|
Analiza riscurilor financiare
Analiza financiara permite ca, prin sistemul ratelor de rentabilitate si de echilibre financiare, sa se evidentieze punctele tari si punctele slabe ale gestiunii financiare, dar concluziile sunt adesea incomplete daca nu se ia in considerare si un alt aspect al analizei financiare si anume riscul. Intr-o acceptiune sintetica, « riscul inerent oricarei activitati semnifica variabilitatea rezultatului sub presiunea mediului.
Rezultatul unei intreprinderi este influentat de factorii care intervin in activitatea de aprovizionare, productie si desfacere. Astfel, « variabilitatea rezultatului este cu atat mai stapanita de intreprinderi , cu cat se manifesta un grad mai mare de flexibilitate. Notiunea de risc este substituita cel mai adesea cu notiunea de flexibilitate, definita prin capacitatea intreprinderii de a se adapta si a raspunde eficient la schimbarile de mediu. Delimitarea analizei riscului de analiza rentabilitatii conduce la concluzia ca cele doua aspecte nu sunt independente. Rentabilitatea trebuie apreciata in functie de riscul suportat si invers, deoarece intreprinderile nu-si asuma un risc decat in functie de rentabilitatea pe care ele o spera. De altfel, « in teoria economica este tot mai frecvent acreditata ideea ca echilibrul financiar este respectat daca rentabilitatea unei intreprinderi compenseaza riscul asumat, risc dependent in mod egal de factori economici si de politica financiara a firmei ». In functie de formele pe care le imbraca riscul, problematica analizei si controlului de gestiune poate fi structurata astfel :
-analiza riscului activitatii economice (de exploatare)
-analiza riscului financiar
-analiza riscului de faliment
a. Analiza riscului activitatii economice (de exploatare)
Riscul de exploatare « reprezinta incapacitatea intreprinderii de a se adapta la timp si cu cel mai mic cost la variatiile mediului ». Rezultatele intreprinderii sunt influentate de o serie de factori cum ar fi cantitatile vandute, costul si pretul de vanzare. Riscul nu depinde numai de acesti factori generali, ci si de structura costurilor, respectiv de comportamentul lor fata de volumul de activitate. Riscul activitatii economice sau riscul de exploatare » prezinta de fapt riscul legat de incetinirea randamentelor de exploatare (de productie). El depinde in mod esential de gruparea cheltuielilor de productie in cheltuieli fixe si variabile si corecta lor determinare ».
In acest context, in analiza financiara s-a impus ca o modalitate operationala si eficienta de evaluare a riscului analiza pragului de rentabilitate. Pragul de rentabilitate, ca masura a flexibilitatii intreprinderii in raport cu fluctuatiile sale, este punctul la care cifra de afaceri acopera cheltuielile de exploatare, iar rezultatul este nul. Dincolo de acest prag activitatea intreprinderii devine rentabila. Astfel spus, daca intreprinderea nu a atins pragul de rentabilitate inregistreaza pierderi , daca cifra de afaceri corespunde pragului de rentabilitate profitul este nul, iar daca cifra de afaceri depaseste pragul de rentabilitate se obtine profit.
Determinarea pragului de rentabilitate se poate face in unitati fizice sau valorice, pentru un singur produs sau pentru intreaga activitate a intreprinderii. Etapa prealabila calcularii pragului de rentabilitate consta in gruparea costurilor in fixe si variabile.
Astfel, volumul fizic al productiei pentru care rezultatul exploatarii este nul se calculeaza dupa relatia :
ChF
qPR = --- -------, in care :
p - v
ChF =cheltuieli fixe otale
P = pret de vantare unitar
V=costul varibil unitar
Pentru determinarea pragului de rentabilitate in unitati valorice se considera cifra de afaceri (CA) compusa din cheltuieli fixe (ChF) si cheltuieli variabile (Chv).
CA = Chv + ChF
CA = CA . Nv + ChF
NV -reprezinta nivelul cheltuielilor variabile
(1-NV) = m - reprezinta rata marjei cheltuielilor variabile
In acest caz, cifra de afaceri aferenta pragului de rentabilitate se calculeaza dupa relatia:
ChF ChF
CA PR = --- ------ ----- sau CA PR = --- ------ --------
1 - Nvm
Literatura de specialitate mentioneaza ca in functie de pozitia cifrei de afaceri fata de pragul de rentabilitate, intreprinderile se gasesc in una din urmatoarele situatii :
-instabila , cand cifra de afaceri se situeaza cu pana la 10% peste pragul de rentabilitate ;
-relativ stabila, cand cifra de afaceri este de 20% mai mare decat cea corespunzatoare pragului de rentabilitate ;
-confortabila, cand cifra de afaceri depaseste pragul de rentabilitate cu peste 20%.
De asemenea, pragul de rentabilitate este un indicator important in analiza eficientei economice a proiectelor de investitii. La obiectivele de investitii care au capacitate mare de productie « se impune o analiza privind stabilirea gradului minim de folosire a capacitatilor de productie proiectat astfel incat sa se asigure un profit minim sau unitatea sa nu lucreze in pierderi ». Astfel, pragul de rentabilitate al capacitatii de productie (Cp PR) se calculeaza dupa relatia :
ChF
CpPR = --- ------ ---. 100
PM-ChV
In care :
ChF - cheltuieli fixe
CHV- cheltuieli variabile
PM - valoarea productiei marfa
Deci, cu ajutorul acestui indicator se poate stabili care este nivelul minim de folosire a capacitatilor de productie astfel incat intreprinderea sa nu lucreze in pierderi, ci sa recupereze fondurile de investitii cheltuite si sa realizeze un profit.
b. Analiza riscului financiar pune in evidenta variabilitatea de rezultate sub incidenta structurii financiare a intreprinderii. Capitalul unei intreprinderi este format din doua componente (capital propriu si imprumuturi) care se deosebesc intre ele prin costul pe care il genereaza. Riscul financiar decurge din utilizarea indatorarilor. O intreprindere care recurge la imprumuturi trebuie sa suporte sistematic si cheltuielile financiare aferente. De aceea, indatorarea, prin marimea si costul ei, modifica riscul financiar.
Analiza riscului financiar se poate face dupa o metodologie similara celei prezentate la analiza riscului de exploatare, dar luandu-se in calcul cheltuielile financiare (dobanzi) care la un vel dat de activitate sunt considerate cheltuieli fixe. Astfel, se calculeaza un prag de rentabilitate dupa relatia :
ChF + Dob Ch + Dob
CAPR= --- ------ ------- sau CAPR = --- ------ ---- ; in care :
1 - Nv m
ChF -cheltuieli fixe
Dob - dobanzi (cheltuieli financiare)
(1-Nv ) = m - rata cheltuielilor variabile
Analiza variabilitatii capitalului propriu sub incidenta politicii financiare a intreprinderii este un aspect fundamental al riscului financiar, care preocupa in mod deosebit pe actionari.
Masurarea inflatiei politicii financiare asupra performantelor intreprinderii se realizeaza cu ajutorul unui indicator cunoscut in literatura de specialitate sub denumirea de "efect de levier" financiar.
Levierul financiar exprima incidenta indatoririi intreprinderii asupra rentabilitatii capitalului propriu. Efectul de levier va fi favorabil daca rentabilitatea financiara va fi mai mare decat rentabilitatea economica. Astfel, efectul de levier permite explicarea nivelului si evolutiei rentabilitatii financiare in functie de doi factori principali si anume, indatorarea intreprinderii si rentabilitatea economica.
c. Analiza riscului de faliment(de insolvabilitate)
Solvabilitatea reprezinta capacitatea intreprinderii de a face fata obligatiilor scadente care rezulta fie din angajamente anterioare contractate, fie din operatii curente a caror realizare conditioneaza continuarea activitatii, fie din prelevari obligatorii. Analiza aptitudinii intreprinderii de a fi solvabila si de a invinge riscul de faliment ocupa un loc central in cadrul analizei financiare si controlului de gestiune. Mentiunea solvabilitatii este o restrictie ce se impune intreprinderii in mod curent, fiind un imperativ permanent. Orice dereglare privind achitarea obligatiilor genereaza prejudicii . In practica, o intreprindere care cunoaste o perioada mai dificila poate sa renunte provizoriu la unele obiective de crestere, dar nu poate renunta la asigurarea obiectivului de solvabilitate care constituie conditia financiara de supravietuire.
Intreprinderea poate cunoaste dificultati financiare periodice, ca de exemplu intarzierea platilor in anumite momente ale anului sau in perioade de accelerare a cresterii. Chiar daca viabilitatea intreprinderii nu este pusa in pericol, imaginea sa se poate degrada datorita perturbarilor periodice.
Astfel, o reputatie de rau platnic sau o anumita suspiciune asupra solidaritatii sale financiare poate genera cel putin doua efecte. Pe de o parte, anumiti furnizori pot refuza continuitatea livrarilor, iar pe de alta parte, intreprinderea este nevoita sa solicite credite de urgenta si sa accepte conditii neavantajoase de creditare.
Permanenta unor dificultati in achitarea obligatiilor este expresia unei fragilitati economice si financiare. Ele pot genera restrangerea activitatii, reducerea efectivului de salariati, restructurarea sistemului de gestiune, sau in cazuri foarte grave, falimentul intreprinderii.
In vederea evaluarii riscului de faliment se pot utiliza ratele de solvabilitate care realizeaza o raportare a activelor realizabile la datoriile exigibile. Ratele de solvabilitate cel mai frecvent utilizate sunt :
a. Rata solvabilitatii generale ( RSG) care compara ansamblul lichiditatilor potentiale asociate activelor circulante cu ansamblul datoriilor scadente in termen de sub un an. Se calculeaza astfel :
Activ circulant
RSG = --- ------ ------ ------ --------
Datorii pe termen scurt
Acest indicator permite aprecierea gradului de acoperire a datoriilor pe termen scurt de catre activul circulant. O valoare unitara arata o corespondenta deplina intre activele circulante si resursele corespunzatoare, iar o valoare supraunitara indica existenta unor active circulante mai mari decat datoriile pe termen scurt.
b. Rata solvabilitatii partiale (RSP) care exclude stocurile din activele circulante deoarece acestea constituie elementul cel mai incert din punct de vedere al valorii si lichiditatii lor. Se calculeaza astfel :
Activ circulant - Stocuri
RSP =--- ------ ------ ------ ------ ---------
Datorii pe termen scurt
Sau Creante+Plasamente+Disponibilitati
RSP = --- ------ ------ ------ ------ ------ ------ ---
Datorii pe termen scurt
Acest indicator exprima capacitatea intreprinderii de a-si onora datoriile pe termen scurt din creante si disponibilitati. Analizarea si interpretarea acestui indicator trebuie facuta prin luarea in calcul a unor aspecte de detaliu privind structura creantelor cum ar fi numarul de clienti, ponderea lor in totalul creantelor,etc. Se considera ca o rata cuprinsa intre 0,8 si 1 ar reprezenta o situatie optima in ceea ce priveste solvabilitatea.
c. Rata solvabilitatii imediate(RSI) care pune in corespondenta elementele cele mai lichide ale activului cu datoriile pe termen scurt. Se calculeaza astfel :
Plasamente + Disponibilitati
RSI = --- ------ ------ ------ -------
Datorii pe termen scurt
Se apreciaza ca valoarea acestei rate trebuie sa fie mai mare de 0,3. Desi, in mod teoretic, o valoare ridicata a acestei rate indica o solvabilitate ridicata, in mod practic poate avea si alte semnificatii cum ar fi o folosire mai putin performanta a resurselor disponibile.
d. Rata autonomiei financiare (RAF) care, in vederea evaluarii riscului financiar, pune in corespondenta datoriile pe termen mediu si lungi cu capitalul propriu. Se calculeaza astfel :
Datorii pe termen mediu si lung
RAF = --- ------ ------ ----- ------ ------ -------
Capital propriu
Creditorii impun ca aceasta rata sa fie subunitara.
Deoarece nu exista rate de referinta in acest sens, concluziile unei astfel de analize sunt mai semnificative in cazul unei comparatii intre intreprinderi din acelasi sector de activitate sau intre ratele cronologice realizate de aceeasi intreprindere.