Analiza structurii bilantului

Analiza structurii bilantului

Bilantul constituie « un calcul de sinteza care prezinta situatia patrimoniala a intreprinderii la un moment dat ».¹⁷ Ca reflectare a starii patrimoniale « bilantul stabilit la sfarsitul perioadei de gestiune descrie separat elementele de activ si cele de pasiv ale intreprinderii ».¹⁸ La un moment dat « bilantul contabil indica starea resurselor si mijloacelor unei intreprinderi, exprimand echilibrul sau financiar ». Bilantul este considerat documentul esential in analiza financiara care permite efectuarea studiilor privind evolutia patrimoniului intreprinderii si a situatiei financiare.

In vederea analizei bilantului este necesara studierea succesiva a activului care grupeaza mijloacele si a pasivului care indica resursele de care dispune intreprinderea. Activul grupeaza in ordinea lichiditatii crescatoare (indicand rapiditatea cu care se pot transforma in bani) urmatoarele elemente :

-active imobilizate ce reprezinta elemente importante din patrimoniul intreprinderii, respectiv o parte a capitalului economic si care, in mod indirect, prin amortizare contribuie la formarea si asigurarea capacitatii de autofinantare ;

-active circulante ce reprezinta acele elemente care nu sunt destinate sa ramana durabil in intreprindere ;

-active de regularizare si asimilare care cuprind atat cheltuielile consumate in avans ce urmeaza a se include esalonat pe cheltuieli in perioadele urmatoare de gestiune, cat si diferentele de conversie - activ, adica diferentele nefavorabile aferente creantelor si datoriilor in devize, stabilite intre valoarea lor de intrare si valoarea acestora la cursul ultimei zile a exercitiului financiar :

-prime privind rambursarea obligatiilor care reprezinta diferenta dintre valoarea de rambursare a obligatiilor si valoarea de emisiune ;aceste prime sunt cheltuieli financiare care trebuie sa fie amortizate pe durata utilizarii imprumutului.

Schematic, structura activului bilantului se prezinta :

Pasivul bilantului grupeaza in ordinea crescatoare a exigibilitatii resursele de care dispune intreprinderea pentru a finanta functiile sale. Astfel, in mod concret pasivul bilantului cuprinde:

-capitalurile proprii, adica acele fonduri care sunt in mod permanent la dispozitia intreprinderii, finantand in mare parte activele imobilizate si asigurand o garantie pentru terti (gajul exclusiv al creditorilor intreprinderii):

-provizioane pentru riscuri si cheltuieli care au rolul de a acoperi un eventual risc ce poate afecta elemente de activ; ele pot fi asimilate pe plan financiar cu datorii a caror scadenta este incerta; sunt constituite inaintea determinarii rezultatului si reduc profitul contabil inainte ca acel risc sa se realizeze, atata timp cat riscurile sunt previzibile, provizioanele pentru riscuri si cheltuieli raman la dispozitia intreprinderii;

-datoriile care nu sunt clasificate conform termenului lor de scadenta si numai dupa natura lor, informatiile asupra exigibilitatii datoriilor sunt foarte importante in studiul echilibrului financiar al intreprinderii ;

-pasive de regularizat si asimilate care regrupeaza veniturile inregistrate in avans si diferentele de conversie-pasiv, adica diferente favorabile de curs valutar intre data de intrare a creantelor si datoriilor exprimate in devize si data inchiderii exercitiului.

Rezultatul exercitiului influenteaza pasivul bilantului contabil, ceea ce face sa apara o distinctie intre bilantul inaintea repartizarii rezultatului exercitiului si bilantul dupa repartizarea rezultatului exercitiului. Schematic, structura pasivului bilantului inaintea repartizarii rezultatului exercitiului se prezinta :

In urma repartizarii rezultatului exercitiului se modifica structura pasivului bilantului contabil deoarece o parte din acesta se regaseste in alte posturi, astfel postul de rezerve se modifica cu sumele alocate pentru constituirea lor, iar postul alte datorii se modifica cu totalul dividendelor datorate actionarilor.

Ideile fundamentale care pot fi deduse pe baza analizei bilantului pot fi structurate doar din necesitati de ordin didactic, in urmatoarele puncte fundamentale :

1.analiza structurii activului si pasivului bilantier.

2.analiza echilibrului dintre resurse si alocari in functie de termene (pe termen lung, scurt sau active/pasive de trezorerie) pe care o vom numi in continuare analiza patrimoniala a bilantului. In aceasta sectiune se poate realiza si analiza indicatorilor de lichiditate.

3.analiza echilibrului firmei la nivel functional, respectiv pe activitate de exploatare si in afara exploatarii (analiza functionala).

Acest tip de analiza constituie practic analiza indicatorilor fondului de rulment.

4.Concluzii generale privind analiza financiara pe baza de bilant.

1.Analiza structurii activului si pasivului bilantier - dintre corelatiile care trebuie urmarite prioritar in aceasta analiza :

-existenta unui raport optim intre nivelul imobilizarilor si cel al activelor circulante ;

-un nivel prea ridicat al stocurilor  rezulta dintr-o politica de aprovizionare cu materii prime si materiale exagerata.

--ineficienta in activitatea de productie, pentru stocurile de produse in curs de fabricatie ;

-nivel de calitate necorespunzator pentru produsele finite ;

-o pondere exagerata a creantelor poate semnala deficiente in incasarea acestora.

-ponderea activelor de trezorerie ( disponibilitati, conturi in banca, valori mobiliare de plasament) trebuie sa se situeze la nivele reduse (in medie 3-5%), depasirea acestor niveluri semnaland incapacitatea identificarii unor perspective mobile de investire.

-ca principiu trebuie sa se asigure niveluri ale ponderilor capitalurilor proprii si capitalurilor imprumutate aproximativ egale . Capitalurile proprii prezinta calitatea sigurantei, in timp ce cele imprumutate sunt mai putin costisitoare.

Pentru aprofundarea analizei se poate urmari si ponderea diferitelor categorii de stocuri in totalul acestora, a tipurilor de datorii de exploatare in totalul acestora, a tipurilor de datorii de exploatare in totalul acestor datorii,etc.

Valorile asociate acestor ponderi vor fi diferite in functie de domeniul de activitate al firmei emitente si in primul rand in functie de caracteristicile fluxului tehnologic.

Bilantul contabil raspunde unor multiple cerinte de ordin juridic, contabil si fiscal, dar nu raspunde exact la exigentele analizei financiare. De aceea este necesar ca plecand de la bilantul contabil sa se efectueze o serie de regrupari a datelor pentru a se obtine bilantul financiar.