|
|
|
Acquis-ul corespunzator capitolului 6 este esential pentru functionarea adecvatǎ a pietei interne, inclusiv crearea unui cadru adecvat pentru investitii. Aplicarea imediatǎ si totala a acquis-ului este impusa de necesitatea adaptarii companiilor, cu mult inainte de data aderarii, pentru a permite acestora sa faca fatǎ presiunilor concurentiale ale Uniunii Europene.
Mecanismele pietei nu ajung de fiecare data la cel mai bun rezultat doar prin propria lor functionare, fiind necesara interventia politicii in domeniul concurentei pentru a crea un spatiu de joc echitabil pentru toate firmele de pe piata. Astfel, concurenta influenteaza economia in ansamblu.
Cel mai vizibil impact al negocierilor la capitolul 6 se regaseste in materia ajutorului de stat, unde analiza subiectiva a ajutoarelor de stat trebuie substituita de una profesionista bazata pe criterii comunitare stricte. Aceasta abordare se traduce prin:
Limitarea, in termeni relativi (% din PIB), a nivelului ajutorului de stat. In UE exista un trend descendent al ajutorului de stat, asa cum cere si "Strategia de la Lisabona", o tendinta similara in Romania neexistand.
Acordarea de ajutoare de stat in formele practicate la nivel comunitar. In Romania predomina ajutoare care presupun renuntarea la venituri bugetare (ajutoarele fiscale), in timp ce finantarile bugetare directe (majoritare in UE) au o pondere extrem de redusa.
Structura ajutoarelor orizontale trebuie apropiata de cea existenta in UE. Proportia ajutoarelor acordate in Romania si care au sarcina de a corecta imperfectiunile pietei (ex: ajutoare de mediu, pentru cercetare-dezvoltare, pentru IMM-uri) este inferioara ponderii ajutoarelor de restructurare. In acest context, urmarind experienta comunitara este de asteptat ca in viitor Romania sa acorde cu preponderenta ajutoare de stat pentru dezvoltare regionala; dezvoltarea IMM-urilor; protectia mediului inconjurator; promovarea cercetarii si dezvoltarii; crearea de noi locuri de munca; promovarea instruirii profesionale.[1]
Reorientarea politicii de acordare a ajutoarelor de stat, impusa de respectarea stricta a acquis-ului in domeniu, va determina si o diminuare a masurilor de sprijin in favoarea companiilor care activeaza in sectoarele sensibile. In aceste sectoare, se aplica reguli mai restrictive decat cele aplicabile la nivelul altor industrii. In general ajutoarele acordate pentru investitii care conduc la cresterea capacitatilor sunt sever limitate sau chiar interzise. In unele cazuri, ajutorul este permis numai daca va conduce la reducerea capacitatilor. Aceste sectoare sunt:
Sectorul siderurgic;
Industria auto;
Industria carbonifera;
Industria constructiilor navale;
Sectorul fibrelor sintetice.
