|
|
|
ADUNAREA GENERALA A ACTIONARILOR
Legea Societatilor comerciale, prevede imperativ existenta a trei organe cu atributii specifice in functionarea societatii pe actiuni, in realizarea obiectului de activitate al acesteia si al scopului fixat prin actele constitutive:
○ adunarea generala a actionarilor, organ colectiv care exprima vointa sociala;
○ administratorii, organ de gestiune si de executare a hotararilor adunarii generale;
○ cenzorii, organ de control al actelor de gestiune.
Le nivelul acestor organe se produce un transfer selectiv de atributii. Ca importanta, intaietatea pe scara ierarhica are adunarea generala a actionarilor.[1]
Adunarea generala va fi convocata de administratorii (art. 117 din legea societatilor comerciale), sau in mod exceptional de catre cenzorii, mandatari judiciari, lichidatori, ori de cate ori va fi nevoie, in conformitate cu dispozitiile actului constitutiv.
Instiintarea de convocare va fi publicata in Monitorul Oficial si in unul dintre ziarele de larga raspandire in localitatea in care se afla sediul societatii, sau din localitatea cea mai apropiata, daca in localitatea sediului societatii nu exista un ziar local.
Daca toate actiunile societatii sunt nominative, convocarea poate fi facuta, potrivit legii, prin scrisoare recomandata sau daca actul constitutiv permite, prin scrisoare simpla, expediata cu cel putin 30 de zile inainte de data tinerii adunarii.
Convocarea cuprinde:
● locul si data tinerii adunarii, cu indicarea orei;
● ordinea de zi, cu indicarea explicita a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterii adunarii;
● textul integral al propunerilor pentru modificarea actului constitutiv, cand asemenea propunerii figureaza pe ordine de zi.
Actionarii reprezentand intregul capital social vor putea, potrivit art. 121 din Legea societatilor comerciale, daca nici unul dintre ei nu se opune, sa tina o adunare generala si sa i-a orice hotarare de competenta acesteia, fara respectarea formalitatilor cerute pentru convocarea ei.
Participarea la adunarea generala constituie un drept al tuturor actionarilor si exercitiul lui nu poate fi restrans prin clauze statutare. Nu au dreptul de a participa la adunare, prin exceptie de la regula, titularii actiunilor cu drept de vot prioritar.
Lucrarile adunarilor generale sunt conduse de presedintele adunarii, acesta fiind presedintele consiliului de administratie. In lipsa presedintelui consiliului de administratie, lucrarile vor fi conduse de loctiitorul lui. Legea nu corcumstantiaza persoana loctiitorului. Acesta va fi desigur, persoana desemnata prin actul constitutiv, un alt administrator sau chiar o persoana aleasa de adunarea generala.
Adunarea generala va alege, dintre actionarii prezenti, unul pana la trei secretari care vor face si intocmi lucrarile specifice de secretariat (art. 128, alin. 2). Scretarii adunarii generale vor verifica: lista de prezenta a actionarilor, indicand capitalul social pe care il reprezinta fiecare, procesul verbal intocmit de cenzori pentru constatarea numarului actiunilor depuse, indeplinirea tuturor formalitatilor cerute de lege si de actul constitutiv pentru tinerea adunarii generale.
Categorii de Adunari Generale ale Actionarilor
1. Adunarea generala constitutiva este adunarea acceptantilor care aproba, in conditiile legii actul constitutiv.[2]
2. Adunarea generala ordinara se intruneste cel putin o data pe an, in cel mult 4 luni de la incheierea exercitiului financiar. In afara de dezbaterea altor probleme inscrise la ordinea de zi, adunarea generala ordinara este obligata:
- sa discute, sa aprobe sau sa modifice situatiile financiare anuale, pe baza rapoartelor administratorilor, ale cenzorilor sau ale auditorilor financiari, si sa fixeze dividendul;
- sa aleaga pe administratori si cenzori;
- sa fixeze remuneratia cuvenita pentru exercitiul in curs administratorilor si cenzorilor, daca nu a fost stabilita prin actul constitutiv;
- sa se pronunte asupra gestiunii administratorilor;
- sa stabileasca bugetul de venituri si cheltuieli si, dupa caz, programul de activitate, pe exercitiul financiar urmator;
- sa hotarasca gajarea, inchirierea sau desfiintarea uneia sau a mai multor unitati ale societatii.
Adunarea ordinara are in competenta discutarea faptelor reclamate de actionarii reprezentand ¼ din capitalul social, precum si probleme invocate de actionarii reprezentand a zece-a parte din capitalul social sau o cota mai mica, daca in contractul de societate se prevede astfel.
Pentru validarea deliberarilor adunarii ordinare este necesara prezenta actionarilor care sa reprezinte cel putin jumatate din capitalul social reprezentat in adunare, daca in actul constitutiv sau in lege nu prevede o majoritate mai mare.
3. Adunarea generala extraordinara se intalneste de cate ori este necesar pentru a lua o hotarare de competenta sa, nefiind obligatoriu de a se intruni, ca in cazul adunarii generale ordinare, de cel putin o data pe an.
Potrivit art. 113 din Legea societatilor comerciale, adunarea generala extraordinara are competenta exclusiva si obligatorie sa hotarasca:
- schimbarea formei juridice a societatii;
- mutarea sediului societatii;
- schimbarea obiectului de activitate al societatii;
- infiintarea sau desfiintarea unor sedii secundare: sucursale, agentii, prezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica, daca prin actul consitutiv nu se prevede altfel;
- prelungirea duratei societatii;
- majorarea capitalului social;
- reducerea capitalului social sau reintregirea lui prin emisiune de noi actiuni;
- fuziunea cu alte societati sau divizarea societatii;
- dizolvarea anticipata a societatii;
- conversia actiunilor dintr-o categorie in cealalta;
- conversia unei categorii de obligatiuni in alta categorie sau in actiuni;
- emisiunea de obligatiuni;
- oricare alta modificare a actului constitutiv sau oricare alta hotarare pentru care este ceruta aprobarea adunarii generale extraordinare.
Pentru validarea deliberarilor adunarii generale extraordinare, cand actul constitutiv nu dispune altfel, sunt necesare la prima convocare, prezenta actionarilor reprezentand ¾ din capitalul social, iar hotararile sa fie luate cu votul unui numai de actionari care sa reprezinte cel putin ½ din capitalul social si la convocarile urmatoare, prezenta actionarilor reprezentand jumatate din capitalul social, iar hotararile sa fie luate cu votul unui numai de actionari care sa reprezinte cel putin 1/3 din capitalul social.
4. Adunarea speciala este constituita din titularii fiecarei categorii de actiuni, care se reunesc in conditiile stabilite de actul constitutiv. Dreptul de a participa la aceste adunari il are orice titular al unei asemenea actiuni. Regulile comune adunarii generale privind convocare, cvorumul si modul de desfasurare se aplica si adunarilor speciale.
