Forme de manifestare a inflatiei

Forme de manifestare a inflatiei

Inflatia cunoaste forme diferite de manifestare in functie de comportamentul consumatorilor si de deciziile organelor de stat. Ea este rezultatul dezorganizarii economice si financiare, reflectat in cresterea masei monetare intr-un ritm mai rapid decat al productiei de bunuri si servicii, dar in esenta si functiile sale inflatia nu este un fenomen exclusiv monetar ci si unul economic si social-politic.

In functie de amploarea procesului inflationist in teoria si practica economica s-au incetatenit mai multe tipologii ale inflatiei clasificate dupa mai multe criterii:

In functie de gradul de intensitate al acesteia pot fi distinse:

• Inflatie taratoare, caracterizata prin faptul ca, cresterea preturilor nu depaseste o limita moderat , de circa 3-4% pe  an;
• Inflatie deschisa, caracterizata printr-o crestere a preturilor de 5-10% pe an;
• Inflatie galopanta, care presupune o crestere a preturilor cu peste 15% anual si care provoaca dezichilibre social-economice.

In functie de cauza principala care o genereaza distingem:

• Inflatie prin cerere, generata de un anumit exces al cererii globale comparativ cu oferta globala, decalaj la care economia nu poate raspunde prompt, ea necesitand un timp de raspuns. In consecinta, preturile cresc, ceea ce determina o intensificare si mai mare a cererii, cumparatorii anticipand noi majorari de preturi. Ca atare, fenomenul se autointretine si se autoamplifica;
• Inflatia prin costuri, datorata cresterii preturilor diferitilor factori de productie a materiilor prime, energiei, creditului, fenomen ce conduce la majorarea costurilor de productie si de circulatie si, in final, a nivelului general al preturilor;
• Inflatia interna (endogena), generata de dezechilibrele economice si financiare proprii tarii in cauza;
• Inflatia importata (exogena), provocata de cauze localizate in exterior, dar care se repercuteaza in interiorul tarii de referinta prin intermediul preturilor de import, al balantei de palti si a cursurilor valutare, al importului de capital.

Mecanismele inflatiei importate se interfereaza cu cele ale inflatiei interne, amplificand fenomenul inflationist. Amplitudinea unui asemenea mecanism variaza foarte mult de la o tara la alta. Cu cat ponderea bunurilor importate este mai scazuta, cu atat impactul inflatiei importate asupra cresterii preturilor interne este mai mic. Cu cat elasticitatea cererii in raport cu preturile bunurilor de import sau ale celor fabricate cu bunuri de import este mai mare, incidenta inflatiei va fi mai mica. Daca firmele importatoare si cele care consuma bunurile importate accepta sa-si reduca beneficiile si salariatii lor isi limiteaza revendicarile de crestere a salariilor nominale, preturile vor fi ajustate la un nivel mai mic.

Tinand seama de tendinta de amplificare a relatiilor economice externe, care se manifesta tot mai puternic, mecanismul inflatiei importate dobandeste o importanta sporita pentru propagarea undei inflationiste in toate tarile, ceea ce demonstreaza, o data in plus, ca stoparea inflatiei si combaterea efectelor sale se impun ca o preocupare a tuturor guvernelor.

Tinand seama de efectele inflatiei asupra cresterii economice distingem:

• Stagflatia, caracterizata prin fenomenul de stagnare a economiei in perioadele de manifestare a inflatiei;
• Slumpflatia, individualizata prin fenomenul de regres al economiei pe durata de manifestare a inflatiei.

Atat stagflatia cat si slumpflatia contrazic teza de inspiratie keynesista potrivit careia inflatia in anumite limite constituie un stimulent al activitatii economice.

Avand in vedere ritmul de depreciere al puterii de cumparrae al monedei, distingem:

• Inflatia latenta, caracterizata printr-un ritm de depreciere al monedei mai scazut decat ritmul cresterii emisiunii monetare;
• Inflatia noua (moderna), caracterizata prin cresterea cronica, generala si progresiva a preturilor, spre deosebire de perioadele anterioare cand asemenea fenomene erau accidentale, fiind urmate de faze de absorbtie a fenomenului inflationist.

Dupa functionarea mecanismului pietei:

• Inflatia deschisa - economia de piata continua sa finctioneze ca un mecanism in care preturile sunt fixe. Orice exces de cerere (insuficienta a bunurilor sau a fortei de munca) conduce la o crestere a preturilor sau a salariilor;
• Inflatia reprimata - apare atunci cand controlul guvernamental impiedica cresterea preturilor bunurilor de consum si a salariilor, astfel incat excesul de cerere este doar reprimat, nu si redus. O data cu indepartarea controlului guvernamental trebuie sa ne asteptam la cresteri de preturi si de salarii.

Dupa  asteptarile inflationiste:

• Inflatia anticipata;
• Inflatia neanticipata.

Clasificarea  aceasta prezinta importanta pentru determinarea efectelor inflatiei. Numai inflatia neanticipata prezinta efecte reale, adica numai inflatia neanticipata afecteaza productia si ocuparea fortei de munca.

Consensul teoretic cu privire la formele de manifestare ale fenomenului inflationist constituie punctul de plecare pentru masurarea inflatiei, ce se realizeza cu ajutorul indicelui preturilor de consum.

Indicele preturilor de consum (IPC) masoara evolutia de ansamblu a preturilor marfurilor cumparate si a tarifelor serviciilor utilizate de catre populatie intr-o anumita perioada (perioada curenta), fata de o perioada anterioara (perioada de baz sau de referinta). Indicele preturilor de consum se calculeaza numai pentru elementele care intra in consumul direct al populatiei.