Baza tehnico-materiala a comertului cu amanuntul

Baza tehnico-materiala a comertului cu amanuntul

Marimea si structura bazei tehnico-materiale a comertului cu amanuntul raspund cerintelor acestei forme de comert s i anume de difuzare larga a marfurilor in toate localitatile tarii, iar in cadrul fiecarei localitati de apropiere a marfurilor de consumatori. Aceasta functionalitate este asigurata prin varietatea de tipuri de unitati ca profil si marime care compun reteaua comerciala si printr-o dotare specifica proceselor operative cerute de vanzarea marfurilor.
2.1. Reteaua de unitati de vanzare cu amanuntul a marfurilor
Unitatile de vanzare cu amanuntul reprezinta componenta operativa a societatilor s i firmelor comerciale cu acest profil, prin intermediul carora bunurile, in principal cele de consum individual, ajung la consumatori. Ele cuprind magazine de diferite profiluri si marimi, restaurante si alte unitati de alimentatie publica, chioscuri, tonete si mijloace mobile de prezentare si vanzare a marfurilor.
Gradul de dezvoltare a retelei comerciale cu amanuntul reflecta, in buna parte, nivelul calitativ al deservirii consumatorilor si, intr-o interpretare mai larga, nivelul calitativ al comertului cu amanuntul. El este caracterizat de numarul si marimea unitatilor comerciale, profilul lor de activitate, structura pe mediile urban si rural si amplasarea teritoriala a retelei.
Numarul si marimea unitatilor comerciale, ca optiuni in dezvoltarea retelei comerciale a fiecarei intreprinderi, depind de suprafata localitatii unde activeaza, de puterea de cumparare a populatiei din fiecare zona, de marimea capitalului comercial ce poate fi investit in baza tehnico-materiala si de eficienta economica.
Principiul eficientei, hotarator in optiunea fiecarui intreprinzator, cere ca reteaua comerciala sa fie apropiata de consumatori pentru aprovizionarea comoda a acestora, paralel cu asigurarea rentabilitatii fiecarei unitati. Studiile de specialitate au condus la stabilirea unor indicatori orientativi cu privire la distantele pe care consumatorii sunt dispusi sa le parcurga pentru procurarea diferitelor grupe de marfuri. Acestea merg de la circa 500 de metri pentru marfuri de cerere zilnica, pana la intreaga raza a localitatii pentru marfurile de cerere periodica sau rara. In acelasi timp, pentru ca fiecare unitate sa fie rentabila ea trebuie sa se adreseze unui numar de locuitori care, prin puterea lor de cumparare, sa-i asigure o cifra de afaceri suficient de mare pentru a obtine rentabilitatea.
In aceste conditii, reteaua comerciala este foarte diferentiata ca numar si ca marime a unitatilor pe localitati, tinand de specificitatea locala a factorilor enumerati mai inainte.
Efectul de scara in comert, alaturi de cresterea si diversificarea ofertei, au dus la dezvoltarea marilor suprafete comerciale care, desi indeparteaza reteaua de consumatori, au avantajul concentrarii sortimentului s i satisfacerii complexe a cererii de marfuri. Construirea marilor suprafete este o optiune a agentilor economici, conditionata de concentrarea capitalului comercial si de marimea localitatilor (teoretic se poate admite ca, pentru o localitate, un mare magazin ar acoperi intreaga cerere pentru un sector de marfuri, ceea ce evident ar fi in contradictie cu cerintele apropierii retelei de consumatori).
Reteaua de unitati cu amanuntul are particularitati sub aspectul tipurilor, marimii si amenajarii interioare a acestora pe ramuri de comert si pe cele doua medii social-economice: urban si rural. Un tip de unitate se caracterizeaza prin sortimentul de baza, sortimentul complementar si suprafata comerciala minima, dimensionata astfel incat sa permita expunerea larga a marfurilor, pastrarea stocurilor in depozitul de mana si asigurarea spatiului pentru fluxul marfurilor si al cumparatorilor.
. In comertul alimentar specifice sunt magazinele generale, de dimensiuni mari, care comercializeaza intregul sortiment de bunuri alimentare, inclusiv unele produse nealimentare de uz curent gospodaresc, marfurile alimentare solicitandu-se, de obicei, impreuna in cumpararile zilnice ale consumatorilor. Ca tipuri moderne de unitati cu profil general se folosesc: supereta, supermagazinul si magazinul discount1. Magazinele alimentare specializate (de paine, carne, produse lactate, legume-fructe etc.) formeaza reteaua complementara marilor magazine.
. In comertul nealimentar, gradul de specializare a unitatilor pe grupe si subgrupe de marfuri (confectii, articole cosmetice, articole electrocasnice etc.) creste, magazinele specializate reusind sa ofere sortimentul larg al acestor produse. In structura retelei comerciale a acestui sector se cunosc peste o suta de tipuri de unitati specializate pe grupe si subgrupe de marfuri, inclusiv pe criterii de segmentare a consumatorilor (specializarea monoclientela) sau manifestare a cererii (specializare monotema sau multisectoriala). Specializarea se asociaza insa si cu concentrarea retelei, marile magazine universale oferind un sortiment larg, din toate grupele de marfuri, in raioane specializate.
. In alimentat ia publica, sunt folosite circa 15 tipuri de unitati, reprezentativ fiind restaurantul cu profil clasic sau cu specific (crama, local, national, pescaresc, vanatoresc, lactovegetarian, dietetic, autoservire si altele) precum si unitati specializate, cu particularitati de organizare (berarie, braserie, bar, bistrou, birt, pizza, cofetarie etc.).
. In mediul urban, unitatile sunt de dimensiuni mari, cu profiluri variate s i cu grad mai ridicat de specializare, corespunzator cererii diversificate a multiplelor categorii socio-profesionale din acest mediu. Ele atrag in buna parte si populatia sateasca pentru aprovizionarea cu marfuri de cerere periodica si ocazionala.
. In mediul rural, reteaua este formata, in majoritate, din unitati mici, despecializate si larg raspandite teritorial, raspunzand astfel specificului asezarilor rurale. Totusi s i in comertul rural au aparut mari magazine (tip supercoop) cu suprafete de peste 1.000 de m2 , raspunzand necesitatilor formarii si expunerii unui sortiment larg de produse, datorita schimbarilor din structura cererii populatiei din acest mediu.
In ceea ce priveste distributia teritoriala a retelei comerciale sau densitatea teritoriala a retelei, ea este pusa in evidenta de indicatorul "suprafata comerciala la o mie de locuitori". Se apreciaza ca pentru tara noastra acest nivel poate fi considerat optim pentru un nivel previzibil in limitele a 600-650 de m2. Acest indicator serveste comparatiilor internationale sau pe judete si ca element de fundamentare a unor masuri de politica economica a statului privind nivelul de trai al populatiei, respectiv stimularea investitiilor pentru comert in scopul ridicarii conditiilor de viata in zonele defavorizate. Alaturi de acest indicator mai sunt folositi pentru aprecierea gradului de dotare a teritoriului cu spatii comerciale numarul de locuitori care revin pe o unitate comerciala, numarul de locuitori deserviti de un lucrator comercial si vanzarile pe m2 de suprafata comerciala.
In interiorul localitatilor, reteaua comerciala se amplaseaza potrivit unor principii definite de urbanismul comercial. In aceasta conceptie, tipurile de unitati corespund ca profil si raza de atractie a consumatorilor uneia din urmatoarele trei trepte de amplasare: centru comercial pentru un ansamblu de locuinte, centru comercial de cartier sau centru comercial al localitatii. Unitatile care desfac marfuri de cerere curenta (magazine generale de marfuri alimentare, de paine de carne etc.)
isi dovedesc eficienta daca sunt amplasate cat mai aproape de consumatori, in timp ce unitatile care desfac marfuri de cerere periodica sau ocazionala, au raza de activitate mai mare si isi dovedesc eficienta daca sunt amplasate in cartiere sau in centrul orasului.
Evident ca profilul unitatilor, ca si locul de amplasare, depind s i de concurenta dintr-o anumita zona, ceea ce obliga pe intreprinzatori la delimitarea sortimentului in cazul unor profiluri asemanatoare de unitati si la remodelari ale tipului.
Tendinte in evolutia contemporana a unitatilor comerciale cu amanuntul. In evolutia comertului tipurile de unitati comerciale au cunoscut o schimbare fundamentala ca marime si profil o data cu aparitia masinismului si dezvoltarea productiei industriale de masa, incepand cu secolul al XVIII-lea. Locul micilor unitati comerciale traditionale a fost luat de magazinele specializate, cu suprafete mari, capabile sa prezinte sortimentul de marfuri diversificat, iar, incepand cu mijlocul secolului al XIX-lea, marile magazine universale, considerate, prin modul de aranjare s i functionare, o revolutie in tehnica activitatii comerciale.
In prezent, formele de retea comerciala cunosc o mare varietate, determinata de cresterea si diversificarea productiei industriale, exigentele sporite ale consumatorilor fata de calitatea servirii comerciale si preocuparile tot mai mari ale producatorilor pentru debus eele produselor, prin perfectionarea sistemului de distributie comerciala a acestora2. In sinteza, se constata urmatoarele orientari in dezvoltarea retelei comerciale:
. Tendinta de concentrare a activitat ii si ret elei comerciale, ca expresie a cres terii puterii economice a societatilor comerciale si a concurentei pe piata.
Concentrarea imbraca doua forme: a) Cresterea marimii societatilor comerciale sub aspectul capitalului si al numarului unitatilor comerciale. De exemplu, societatea Woolworth (SUA) dispune de
6.300 de magazine, societatea Holliday Ann Inc. (SUA) are peste 1.750 de hoteluri, cu un total de 310.000 de camere, iar societatea franceza Primtemps detine 65 de magazine universale si 360 de magazine Prisunic in Franta si in alte tari ale lumii. b) Cresterea suprafetei magazinelor, pentru a putea fi expusa intreaga bogatie de sortimente comerciale. De exemplu, DelAmo Fashion Center din Torrance
California are suprafata de 236.000 de m2, sub un singur acoperis, iar Dallas Market
Center 650.000 de m2 , repartizati in opt cladiri.
In tara noastra, in fiecare resedinta de judet exista un magazin universal cu suprafata de peste 8.000 de m2, iar in Bucuresti magazine universale apartinand unor societati comerciale - Unirea, Bucur - cu suprafete de peste 40.000 de m2, aceste magazine reprezentand punctele de atractie a consumatorilor din orasele respective si de pe o intinsa zona invecinata.
. Imbinarea specializarii cu despecializarea retelei dupa criterii noi.
Specializarea se extinde, de la magazine cu profil de grupe si subgrupe, la magazine cu profil asociat dupa criteriile cererii (de exemplu confortul, totul pentru tineret,
"ajuta-te singur" etc.). Despecializarea consta in largirea sortimentului cu grupe eterogene, in unitati mari, pentru a castiga o tot mai numeroasa clientela.
. Diversificarea ret elei, prin organizarea de tipuri de magazine tot mai variate ca profil si nivel de preturi, pentru a raspunde solicitarilor diferentiate ale consumatorilor. Magazinele tind sa-si defineasca, prin profil si amenajare, individualitatea, selectarea clientelei dupa motivatiile de cumparare si sa devina factor primordial in promovarea produselor (de exemplu magazinele de tip
Nouveautés cu articole de moda).
. Promovarea conceptiei de urbanism comercial in organizarea si amplasarea ret elei comerciale. In marile orase au aparut astfel centre comerciale
in zonele mediane si marginale pentru apropierea retelei comerciale de consumatori, tendinta de scadere a importantei centrului comercial al oras ului pentru aprovizionarea cu marfuri de cerere curenta sau periodica, iar, datorita utilizarii curente a autoturismului pentru efectuarea cumparaturilor, dezvoltarea unor mari centre comerciale in zone situate la 5-12 km in afara metropolelor (de exemplu,
Centrul comercial regional de la Part-Dieu din apropierea Lyon-ului, are o suprafata de 102.000 de m2 cu un hipermagazin ca unitate de baza si numeroase magazine complementare, inclusiv unitati de prestari de servicii).
. Modernizarea interioara a unitatilor sub aspectul proiectarii spatiilor comerciale, amenajarii s i dotarii lor cu mobilier, pentru a permite expunerea larga a sortimentului, practicarea unor forme noi de vanzare si asigurarea unei eficiente ridicate a utilizarii spatiului comercial (procedee incluse in conceptia de merchandising).
. Extinderea formelor de vanzare fara magazine, prin deservirea clientilor la domiciliu, pe baza informarii acestora prin cataloage, teletext, televiziune prin cablu, Internet si transmiterea directa de catre clienti a comenzilor catre firmele specializate in aceste forme de comert.
. Extinderea larga a comertului prin reteaua de automate comerciale, forma care permite elasticizarea acesteia. Ele completeaza reteaua de unitati fixe si asigura extinderea functionarii acesteia peste programul obisnuit si in locuri cu o cerere aparte (scoli, gari etc.).
2.2. Mobilierul si utilajul comercial
In comertul cu amanuntul, mobilierul si utilajul trebuie sa raspunda cerintelor prezentarii (etalarii) marfurilor in unitati, pastrarii stocurilor de rezerva in depozitele anexa sau in spatiile frigorifice, miscarii marfurilor in interiorul magazinelor, precum si
inzestrarii tehnice a muncii lucratorilor. Si in acest scop se foloseste o mare varietate de tipuri de mobilier s i utilaje, adaptate ca forma si functionalitate (intersanjabil) tehnologiei impuse de comercializarea fiecarei grupe de marfuri (de exemplu prezentarea confectiilor se face pe suporti liniari, iar a modelelor pe manechine, in timp ce articolele electrice si electrocasnice solicita microstanduri pentru probe de functionare).
. Mobilierul si utilajul comercial tind tot mai mult sa se adapteze circuitului mecanizat al produselor (in special in comertul alimentar), incarcaturile paletizate expunandu-se direct din mijloacele de transport in magazine, constituind mobilier al acestora.
. Un loc aparte in utilajul comercial il detine utilajul frigorific, el fiind o componenta a lantului frigorific din procesul distributiei produselor alimentare. Acesta
incepe cu antrepozitele frigorifice ale producatorilor, continua cu mijloacele de transport frigorifice (vagoane de cale ferata s i mijloace auto), cu spatiile s i utilajul frigorific din magazine si se incheie cu frigiderele si congelatoarele din echipamentul locuintelor.
. Progresul tehnic in comert determina folosirea pe scara larga a echipamentului electronic de birou pentru prelucrarea si transmiterea informatiilor.
Acesta preia informatiile primare de la casele de marcat din magazine si de la birourile de facturat din depozite, tine evidenta miscarii stocurilor si a celorlalte valori din intreprindere si ofera informatii operative pentru formularea comenzilor catre furnizori corespunzator cu schimbarile continue ale pietei.
. La bursele de marfuri, datorita tehnicii moderne a comunicatiilor, se pot efectua in termene foarte scurte tranzactii dintre parteneri aflati in cele mai
indepartate zone ale globului.