" si "Victoriabanc" pentru sustinerea sectorului agrar si industrial privat, respectiv:
1. Suma creditului pentru Moldagroindbanc 20 mil. USD in trei transe cite : 5,0 mil. USD; 5,0 mil. USD; 10 mil. USD.
2. Suma imprumutului pentru "Victoriabanc": 4,0 mil. USD, Investitii in capitalul statutar 0,25 mil. USD.
In a. 1996 a fost deschisa o linie creditarade care au beneficiat respectiv bancile comerciale "Mobiasbank", "Moldagroindbank", "Victoriabank" si "Universalbank" pentru sustinerea si dezvoltarea sectorului privat, in special al intreprinderilor mici.
Suma imprumutului: 6,24 mil. USD, din care 5,0 mil. USD este imprumutul BERD si o asistenta tehnica in valoare de 1,24 mil. USD din partea Guvernelor SUA si Elvetiei.
In sectorul financiar-bancar in anul 1998 va mai adera o banca privata (Banca Internationala Comerciala Marea Neagra - Moldova), activitatea careia este indreptata spre finantarea sectorului privat, contribuind la dezvoltarea intreprinderilor mici.
Investitii in sectoarele critice ale infrastructurii: Pina in prezent Banca a investit circa 120 mil. USD in patru proiecte de infrastructura, si anume:
1. Proiectul privind Eficienta Energetica, care a fost menit pentru sporirea eficientei energiei termice al sistemului central de incalzire in orasul Chisinau, beneficiarul S.A. 'Termocom'.
Costul total al proiectului 27,2 mil. USD. Suma imprumutului: 11,6 mil. USD si 17,5 mil. DM ce este echivalent cu 18,6 ECU ( in dolari SUA 23,8).
2. Proiectul privind Reabilitarea Drumurilor, care va contribui la reabilitarea segmentelor prioritare rutiere si la sporirea finantarii acestora.
Costul total al proiectului - 71,9 mil. USD, inclusiv, contributia Guvernului Republicii Moldova pentru 16,8 mil. USD. Suma imprumutului: 28,6 mil. USD.
3. Proiectul privind constructia Terminalului Giurgiulesti, care va permite Moldovei sa diversifice oferta surselor sale energetice prin accesul direct la Marea Neagra pe raul Dunarea.
Costul totul al proiectului: 38 mil. USD. Suma imprumutului: 25,5 mil. USD, inclusiv BERD 15,5 mil. USD si Bancile comerciale din Grecia -9,0 mil. USD.
4. Proiectul privind Modernizarea sistemului de aprovizionare a orasului Chisinau cu apa potabila.
Costul total al proiectului 60,0 mil. USD. Suma imprumutului: 30 mil. USD.
Principiile initiale vor fi respectate de Banca in continuare, in special la realizarea Programului de dezvoltare al infrastructuriiin Moldova pentru anii 1997-1998.
Banca va finanta:
Proiectul privind Modernizarea Aeroportului International din Chisinau, care urmareste scopul reconstructiei mijloacelor existente de deservire a pasagerilor, aprovizionarea si instalarea echipamentului special pentru deservirea pasagerilor si antrenarea personalului in utilizarea acestuia;
Costul total al proiectului - 12,0 mil. USD. Suma imprumutului BERD : 9 mil. USD
Acordul de imprumut - a fost negociat si este inaintat la Bordul de Directori BERD. Semnarea Acordului de imprumut si garantie a avut loc pe 25 mai 1998.
In conformitate cu Strategia BERD pentru Moldova pentru urmatorii ani se prevede, ca Banca va contribui la dezvoltarea competitivitatii sectorului privat in domeniile telecomunicatiilor si producerii vinurilor; si finantarea viitoarelor intreprinderi mixte, fondate cu investitorii strategici straini in domeniul producerii materialelor de constructie (S.A. "Ciment") si metalurgiei (Uzina Metalurgica, Ribnita).
Colaborarea Republicii Moldova cu
Fondul Monetar International
De la inceputul promovarii reformelor economice panain prezent Republica Moldova a depus eforturi considerabile in vederea integrarii sale in Comunitatea Internationala in rolul unui membru de un interes si credibilitate majora. Inca din 1992 Republica Moldova face parte din cele mai importante organisme economice si financiare internationale, in special Fondul Monetar International, Banca Mondiala, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare etc.
Programul de reforme economice al Republicii Moldova, realizarea carui a inceput in a doua jumatate a anului 1993, are drept obiectiv atingerea stabilizarii financiare si trecerea la economia de piata, ceea ce prevede crearea unei baze pentru cresterea economica durabila si stabila. Eforturile Guvernului au fost sustinute de organismele financiare internationale, in special de Fondul Monetar International (FMI).
Fondul Monetar International urmareste stabilizarea sistemului monetar international ca baza pentru expansiunea sistematica a conceptului international. Concret, FMI supravegheaza cursurile de schimb valutar din tarile membre, le ofera resurse pentru schimbul valutar, incurajand politicele de ajustare cand apar dificultati ale balantei de plati (preturi). De asemenea, Fondul Monetar International, asigura asistenta financiara prin facilitati financiare compensatoare cand tarile respective se confrunta cu scaderi temporare de castiguri provenite din export.
Moldova a devenit membru al FMI la 12 august 1992. Guvernator din partea Moldovei la FMI este Guvernatorul Bancii Nationale (dl Leonid Talmaci).
Incepand cu anul 1992 Fondul Monetar International a acordat Republicii Moldova credite in suma de 192 milioane DST (241 milioane dolari SUA).
In rezultatul a mai mult de doi ani de reforme economice, sustinute de FMI prin doua credite Stand-by (in suma de 118.75 milioane DST (160.8 milioane dolari SUA)) in 1993 si 1995, in Moldova a fost, in linii generale, realizata o stabilitate financiara.
Facilitatea de Finantare Compensativa si Neprevazuta - acest credit in suma de 13.5 milioane DST (31.2 milioane dolari SUA) a fost acordat de catre FMI in anii 1993-94 pentru a acoperi pierderile provocate de seceta anului 1992.
Pentru a sustine programul economic si financiar al Guvernului, Fondul Monetar International a acordat in 1993 un credit in suma de 45 milioane DST in cadrul programului Facilitatea de Transformare Sistematica.
Pe langa consultatiile generale in materie de politica economica, pe o perioada de sase ani, FMI a mai furnizat si o substantiala asistenta tehnica. Printre domeniile cele mai accentuate au fost: politica si administrarea fiscala, sistemul de asistenta sociala, statistica monetara, statistica balantei de plati si programarea financiara. Drept obiective-cheie ale programului de asistenta tehnica au servit:
modernizarea Bancii Nationale a Moldovei, asa incat sa fie in stare sa conduca o politica monetara de piata si independenta;
intarirea structurilor Ministerului Finantelor, in particular, prin stabilirea trezoreriei;
imbunatatirea procedurii de compilare a statisticii economice.
FMI a mai oferit si consultatii juridice in elaborarea proiectelor de legi economice.
La 20 mai 1996, a fost aprobat de catre Consiliul Executiv al Fondului Monetar International Memorandumul cu privire la Politica Economica a Guvernului Republicii Moldova pentru perioada l ianuarie 1996 - 31 decembrie 1998. Programul Mecanismul de Creditare Largita, in valoare de 135 mil. DST, contine urmatoarele compartimente principale:
Programul mediu si bazele macroeconomice - programul presupune stabilizarea financiara prin continuarea reglarii cresterii volumului creditelor, diminuarea deficitului bugetar si dezvoltarea surselor nebancare de finantare a bugetului. Reformele structurale vor fii orientate spre crearea unui sector privat dinamic si asigurarea respectarii disciplinei financiare, indeosebi in sectorul energetic. Directiile politicii economice nu se vor schimba in cazul reintegrarii Transnistriei in economia Moldovei.
Politica monetar-financiara si reforma sectorului financiar - scopurile politicii financiare pentru urmatorii trei ani: mentinerea stabilitatii financiare; finisarea modernizarii Bancii Nationale a Moldovei, care ar functiona pe baza operatiilor pe piata deschisa si majorarea capitalului si a eficacitatii in sectorul bancar.
Politica bugetar-impozitara - asigurarea diminuarii in continuare a deficitului bugetar si suspendarea finantarii Guvernului de catre banca centrala. Scopurile structurale ale programului se reduc la:
perfectionarea elaborarii, realizarii si prognozarii bugetului;
elaborarea politicii cheltuielilor, care va asigura mijloace pentru investirea in resursele umane, infrastructura si vor asigura necesitatile sociale;
crearea unui sistem impozitar si de administrare a ei, care ar facilita procesul cresterii economice si procesul atragerii investitiilor straine.
Guvernul va limita subsidarea si garantarea creditarii intreprinderilor si nu va mai acorda credite preferentiale.
in vederea crearii unui cadru legislativ adecvat, pentru administrarea bugetului si a datoriei, vor fi ratificate proiectele de lege "Despre administrarea procesului bugetar" si 'Despre datoria interna si externa'.
reforma sistemului impozitar va fi efectuata prin revederea metodei de calcul a taxei pe valoarea adaugata, a accizelor, impozitului pe venitul persoanelor fizice si juridice.
Suportul structural al stabilitatii financiare si cresterii economice - asigurarea functionarii institutiilor si mecanismelor de baza ale economiei de piata, catre sfirsitul realizarii programului.
Politica economica externa - presupune mentinerea regimului liber al comertului, inclusiv diminuarea tarifului vamal pana la 20 % (cu exceptia listei de marfuri acceptate de FMI). Guvernul va continua activitatea in vederea aderarii la Organizatia Mondiala a Comertului.
Disponibilitatea transelor in cadrul Mecanismului de Creditare Largita este aprobata in urma efectuarii unui review a Fondului Monetar International, in cadrul caruia se examineaza criteriile , de realizare ale indicilor economici prevazuti in Memorandumul suplimentar cu privire la Politica Economica.
A doua trecere in revista a programului de performante a Mecanismului de Creditare Largita a fost desavarsita de catre Consiliul Executiv a FMI la 16 iulie 1997, urmata de o disbursare in suma de 15 milioane DST (aproximativ 20.4 milioane dolari SUA). Aceasta a fost a treia si cea mai recenta transa disbursata in cadrul Mecanismului de Creditare Largita, destinata sustinerii balantei de plati si valutei nationale, precedata de doua transe a cate 11.25 milioane DST, respectiv in mai 1997 si septembrie 1996. Astfel, in cadrul Mecanismului de Creditare Largita au fost disponibilizate pana la moment 37.5 milioane DST (50.63 mil. USD).
Memorandumul suplimentar cu privire la politica economica a Guvernului Republicii Moldova a trasat indicele economice concrete, atingere a carora este drept conditie alocarii transelor de rand.
