Definirea fenomenului de spalare a banilor

Definirea fenomenului de spalare a banilor

Definirea acestui fenomen s-a reusit prin explicarea in cateva cuvinte a modului de actiune si a scopului operatiunilor de spalare a banilor,care in timp,prin semnarea si ratificarea ,,Conventiei Natiunilor Unite impotriva traficului ilicit de stupefiante si substante psihotrope' de la Viena din anul 1988  a dobandit caracter de lege in cele mai multe din statele lumii : spalarea banilor presupune conversia sau transferul de bunuri in scopul de a disimula sau deghiza originea ilicita a acestora.

Detaliind aceasta definitie, prin analiza fenomenului din punct de vedere economic, spalarea banilor presupune ansamblul de tehnici si metode economice si financiare prin care banii sau alte bunuri obtinute din activitati ilicite,frauduloase,precum economia subterana sau coruptia,sunt desprinse de originea lor, pentru ca apoi sa li se dea o aparenta provenienta justificata legal si economic,in scopul investirii lor in economia reala.

a)Spalarea banilor in noul Cod Penal si legislatia penala actuala[1]

Astfel, in art. 23 din Legea 656/2002 modificata se dispune:

"(1) Constituie infractiune de spalare a banilor si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 ani:

a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscand ca provin din savarsirea de infractiuni, in scopul ascunderii sau al disimularii originii ilicite a acestor bunuri sau in scopul de a ajuta persoana care a savarsit infractiunea din care provin bunurile sa se sustraga de la urmarire, judecata sau executarea pedepsei;

b) ascunderea sau disimularea adevaratei naturi a provenientei, a situarii, a dispozitiei, a circulatiei sau a proprietatii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscand ca bunurile provin din savarsirea de infractiuni;

c) dobandirea, detinerea sau folosirea de bunuri, cunoscand ca acestea provin din savarsirea de infractiuni.

( 2) abrogat.

(3) Tentativa se pedepseste."

Coroborand dispozitiile art.23 din Legea nr.656/2002 precum si ale art.268 din noul Cod Penal cu cele ale art. 6-7 din Conventia Natiunilor Unite impotriva criminalitatii transnationale organizate se poate afirma cu privire la sensul dat de legiuitor termenilor folositi in cadrul acestor legi :

potrivit art.2 lit. d din Conventie, termenul de bunuri inseamna orice fel de bunuri, corporale sau incorporale, mobile sau imobile, tangibile sau intangibile, precum si actele juridice ori documentele care atesta proprietatea asupra acestor bunuri sau alte drepturi referitoare la ele; este evident ca in conceptul de bunuri sunt incluse si banii;  ca urmare in art. 2 lit. h din Conventie se defineste expresia "infractiunea principala" ca fiind orice infractiune in urma careia rezulta un produs susceptibil de a deveni obiectul unei infractiuni de spalare a produsului infractiunii, reglementate de art. 6 din Conventie. Cum nici Legea nr. 656/2002 si nici noul Cod penal nu precizeaza sfera infractiunilor din care provin bunurile ce fac obiectul spalarii, in modalitatile prevazute de art. 23 din Legea 656/2002 si respectiv art.268 din noul Cod penal, credem ca am putea apela la dispozitiile Conventiei. Este de observat ca desi noul Cod penal imparte infractiunile in crime si delicte, in art.268 nu face nici o distinctie referitor la infractiunea primara (principala) respectiv daca aceasta poate sa fie atat crima cat si delict denumind-o numai "infractiune".

potrivit art. 2 lit. b si art. 6 pct. 2 lit. a si b din Conventie sfera infractiunilor principale este definita astfel:

- fiecare stat parte se straduieste sa instituie infractiunile de spalarea produsului infractiunii pentru bunurile ce provin din cea mai larga sfera de infractiuni principale;

fiecare stat parte include in infractiunile principale toate infractiunile grave, definite ca un act care constituie o infractiune pasibila de o pedeapsa privativa de libertate al carei maxim nu trebuie sa fie mai mic de 4 ani sau de o pedeapsa mai grea;

  - fiecare stat  parte va include in infractiunile principale o "categorie completa de infractiuni legate de grupurile infractionale organizate".

potrivit art. 2 lit. a  din Conventie, expresia "grup infractional organizat" desemneaza orice grup structurat alcatuit din trei sau mai multe persoane, care exista de o anumita perioada si actioneaza in intelegere, in scopul savarsirii uneia sau mai multor infractiuni grave sau infractiuni prevazute de prezenta Conventie, pentru a obtine direct sau indirect un avantaj .

b)Elementele constitutive ale infractiunii de spalare a banilor

Obiectul juridic generic al infractiunilor prevazute la art. 23 din Legea nr. 656/2002 si respectiv al art.268 din noul Cod penal il constituie relatiile sociale prin care Statul apara circuitul legal (financiar, bancar, economic, comercial si civil), prevenind si combatand circuitul ilegal al bunurilor, produs al unor infractiuni grave prevazute de lege, prin instituirea unor obligatii ale anumitor persoane fizice si juridice de a sesiza operatiunile cu astfel de bunuri, de a se abtine de la efectuarea unor acte si fapte juridice legate de produsul infractional sau de a favoriza autorii ori participantii la infractiunile principale.

Obiectul juridic generic al infractiunilor prevazute in art.23 din Legea nr. 656/2002 si respectiv art.268 din noul cod penal este subsecvent obiectului juridic generic al infractiunilor principale adica al acelor infractiuni grave prin care s-a obtinut "produsul" ce urmeaza a fi "spalat". Ca urmare, constatarea infractiunilor de spalare a produsului infractiunii se poate face numai concomitent sau ulterior constatarii infractiunilor principale al caror produs se spala.

Infractiunile prevazute in art. 23 din Legea nr. 656/2002 si respectiv art.268 din noul cod penal au obiect material sau imaterial care este constituit asa cum am aratat din orice bun produs direct sau indirect al infractiunii principale. Putem spune ca atunci cand cu stiinta se schimba, se transfera, se cumpara ori se revinde obiectul "concret" al infractiunii principale, in mod repetat, pentru a-i ascunde originea, infractiunea de spalare de bani subzista, iar bunurile, la oricate transformari ar fi fost supuse, vor avea acelasi regim juridic penal.

Elementul material al laturii obiective a infractiunii prevazute de art. 23 lit. a din Legea nr. 656/2002 si respectiv al infractiunii prevazute de art.268 din noul Cod penal il constituie schimbarea sau transferul de bunuri, separat sau impreuna, in scopul ascunderii sau al disimularii originii ilicite a acestuia.

Un prim sens al "schimbarii bunului" ar fi acela de transformare fizica, de a schimba prima infatisare, pastrand de regula valoarea intrinseca a obiectului; cu alte cuvinte inlaturarea acelor trasaturi reale ale obiectului care tin de modul ilegal de obtinere a acestuia si inlocuirea cu alte trasaturi care sa creeze aparenta de origine si/sau dobandire licita. De pilda, schimbarea culorii, seriei, numarului de inmatriculare al autoturismelor noi furate cu culorile, seriile si numerele de inmatriculare legale ale unor autoturisme accidentate sau uzate cumparate legal.

Un alt sens al "schimbarii bunului" ar fi acela de a inlocui lucrul produs al infractiunii, cu un lucru detinut legal de o alta persoana. Schimbul bunului poate fi la valoare echivalenta sau la valori diferite dupa cum infractorul are interesul sa justifice, sau sa ascunda. De pilda, schimbarea actiunilor anonime, a obligatiilor, a titlurilor de plata, a certificatelor la purtator, etc., furate, care pot fi urmarite dupa serie, numar, cu altele asemanatoare aflate in circuitul legal.

"Schimbarea bunului" poate sa imbrace si forma unor acte juridice sub semnatura privata sau chiar autentificata fara a se inlatura caracterul ilegal al operatiunii.

Transferul de bunuri in scopul ascunderii sau al disimularii originii ilicite a acestora este o alta modalitate a elementului material al laturii obiective a infractiunii prevazute de art.23 pct. 1 lit. a din noua lege cat si a art.268 din noul Cod penal. Potrivit art.1909 din codul civil simpla posesie a bunurilor mobile prezuma proprietatea posesorului asupra acestora. Ca urmare transferul bunurilor mobile poate produce efecte juridice in asa zisa spalare.

Cea mai simpla forma a transferului de bunuri este cea de mutare a bunului dintr-un loc unde s-ar deduce usor provenienta ilicita, intr-un alt loc unde bunul ar avea o aparenta de provenienta legala, urmarindu-se aceasta.

De asemenea prin transferul de bunuri se mai poate intelege:

- operatiunea de deplasare a capitalului sub diferite forme de la o tara la alta sau de la un agent economic la altul, cu sau fara aparenta legala (deplasare efectiva sau scriptica ori electronica). De pilda, pentru scoaterea din tara a unor sume obtinute prin inselaciune in sistemul bancar se efectueaza o "plata" in avans de marfa sau o plata pentru o marfa supraevaluata vanduta de un agent economic aflat sub controlul celui care transfera (agent care ulterior intra in "faliment" si nu mai expediaza marfa). O astfel de deplasare de capital se mai poate face prin asociere, fuziune, cu o firma falimentata intentionat, aflata tot sub controlul celui care transfera; cumparare - vanzare de bunuri supra sau subevaluate, transferand diferenta de pret de la un agent economic la altul; plati pentru "consultanta", "asistenta de specialitate", etc., pentru care nu mai exista obligatia formala a raportarii transferului respectiv.

- deplasari de valuta prin cumpararea de obligatii, titluri de credit, cesiune de creanta, cu pret subevaluat.

- deplasari de valuta prin cumparari si revanzari speculative de actiuni la bursa.

- deplasari de valuta prin creditare, imprumut fara garantii si care evident nu se mai restituie agentului care este tot sub controlul celui care transfera.

- unele transferuri de fonduri interbancare prin sistemul Western - Union.

- transferabilitate a creditului documentar (transferabil) concretizata in dreptul beneficiarului de a cere ca acesta sa fie deschis la o alta banca decat cea stabilita de parti.

- folosirea ilegala a diferitelor forme de decontari interne sau internationale inclusiv de societati fantoma prin: cecuri, acreditive, dispozitii de plata, dispozitii de incasare.

- transfer de fonduri prin intermediul biletului de ordin sau cambiei, instrumente care nu au la baza raporturi juridice fundamentale.

- transfer cu plati fictive facut prin carduri.

Scopul schimbarii sau transferului de bunuri, produs al infractiunii principale trebuie sa fie ascunderea sau disimularea originii ilicite. Acest scop trebuie sa poata fi dedus din circumstantele de fapt obiective, atat ale producerii bunului cat si ale schimbarii sau transferului efectiv al acestuia (art. 6 pct.2 lit. f din Conventia Natiunilor Unite). Aceasta inseamna ca numai acele operatii de schimb sau transfer care contin elemente de fapt obiective din care rezulta scopul ascunderii sau disimularii originii ilicite, constituie elementul material al laturii obiective a infractiunii prevazut de art. 23 pct.1 lit. a din noua lege si respectiv de art.268 din noul Cod penal.

Latura subiectiva a acestei infractiuni o constituie intentia directa calificata prin scop care presupune intrunirea cumulativa a urmatoarelor elemente:

cunoasterea ca obiectul "spalarii", corporal sau necorporal este produs al infractiunii principale;

motivul, imboldul rezultat din dorinta de a folosi bunul produs al infractiunii, direct sau indirect, fara riscul de a fi descoperit;

scopul, sa fie ascunderea sau disimularea originii sau naturii ilicite a produsului infractiunii principale, precum si de a ajuta persoana care a savarsit infractiunea principala sa se sustraga de la urmarirea penala, judecata sau executarea pedepsei.

Credem ca si latura subiectiva a infractiunii de spalarea produsului infractiunii, asa cum este definita de legiuitor, deosebeste aceasta infractiune, de infractiunile de tainuire si favorizarea infractorului prevazute de art. 221 si art. 264 din Codul penal si art. 267, art.340 din noul Cod penal.

  Putem spune ca persoana care cu intentie directa ajuta in orice mod la savarsirea infractiunii de spalare a produsului infractiunii este complice , indiferent daca este interesat material sau dezinteresat, deoarece el incalca o obligatie prevazuta de legiuitor pentru prevenirea si combaterea a astfel de fapte, incalcare care presupune ca complicele a urmarit impreuna cu autorul scopul ilegal.

In ceea ce priveste subiectul infractiunii de spalarea produsului infractional, acesta poate fi orice persoana avand capacitate de raspundere penala.

Latura obiectiva a modalitatii prevazute de art. 23 pct. 1 lit. b si respectiv de art.268 lit.b are doua forme:

ascunderea adevaratei naturi a provenientei, a situarii, a dispozitiei, a circulatiei sau a proprietatii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscand ca bunurile provin din savarsirea de infractiuni.

disimularea adevaratei naturi a provenientei, a situarii, a dispozitiei, a circulatiei sau a proprietatii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscand ca bunurile provin din savarsirea de infractiuni.

Elementul material il constituie activitatea de ascundere sau de disimulare a adevaratei naturi a bunurilor incorporale. Astfel ascunderea sau disimularea in acceptiunea data de art. 23 pct. 1 lit. b din noua lege credem ca nu se refera la bunul corporal, bun cu existenta materiala, ci la:

a) drepturile asupra bunului material produs al infractiunii principale;

b) alte drepturi (bunuri incorporale) produs nemijlocit al infractiunii principale.