Analiza profitabilitatii activitatii de explorare

Analiza profitabilitatii activitatii de explorare

1. Aspecte ale profitabilitatii si eficientei economice

Marimea absoluta a rentabilitatii sau in alta exprimare a profitabilitatii este oglindita prin nivelul profitului, iar gradul in care capitalul sau folosirea resurselor intreprinderii genereaza profit este reflectat prin ratele de rentabilitate.

Comparativ cu costurile care reflecta nivelul consumului de resurse din stadiul productiei si comercializarii ratele de rentabilitate nu au valoare informativa decat dupa realizarea procesului de vanzare. Mai mult decat atat bine ar fi daca aceste rate s-ar calcula dupa momentul incasarii facturilor aferente produselor si serviciilor. Acesta ar fi adevaratul moment al adevarului.

Rentabilitatea reflecta deci capacitatea intreprinderii de a produce profit, oglindind intr-o forma masurabila eficienta activitatii economice. Diferitele modele de analiza si exprimare a ratelor de rentabilitate au putere informativa diferita in functie de elementele la care se raporteaza profitul.

Astfel ratele de rentabilitate construite prin raportarea profitului net la capitalurile proprii exprima interesele investitorilor. Ratele de rentabilitate construite prin raportarea profitului din exploatare sau a profitului sunt la intregul volum al capitalului folosit, sau a mijloacelor economice aflate la dispozitie, sau a resurselor consumate sunt foarte importante pentru managementul intreprinderii in primul rand.

De mare importanta in analiza rentabilitatii (profitabilitatii) sunt marjele comerciale sau ratele de marja.

In legatura cu corelatia dintre rentabilitate si eficienta economica sunt necesare unele precizari, intrucat eficienta economica este o notiune mai cuprinzatoare decat rentabilitatea.

Se poate aprecia ca eficienta economica reprezinta cea mai generala categorie economica care caracterizeaza rezultatele unei activitati economice ca urmare a unor variante de utilizare a resurselor.

Sensul general al conceptului de eficienta este acela de a avea capacitatea de a produce un efect util scontat, in anumite conditii comparative cu eforturile consumate.

Dar eficienta economica ca si exprimare nu poate fi redusa doar la raportul dintre efort si efect sau invers dintre efect si efort. Si alte rapoarte dintre efecte si efecte de alt ordin de marime sau eforturi si eforturi pot avea valoare informativa si cognitiva asupra eficientei economice.

Conform aprecierilor profesorului universitar doctor Alexandru Gheorghiu pot fi construiti mai multi indicatori de eficienta economica prin stabilirea unor rapoarte intre eforturi si efecte, intre efecte si eforturi, intre efecte si efecte, intre eforturi si eforturi care in mod sintetic ar putea fi prezentate intr-un tabel cu patru cadrane astfel:

Pentru exemplificare se pot construi diferite variante de exprimare a eficientei economice.

Pentru cadranul I

Rata rentabilitatii economice

Rata rentabilitatii financiare

Rata de rentabilitate a resurselor consumate

Rata de rotatie ale mijloacelor economice si ale capitalurilor

Pentru cadranul II

Rata fondului de rulment

Rata autonomiei financiare globale

Rata costurilor variabile

Pentru cadranul III

Durata in zile a unor rotatii ale mijloacelor economice sau capitaluri

durata rotatiei stocurilor =       

durata rotatiei capitalurilor permanente =

Pentru cadranul IV

Rata marjei comerciale brute

R marjei brute =

R marjei nete =

Fiecare din aceste rate precum si datele care se pot construi cu valoare cognitiva si sumnt folosite in functie de necesitati si de optiunea analistului.

2. Analiza profitului

Rationalitatea oricarei activitati economice presupune ca efectul total sa fie mai mare decat efortul total. In conditiile unei economii concurentiale reglata in principal de piata, obtinerea de profit constituie ratiunea de a fi a unei intreprinderi.

Intreprinderile care nu produc profit sau realizeaza pierderi sunt supuse riscului de faliment, pentru ca pierderile sunt echivalente cu pierderea de substanta economica.

Profitul se dimensioneaza prin modificarile in nivelurile preturilor ca urmare a raportului dintre cerere si oferta precum si sub influenta costurilor ca si expresie a consumului de resurse. Prin reducere la simplitatea cea mai evidenta putem spune ca:

Profitul = Venituri - Cheltuieli

Profitul = Preturi - Costuri

Profitul apare ca un excedent in pretul de vanzare al unui produs an raport cu pretul sau.

Cererea solvabila influenteaza oferta prin mecanismul rentabilitatii. Astfel rentabilitatea (profitabilitatea) apare ca un indicator important in orientarea productiei si serviciilor in raport cu nevoile consumatorilor productivi sau individuali.

Analiza masei profitului si a ratelor de rentabilitate poate fi abordata din cel putin trei puncte de vedere:

din punctul de vedere al profitului aferent cifrei de afaceri

pe baza cascadei soldurilor interne din gestiune

din punctul de vedere al structurii contului de profit si pierdere

din punctul de vedere al ratelor de rentabilitate a mijloacelor economice si a capitalurilor

In volumul de fata ne vom ocupa doar de analiza profitului aferent cifrei de afaceri si al ratei de rentabilitate a resurselor consumate.

3. Modele de analiza a profitului aferent cifrei de afaceri

In conditii de normalitate economica cifra de afaceri include in componenta sa si o marja de profit. Putem discuta de o rentabilitate economica ridicata atunci cand marja comerciala are o pondere consistenta in compozitia cifrei de afaceri. Modelele de analiza a profitului sau a rentabilitatii aferente cifrei de afaceri are la baza relatiilor de calcul si analiza a cifrei de afaceri. Astfel:

CA =               atunci

CA = N                        atunci

CA = atunci             

Am notat cu  :

• CA - cifra de afaceri
• Q _v - productia vanduta
• P - pretul de vanzare
• N - numarul de personal
• W - productivitatea individuala a muncii
• Pr - profitul total din exploatare
• Q_ex - productia exercitiului
• Afixe expl - active fixe medii in exploatare

Folosind aceste relatii de calcul putem construi trei modele de analiza a profitabilitatii.

a)     Daca plecam de la premiza ca intreaga productie a exercitiului se regaseste in cifra de afaceri atunci marirea profitului o putem determina cu ajutorul relatiei:

Remarcam ca (pi-ci) nu este altceva decat profitul potential al produsului "i" rezultand din diferenta dintre preturi unitare si costuri unitare.

Relatia de calcul de mai sus se mai poate scrie si sub urmatoarea forma:

Am notat cu

• Pr = profitul
• qvi = productia fizica vanduta
• pi = pretul unitar al productiei "i"
• ci = costul unitar al produsului "i"
• = pretul mediu al produselor ce fac obiectul cifrei de afaceri

Putem calcula abaterea profitului si indicelui variatiei relative a profitului in urma carora putem aprecia daca si in ce proportie a fost realizat profitul programat astfel:

Factorii de influenta se stabilesc prin cumularea influentelor valorii totale a productiei si costurilor totale, rezultand urmatorul sistem factorial de analiza a abaterii valorii profitului total.

Dq_v

Ds

DP_r =                            Dc

Dp

Influentele celor patru categorii de factori se determina astfel:

• modificarea volumului fizic al productiei vandute

DP_r(qv) sau

DP_r(qv) sau

DP_r(qv) =

unde pr₀ este nivelul mediu al profitului in perioada de referinta

• modificarea structurii productiei

DP_r(s)

sau

DP_r(s)  

• modificarea costurilor unitare

• modificarea pretului de vanzare

Pe baza relatiilor prezentate se deduc urmatoarele:

• baza de calcul a indicatorului analizat o constituie cifra de afaceri, volumul acesteia exercitand o influenta in acelasi sens si proportionala cu nivelul planificat al profitului mediu;
• structura de productie influenteaza profitul intrucat produsele incorporeaza profituri unitare diferite, modificarea structurii determinand astfel modificari ale nivelului mediu al profitului;
• modificarea preturilor de vanzare influenteaza in acelasi sens si proportional marimea profitului;
• modificarea costurilor unitare determina o influenta in sens contrar asupra profitului (daca scade costul unitar inseamna ca are loc o crestere a profitului unitar egala in marime absoluta).

Literatura de specialitate mai prezinta si o serie de alte modele de analiza a profitului intre care pot fi retinute urmatoarele:

b) Un prim model poate fi construit determinand profitul ca un produs intre valoarea cifrei de afaceri si profitul mediu la 1 leu cifra de afaceri

unde este cifra de afaceri, iar este profitul mediu realizat la 1 leu cifra de afaceri.

c) Un al doilea model pune in evidenta legatura dintre profitul din exploatare si productivitatea muncii cu ajutorul relatiei:

relatie in care prin N a fost simbolizat numarul de salariati, iar prin productivitatea muncii la nivelul unui salariat, Q_f fiind valoarea productiei fizice realizate. Ceilalti termeni prezenti in cadrul modelului reflecta gradul de realizare al productiei fizice prin vanzare , respectiv marja profitului din exploatare raportata la cifra de afaceri .

In mod similar poate fi conceput un model bazat pe productivitatea orara a muncii:

model in care

• T - fondul de timp consumat,             
• W - productivitatea orara a muncii,
• K - coeficientul de realizare prin vanzare al productiei fizice,
• este nivelul mediu al profitului la 1 leu cifra de afaceri rezultata din vanzarea productiei.

d) Un al treilea model scoate in evidenta relatia intre profitul din exploatare si activele exploatarii conform relatiei:

unde prin a fost simbolizata valoarea medie a activelor fixe utilizate in cadrul activitatii de exploatare. Al doilea termen al modelului exprima gradul de intensivitate al dotarii muncii cu mijloace de productie, iar cel de-al treilea termen reflecta randamentul utilizarii mijloacelor de productie.

e) Tinand cont de distinctia care poate fi realizata intre costurile directe si cele variabile, poate fi dezvoltat si un alt model de analiza a profitului:

relatie in care prin c_v au fost simbolizate costurile variabile unitare, C_F fiind costurile fixe totale, iar m - contributia marginala unitara (a se vedea si paragraful urmator).

Toate modelele de analiza prezentate mai sus permit analiza abaterilor profitului si separarea influentelor factorilor prin intermediul metodei substitutiilor in lant.

4. Analiza volum - cost - profit (pragul de rentabilitate)

Interpretarea rezultatelor poate fi facuta cu ajutorul celor prezentate anterior volumul productiei exercitiului si a cifrei de afaceri

Este o metoda de analiza bazata pe corelatia urmatoarelor trei elemente :

• volumul productiei
• costurile de productie             
• profitul realizat

Intre aceste trei elemente exista o conditionare reciproca fiecare depinzand de si influentandu-le pe celelalte doua.

Metoda se bazeaza pe delimitarea costurilor in functie de dependenta acestora fata de volumul fizic al productiei in costuri fixe (sau conventional constante - care in anumite limite ale volumului productiei sunt independente de acesta) si variabile (direct proportionale cu volumul fizic al productiei).

Costurile variabile includ consumurile de materii prime si materiale si manopera directa. Costurile fixe cuprind amortizarea imobilizarilor corporale, chiriile platite pentru spatii, iluminat, incalzire, salariile personalului de conducere si ale personalului indirect productiv (administrativ, din compartimentul de distributie, intretinere si paza, etc).

Ecuatia punctului critic (sau a pragului de rentabilitate) este urmatoarea:

Qcr: V = C_T = C_F + C_V

unde Qcr este volumul critic al productiei fizice, V este suma veniturilor din vanzari, iar C_T sunt costurile totale, C_F fiind costurile fixe, iar C_V costurile variabile totale.

Daca exprimam costurile variabile totale ca functie de costurile variabile unitare prin relatia

, atunci

Ecuatia de mai sus permite determinarea volumului critic al productiei fizice conform relatiei

,

relatie care indica volumul fizic al productiei (cantitatea de produse) corepunzatoare cazului in care veniturile totale se situeaza la nivelul costurilor totale (profitul realizat fiind nul). Valoarea corespunzatoare a cifrei de afaceri critice se determina conform relatiei:

Termenul p - c_v  reprezinta contributia marginala unitara. Produsul (p - c_v) Q este cunoscut sub denumirea de contributie marginala totala, aceasta fiind destinata sa acopere costurile fixe si profitul.

Reprezentarea grafica a acestei ecuatii este prezentata la pagina urmatoare.

In limita intervalului in care dependentele celor doua categorii de costuri isi pastreaza caracterul liniar (in cazul costurilor variabile) respectiv constant (costurile fixe) in raport cu volumul productiei metoda permite determinarea profitului brut realizabil in functie de volumul fizic al productiei.

In situatia unui portofoliu de produse aplicarea metodei este posibila, dar presupune exprimarea pragului de rentabilitate in unitati valorice prin utilizarea in relatia pragului de rentabilitate a:

• preturilor medii si a costurilor variabile medii pe unitatea de produs;
• costurilor variabile la 1 leu cifra de afaceri (ponderea costurilor variabile in cifra de afaceri).

a. Utilizarea preturilor medii si a costurilor variabile medii pe unitatea de produs

In acest caz deducerea ecuatiei pragului de rentabilitate concretizat in cifra de afaceri critica se realizeaza tinand cont de relatiile:

Prin ponderarea ultimei relatii cu pretul mediu al produselor se obtine expresia cifrei de afaceri critice:

b. Utilizarea costurilor variabile medii la 1 leu cifra de afaceri

Pornind de la expresia pragului de rentabilitate dedusa la punctul anterior putem scrie:

prin fiind simbolizate costurile variabile medii la 1 leu cifra de afaceri.

Relatia este valabila doar in limitele unui interval al volumului productiei care asigura constanta raportului .

Pentru cazul agentilor economici care opereaza in sfera comertului se poate deduce o expresie similara a pragului de rentabilitate a activitatii acestora cu luarea in considerare a marjei comerciale (diferenta intre pretul de vanzare al marfurilor exclusiv TVA si costul marfurilor vandute).

Marja comerciala poate fi determinata pe baza cotei procentuale medii de adaos comercial practicate astfel:

Ecuatia pragului de rentabilitate devine in acest caz urmatoarea:

prin fiind simbolizat nivelul mediu procentual al cheltuielilor de circulatie variabile raportat la cifra de afaceri (cheltuielile de circulatie la 1 leu cifra de afaceri). Analiza pragului de rentabilitate se poate utiliza la aprecierea rezultatelor obtinute de agentii economici, dar mai ales in fundamentarea strategiei de baza viitoare a acestora.

Cu ajutorul acestei metode pot fi determinate:

• pragul de rentabilitate sau punctul critic - marcheaza acea dimensiune a productiei la care cheltuielile totale sunt egale cu incasarile din vanzarea productiei;

nivelul profitului care se obtine la o anumita productie (sau grad de incarcare a capacitatii de productie) si la un anumit volum al veniturilor;

• influenta costurilor fixe asupra profitului si asupra pragului de rentabilitate;
• preturile care permit atingerea unui anumit nivel al profitului;
• veniturile necesare pentru obtinerea unei anumite marje a profitului brut (profit brut/cifra de afaceri).