Activul Circulant si indicatorii de exprimare a cantitatii, structurii si eficientei utilizarii acestuia

Activul Circulant si indicatorii de exprimare a cantitatii, structurii si eficientei utilizarii acestuia

1.1Activul circulant -notiune, continut, caracteristici

Activele circulante reprezinta ansamblul elementelor patrimoniale care, luate individual, datorita destinatiei si naturii lor, nu au vocatia sa ramana durabil in intreprindere, cu exceptia acelora legate de particularitatile ei (ciclul lung de fabricatie). Conform Ordinului nr.1752 din 1 ianuarie 2005, activul circulant are in componenta sa urmatoarele elemente:

Stocuri, cu urmatoarea structura:

1.marfuri

2.materii prime

3.materiale consumabile

4.materiale de natura obiectelor de inventar

5.produse: semifabricate; produse finite; rebuturile,materiale recuperabile si deseuri

6.animale si pasari

7.ambalajele

8.productia in curs de executie

Creante, cu urmatoarea structura:

1.creante comerciale

2.sume de incasat de la societatile din cadrul grupului

3.sume de incasat din interese de participare

4.alte creante

5.creante privind capitalul subscris si nevarsat

Investitii financiare pe termen scurt, cu urmatoarea structura:

1.titluri de participare detinute la societati din cadrul grupului

2.actiuni proprii ( cu indicarea valorii nominale)

3.alte investitii financiare pe termen scurt

Casa si conturi la banci

1.1.1Continutul si structura stocurilor si a productiei in curs de executie

Socurile si productia in curs de executie reprezinta ansamblul bunurilor si serviciilor care intervin in cadrul ciclului de exploatare, fie pentru a fi vandute in aceeasi stare sau la terminarea procesului de productie, fie pentru a fi consumate cu ocazia primei utilizari. Spre deosebire de celelalte categorii de bunuri aflate in intreprindere ( imobilizari ), stocurile si productia in curs de executie se caracterizeaza prin aceea ca se consuma la prima lor utilizare in procesul de productie si trebuie inlocuite cu exemplare noi de acelasi fel, deci ele intra si ies in si din patrimoniu in mod continuu in cadrul fiecarui ciclu de exploatare, care nu poate fi mai mare decat un an.

In cadrul ciclului de exploatare se parcurg mai multe faze ale ciclului economic din intreprindere: aprovizionare-productie-desfacere, in care stocurile isi schimba forma, cat si continutul lor material.

In cazul intreprinderilor productive (creatoare de valori noi), in faza de aprovizionare activele circulante sub forma disponibilitatilor banesti se transforma in active circulante sub forma stocurilor de materii prime si materiale consumabile; in faza de productie stocurile de materii prime si materiale consumabile se transforma in stocuri de semifabricate si produse finite; in faza de desfacere stocurile de semifabricate si produse finite sunt vandute clientilor, iar in urma decontarilor cu clientii se transforma in active circulante sub forma disponibilitatilor banesti. In ciclul de exploatare urmator acest circuit se reia, avand loc continuu transformarea stocurilor dintr-o forma in alta, dintr-o stare in alta, dintr-un loc de gestiune in altul.

Dupa continutul economic si destinatia lor in activitatea intreprinderii stocurile sunt structurate astfel: materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar, baracamente si amenajari provizorii, stocuri aflate la terti, productia in curs de executie, semifabricate, produse finite, produse reziduale, animale, marfuri, ambalaje.

Materii prime sunt acele bunuri care participa direct la fabricarea produselor si se regasesc in produsul finit integral sau partial, fie in starea lor initiala, fie transformata

Materialele consumabile sunt acele categorii de bunuri de natura activelor circulante (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat, piese de schimb, seminte si materiale de plantat, furaje si asternut, alte materiale consumabile), care participa direct sau ajuta la desfasurarea procesului de fabricatie sau de exploatare, fara a se regasi, de regula, in continutul material al noilor produse. Ceea ce se transmite este numai valoarea, nu si continutul lor material.

Obiectele de inventar sunt acele categorii de bunuri care nu indeplinesc cumulativ cele doua conditii de a fi considerate mijloace fixe: au o valoare mai mica decat limita prevazuta de lege, indiferent de durata lor de utilizare, sau au o durata de utilizare mai mica de un an, indiferent de valoarea lor, precum si bunurile asimilate acestora: mecanismele, sculele, dispozitivele, verificatoarele, aparatele de masura si control din dotarea sectiilor, sectoarelor, fermelor etc.;matritele folosite la executarea anumitor produse; echipamentul de protectie , echipament de lucru, imbracaminte speciala; cazarmamentul si alte asemenea bunuri.

Baracamentele si amenajarile provizorii sunt bunurile achizitionate sau construite de unitatile patrimoniale pentru executarea lucrarilor si prestatiilor de constructii. Nu se includ in aceasta lucrarile de organizare din care, prin demontare sau demolare, nu se recupereaza materiale, cum ar fi: platforme betonate, drumuri si cai de acces, gropi de var etc.

Stocuri aflate la terti reprezinta diferitele valori materiale de natura stocurilor aflate in curs de aprovizionare, trimise spre prelucrare la terti, aflate in custodie sau consignatie la terti. In fapt ele sunt stocuri de materii prime, si materiale, de obiecte de inventar, de produse , de animale,de marfuri si de ambalaje care patrimonial apartin intreprinderii, dar fizic se gasesc la terti sau sunt in curs de aprovizionare.

Productia in curs de executie, reprezentand productia care nu a trecut prin toate fazele(stadiile) de prelucrare, prevazute in procesul tehnologic, precum si produsele nesupuse probelor si receptiei tehnice sau necompletate in intregime. In cadrul productiei in curs de executie se cuprind, de asemenea, lucrarile si serviciile, precum si studiile in curs de executie sau neterminate.

Semifabricatele, prin care se intelege produsele ale caror proces tehnologic a fost terminat intr-o sectie ( faza de fabricatie) si care trec in continuare in procesul tegnologic al altei sectii ( faze de fabricatie) sau se livreaza tertilor.

Produsele finite , adica produsele care au parcurs in intregime fazele procesului de fabricatie si nu mai au nevoie de prelucrari ulterioare in cadrul entitatii, putand fi depozitate in vederea livrarii sau expediate direct clientilor.

Produsele reziduale constau din produse care se obtin din acelasi proces de productie, necorespunzatoare calitativ si care vor primi o alta intrebuintare: rebuturi, deseuri, materiale recuperabile.

Animalele si pasarile cuprind bunuri de natura agricola, respectiv animalele tinere existente in intreprindere ( nascute vii sau cumparate ), in scopul cresterii pentru a fi trecute la ingrasat pentru a fi valorificate sau pentru a fi trecute la animale de munca ( mijloace fixe), crescute si folosite pentru reproductie. Ele cuprind animalele tinere din orice specie ( bovine, ovine, porcine, cabaline etc.), coloniile de albine si animale pentru blana.

Marfurile sunt bunuri cumparate de intreprinderile comerciale in scopul revanzarii lor in aceeasi stare sau dupa o anumita prelucrare.

Ambalajele sunt bunuri utilizate in scopul protectiei marfurilor pe timpul prezentarii, vanzarii, pastrarii si transportului in bune conditii a celorlalte categorii de bunuri mentionate.Ele sunt bunuri fungibile, neidentificabile unitate cu unitate. Ambalajele pot fi cumparate sau confectionate in intreprindere si sunt refolosibile.

Documentele necesare pentru evidenta stocurilor cuprind documentele intocmite la locul si in momentul productiei operatiilor economice pe feluri de operatii - intrari si iesiri - care constituie purtatorii de informatii ai sistemului informational contabil.

Astfel , cu ocazia intrarilor de stocuri in patrimoniul intreprinderii se folosesc: " Factura" , primita de la furnizor o data cu bunurile cumparate si " Nota de receptie si constatare de diferente" , cu ocazia intrarii stocurilor de la subunitati ale intreprinderii sau de la gestiunea centrala la sectiile si sectoarele unitatii; " Bonul de consum" , cu ocazia primirii bunurilor in consignatie.

Cu ocazia iesirilor de stocuri se intocmesc urmatoarele documente : " Bonul de consum", "Fisa limitata de consum", cu ocazia darii in consum la sectiile principale si auxiliare de productie; " Factura", "Dispozitia de livrare", "Aviz de insotire", cu ocazia vanzarii.

Evidenta tehnic-operativa a stocurilor cuprinde o serie de fise, situatii, registre care se intocmesc la nivelul subunitatilor, locurilor de gestionare etc., periodic, in care se prelucreaza datele din documentele primare si in care se determina o serie de indicatori specifici, necesari conducerii operative a subunitatilor respective.

Aceste documente sunt: "Registrul stocurilor" , " Fisa de evidenta a materialelor si obiectelor de inventar in folosinta" , " Fisa de evidenta a materialelor si obiectelor de inventar pe locuri de folosinta" , " Fisa de stoc" , " Listele de inventariere" .

1.1.2 Creante

Creantele reprezinta , in general, drepturi ale unor persoane denumite creditori, de a pretinde de la alte persoane denumite debitori, de a le restitui contravaloarea unor bunuri, lucrari sau servicii.

Evaluarea creantelor se efectueaza, de regula, la valoarea lor nominala (aceasta reprezinta costul istoric al valorilor economice care au facut obiectul tranzactiei) corespunzator starii de lichiditate si solvabilitate.

Evaluarea creantelor la anumite termene se face:

in momentul intrarii lor in patrimoniu, adica in momentul aparitiei lor din punct de vedere juridic, a livrarii bunurilor, lucrarilor si serviciilor , a acordarii unor sume catre terti, care se face la valoarea nominala inscrisa in documente.

In momentul inventarului la sfarsitul exercitiului financiar, cand se poate constata una din urmatoarele situatii:

-cresterea valorii nominale, in cazul indexarilor , de care trebuie sa se tina seama daca au fost stipulate in contractele dintre cumparatori si vanzatori, generand un venit;

-diminuarea valorii nominale, care genereaza o pierdere, acest lucru determinand constituirea unui provizion pentru deprecierea creantelor.

Evaluarea creantelor in devize se face in lei, la cursul de schimb la data efectuarii operatiilor, diferentele de curs valutar aparute intre data inregistrarii creantei in devize si data incasarii inregistrandu-se ca venituri sau cheltuieli.

1.1.3 Investitii financiare pe termen scurt

Titlurile de plasament sunt achizitionate de intreprindere in vederea realizarii unui castig de capital sau de venit , intr-un termen scurt. In structura titlurilor de plasament sunt cuprinse: actiuni (cotate sau necotate); obligatiuni ( cotate sau necotate); bonuri de tezaur si bonuri de casa pe termen scurt; actiuni si obligatiuni emise si rascumparate de intreprindere; titlurile de plasament reprezinta cel mult 10% din capitalul societatii emitente, atunci cand imbraca forma actiunilor.

Titlurile de plasament trebuie distinse de efectele comerciale. Desi, ca si efecte comerciale, ele sunt titluri negociabile, totusi, emisiunea lor se face pe categorii de titluri , care confera titularilor drepturi identice; in plus, ele au de obicei, o scadenta mai lunga.

1.1.4 Disponibilitati

Importanta mijloacelor banesti rezulta din functiile pe care le indeplinesc banii, astfel: sunt masura a valorii bunurilor lucrarilor si serviciilor - parte a patrimoniului fiecarei unitati, precum si a patrimoniului national - functie care se realizeaza prin etalonul preturilor; sunt mijloc de circulatie a bunurilor permitand evaluarea si astfel schimbul marfurilor intre vanzatori si cumparatori; sunt mijloc de plata si de decontare a datoriilor si a drepturilor intre partenerii de afaceri, precum si de decontare a sumelor cuvenite angajatilor statului si altor organisme interne si internationale; sint mijloc de tezaurizare, atat de catre unitatile patrimoniale in scopul cumpararii unor bunuri de folosinta indelungata, cat si/sau efectuarii unor plasamente aducatoare de venituri suplimentare; bani universali folosind la evaluarea operatiilor de comert exterior si a altor relatii externe, precum si la compararea diversilor indicatori in cadrul economiei nationale.

Conturile la banci se refera la lichiditati sub forma de cecuri de incasat si efecte de incasat; efecte remise spre scontare; disponibilitatile din conturi curente deschise la banci, sumele in curs de decontare; dobanzile de incasat generate de disponibilitatile aflate in conturile curente.

Incasarile de la diverse persoane juridice si platile catre diverse persoane juridice sunt efectuate de catre unitatile patrimoniale prin virament, adica prin trecerea sumei in cauza din contul unitatii patrimoniale in contul altor intreprinderi, catre care exista drepturi de creanta, in contul unitatii patrimoniale. Acest lucru este posibil deoarece unitatile patrimoniale isi pastreaza marea majoritate a disponibilitatilor banesti in conturi deschise la banci.

Documentele utilizate pentru inregistrarea operatiilor de incasari si plati prin conturile deschise la banci sunt: "Cecul", pentru ridicarea de numerar; "Ordinul de plata" prin banca, prin virament, insotit de documente ca: facturi, borderouri de rate, chirii; "Mandatul postal", pentru sumele incasate prin posta; "Notele de debitare sau creditare", pentru sumele preluate de banca, cum ar fi: dobanzi, speze, taxe. La toate acestea s-au mai adaugat instrumentele de plata, cum sunt: "Cambia", "Biletul la ordin" si "Cecul".

Casa reprezinta totalul lichiditatilor monetare curente ( piese monetare, bilete de banca, nationale si straine) si al altor valori sub forma de timbre fiscale si postale, bilete de tratament si de odihna, tichete si bilete de calatorie.

Pentru efectuarea operatiilor curente de incasari si plati, in casieria unitatilor patrimoniale se retine o anumita suma de bani in numerar, numita sold de casa. Aceasta poate fi atat in lei, cat si in devize. De asemenea, in casierie se mai pastreaza si alte valori banesti.

Principalele operatii de plati cu numerar sunt: salariile, ajutoarele din fondul asigurarilor sociale, plata unor lucrari si servicii, acordarea de avansuri de trezorerie.

Documentele primare utilizate pentru evidenta existentului si miscarii numerarului ca urmare a operatiilor de incasari si plati sunt; "Cecul de numerar", "Chitanta", "Foaia de varsamant - chitanta" si alte documente de plati prin casierie cum cunt: statele de salarii, listele de avans chenzinal, listele de plata a ajutoarelor din fondul asigurarilor sociale, ordin de deplasare, dispozitii de plata catre casierie. In special primele trei titluri sunt documente cu regim special in ceea ce priveste tiparirea, pastrarea, intocmirea si circulatia lor.

" Cecul de numerar" este utilizat pentru ridicarea numerarului din conturi de la banca. El se procura sub forma de carnete dela banca, pe baza de cerere, iar banca emite "Chitanta" de plata in numerar. Se intocmeste de catre compartimentul financiar, pe baza documentului de plata, separat pentru fiecare cont deschis la banca.

"Chitanta" este utilizata pentru alte incasari in numerar efectuate prin casierie. Ea se intocmeste chiar daca s-au prezentat anterior alte documente, cum sunt: dispozitii de incasare catre casierie, facturi, acte de insotire.

"Foaia de varsamant - chitanta" este utilizata pentru depunerea de sume din casierie in conturi la banci. Totodata, la baza operatiilor de plati stau si documentele mentionate anterior- "Alte documente de plati", care sunt intocmite de catre diferitele compartimente ale intreprinderii, vizate de serviciul financiar si aprobate de conducerea unitatii.

Evidenta operativa cuprinde " Registrul de casa" in care se evidentiaza existentul si miscarea numerarului din casierie. Se intocmeste de catre casier, zilnic, in doua exemplare. Exemplarul 1, impreuna cu documentele justificative de incasari si plati se preda compartimentului financiar - contabil. In acest registru se determina totalul incasarilor si totalul platilor, precum si soldul de casa.

Acreditivele cuprind acreditivele propiu-zise si avansurile de trezorerie.

Acreditivul reprezinta mijloace banesti pastrate la banca intr-un cont distinct, la dispozitia furnizorului, din care urmeaza a se efectua platile catre acesta pe masura indeplinirii conditiilor aferente acreditivelor ( livrarea marfurilor, executarea lucrarilor sau prestarea de servicii).Acreditivele se utilizeaza in mod deosebit in relatiile internationale, dar si in relatiile interne intre cumparatori si vanzatori, datorita avantajelor pe care le prezinta. Astfel, pentru vanzator, avantajul este siguranta ca va primi sigur si rapid contravaloarea bunurilor vandute, iar pentru cumparator ca banca va controla efectuarea la timp a operatiilor de vanzare.

Avansurile de trezorerie reprezinta sumele virate la banci sau sume in numerar, puse la dispozitia personalului sau a tertilor, persoane fizice sau juridice, in vederea efectuarii unor plati in numele unitatii patrimoniale. Pentru aprovizionarea, din alte localitati decat unde este situat sediul intreprinderii, cu anumite bunuri de valori relativ mari si cantitati mici, care nu trebuie transportate neaparat cu trenul sau auto, este mai convenabil ca anumite persoane sa se deplaseze personal pentru aducerea acestora. Pentru acoperirea cheltuielilor de transport, cazare, diurna, costul materialelor; persoanele desemnate primesc la plecare o anumita suma de bani, numita avans de trezorerie care urmeaza a fi justificat la inapoiere.

1.2. Indicatori de exprimare a cantitatii, structurii si eficientei utilizarii activului circulant

1.2.1. Corelatia Fond de rulment - Nevoia de fond de rulment - trezoreria neta

Fond de rulment(FR)

Fondul de rulment reprezinta marja de siguranta a intreprinderii impusa de diferentele dintre sumele de incasat si sumele de platit, precum si de decalajul dintre termenul mediu de transformare a activelor circulante in lichiditati si durata medie in care datoriile pe termen scurt devin exigibile.

Existenta unui fond de rulment suficient de mare, mai ales in cazul firmelor cu activitate de productie, este determinata de faptul ca, in cazul datoriilor pe termen scurt probabilitatea de plata a acestora este de 100%, in timp ce pentru activele circulante probabilitatea de transformare in disponibilitati nu este intotdeauna de 100%, ca urmare a existentei unor stocuri fara miscare sau cu miscare lenta, precum si a unor creante incerte.Prin urmare, una din regulile echilibrului financiar consta in cerinta unui fond de rulment pozitiv din care sa se finanteze stocurile necesare circuitelor economice.Uneori, fondul de rulment poate fi negativ, semnificand faptul ca pentru alocarile permanente s-au utilizat si sursele temporare. In acest caz, gradul de indatorare pe termen scurt este foarte mare si situatia financiara a intreprinderii devine "exploziva".

Fondul de rulment poate fi analizat pe baza bilantului patrimonial si a bilantului functional.

In acceptiune patrimoniala, fondul de rulment este indicatorul care exprima in marime absoluta lichiditatea unei intreprinderi (pe termen scurt).Conform acestei conceptii patrimoniale, fondul de rulment se poate calcula in doua moduri:

1. FR = Capital permanent - Active imobilizate

Fondul de rulment este partea din capitalul permanent folosita pentru finantarea activelor circulante.

Fondul de rulment patrimonial poate fi descompus in fond de rulment propiu (Frp) si fond de rulment imprumutat (Fri).

FRp = Capitaluri proprii - Active imobilizate

Fri = Datorii pe termen mediu si lung

2. FR= Active circulante - Datorii pe termen scurt

In acest caz, notiunea de fond de rulment rezulta prin punerea in corespondenta a lichiditatii activelor circulante cu exigibilitatea datoriilor pe termen scurt. Fondul de rulment permite aprecierea pe termen scurt a riscului de incapacitate de plata.

Schema urmatoare permite sa se exprime vizual marimea fondului de rulment pornind de la reprezentarea bilantului prin marile lui parti:

Fig.: Reprezentarea schematica a fondului de rulment

In acceptiune functionala, fondul de rulment este denumit fond de rulment net global (FRNG) si reprezinta un element de pasiv, practic, resursa de finantare stabila destinata sa acopere activele stabile (imobilizarile).

Daca reprezentam degajarea fondului de rulment, se poate remarca ca el reprezinta indicatorul ce caracterizeaza ciclul de finantare comparativ cu ciclul de investitii.

Conform acestei conceptii functionale, se calculeaza fondul de rulment net global:

FRNG = Resurse aciclice - Active aciclice

FRNG reflecta surplusul resurselor durabile in raport cu valorile imobilizate.

FRNG = ( Nevoi ciclice + Nevoi de trezorerie) - (Resurse ciclice + Resurse de trezorerie) = (Active circulante de exploatare + Active circulante in afara exploatarii + Disponibilitati) - (Datorii de exploatare + Datorii in afara exploatarii + Credite bancare de trezorerie).

Fondul de rulment net global poate fi:

a) pozitiv (FRNG > 0 , RS > AS)

In acest caz, din desfasurarea activitatii intreprinderii se degaja un surplus de resurse stabile ( permanente) care poate fi utilizat pentru finantarea altor nevoi ale intreprinderii.

In cazul intreprinderilor industriale, cazul ideal este atunci cand FRGN > 0, intrucat acestea au active stabile ( imobilizari) de valori foarte mari, fiind necesara finantarea durabila si sigura a acestora.

b) negativ ( FRNG <0, RS < AS)

Este cazul cand fondul de rulment poate fi denumit insuficienta de fond de rulment.

In cazul intreprinderilor industriale, atunci cand FRNG este negativ, insa aceasta situatie se datoreaza unei activitati investitionale masive si se limiteaza la nivelul unei perioade scurte(1-2 ani), se poate vorbi despre o situatie favorabila. Investitiile realizate determina o crestere a imobilizarilor (deci a activelor stabile) in scopul cresterii nivelului de activitate al intreprinderii ( cifrei de afaceri) si, implicit, a rezultatului care se va regasi in majorarea resurselor stabile, iar in perioada viitoare, in reconstituirea ( cresterea) fondului de rulment.

Nevoia de fond de rulment (NFR)

Operatiile de exploatare antreneaza formarea nevoii de finantare care conduce la constituirea mijloacelor de finantare. Confruntarea globala a acestor nevoi si a acestor mijloace de finantare face sa se degaje o nevoie de finantare indusa de ciclul de exploatare sau nevoii de fond de rulment.

Nevoia de fond de rulment este expresia realizarii echilibrului financiar pe termen scurt, respectiv, a echilibrului dintre necesarul si resursele de capitaluri temporare, reinnoibile permanent.

Nevoia de fond de rulment se calculeaza pe baza bilantului patrimonial si a bilantului functional.

Conform conceptiei patrimoniale nevoia de fond de rulment:

NFR = (Active circulante - Disponibilitati banesti) - ( Datorii pe termen scurt - Credite pe termen scurt) sau

NFR = ( Stocuri + Creante) - Credite pe termen scurt

Nevoia de fond de rulment reprezinta in esenta, activele circulante de natura stocurilor si a creditelor nefinantate pe seama obligatiilor pe termen scurt. Obligatiile pe termen scurt de natura celor fata de furnizori, salariati, bugetul de stat, pana in momentul platii lor reprezinta o sursa atrasa de finantare a activelor circulante.

Valoarea pozitiva a nevoii de fond de rulment, semnifica un surplus de nevoi de stocuri si creante ( ciclice, temporare) in raport cu sursele temporare (ciclice) posibile de mobilizat. Aceasta nevoie de fond de rulment pozitiva, poate fi considerata normala, daca este rezultatul unei politici de investitii privind cresterea stocurilor si a creantelor ( nevoia de finantare a ciclului de exploatare). Astfel, nevoia de fond de rulment poate arata un decalaj nefavorabil intre lichiditatea stocurilor si a creantelor, si exigibilitatea datoriilor de exploatare ( incetinirea incasarilor si urgentarea platilor).

Valoarea negativa a indicatorului semnifica un surplus de resurse temporare (ciclice) in raport cu nevoile corespunzatoare de capitaluri circulante. Ea poate fi apreciata pozitiv, daca este rezultatul accelerarii rotatiei activelor circulante si al angajarii de datorii cu scadente mai relaxate.Aceasta situatie poate fi gasita la intreprinderi cu activitate comerciala, unde nevoia de fond de rulment negativa constituie o sursa temporara care finanteaza fondul de rulment si trezoreria. Astfel, acest indicator in valoare negativa semnifica o situatie nefavorabila, si este considerata consecinta unor intreruperi temporare in aprovizionare si reinnoirea stocurilor, cu efecte nefaste in perioada urmatoare.

Conform conceptiei functionale nevoia de fond de rulment:

NFR = Nevoi ciclice - Resurse ciclice

In acest caz, nevoia de fond de rulment se poate descompune in doua componente si anume:

nevoia de fond de rulment pentru exploatare ( NFRE)

nevoia de fond de rulment in afara exploatarii ( NFRAE)
Acest indicator reprezinta un element de activ ( o nevoie de finantare) si caracterizeaza ciclul de exploatare.

NFR = NFRE + NFRAE

NFRE = Active ciclice aferente exploatarii - Resurse ciclice aferente exploatarii = ( Stocuri + Creante) - Obligatii

In practica, se intalnesc doua situatii:

a) NFRE > 0

Este situatia specifica intreprinderilor industriale care au stocuri si creante foarte mari, iar obligatiile sunt mai mici, termenul de plata a acestora fiind redus, iar valoarea lor, de asemenea (fiind inregistrate la cost de achizitie).

b) NFRE < 0

In acest caz, resursele exced necesarul. Este cazul intreprinderilor cu profil, distributie cu amanuntul ( hipermarketurile), care au creantele egale cu zero ( plata se realizeaza cu numerar), stocuri reduse ( viteza de rotatie a acestora fiind foarte accelerata ) si obligatii foarte mari ( furnizorii accepta condtii contractuale drastice, intrucat au asigurata desfacerea pentru cantitati mari, au garantata incasarea si rotatia rapida a marfurilor).

NFRAE = Active ciclice din afara exploatarii -Resurse ciclice din afara exploatarii

Trezoreria neta (TN)

Trezoreria neta exprima corelatia dintre fondul de rulment si nevoia de fond de rulment, aratand situatia financiara a firmei atat pe termen scurt cat si pe termen lung.

Pe de o parte, intreprinderee se vede constransa sa caute mijloace de finantare pe termen scurt pe care le solicita bancilor si altor parteneri financiari. Este vorba de resurse pe termen scurt prezentand caracter financiar, sau mai simplu spus, resurse de trezorerie. Spre deosebire de resursele ciclice obtinute spontan in cadrul activitatii economice curente, resursele de trezorerie se obtin de la parteneri financiari specifici.

Pe de alta parte, cand intreprinderea are excedente monetare, pentru o perioada mai mica sau mai mare de timp, ea are posibilitatea sa efectueze plasamente financiare diverse, realizand astfel utilizari ale trezoreriei, mai mult sau mai putin diversificate. In timp ce resursele utilizate pentru imobilizari sau pentru active circulante sunt larg influentate de activitatea curenta si de exigente tehnice sau economice, aceste plasamente corespund utilizarilor de natura strict financiara.

Formule de calcul pentru trezoreria neta:

In acceptiune patrimoniala:

TN = FR - NFR

In acceptiune functionala:

TN = FRNG - NFR

In conceptia echilibrului contabil determinarea trezoreriei nete se poate face si prin diferentierea disponibilitatilor banesti de creditele de trezorerie.

TN = AP - PT

in care:

-AT=active de trezorerie

-PT= pasive de trezorerie

Activele de trezorerie (AT) sunt reprezentate de lichiditatiefective, adica disponibilitati, si de lichiditati potentiale, adica valori mobiliare de plasament.

Pasivele de trezorerie (PT) sunt reprezentate de creditele bancare curente, care pot fi: credite de trezorerie, credite de scont, etc.

Trezoreria neta pozitiva este expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei activitati echilibrate si eficiente, este rezultatul intregului echilibru financiar al intreprinderii. Daca trezoreria neta este pozitiva (FR > NFR), atunci surplusul monetar, expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei activitati eficiente, se va regasi sub forma disponibilitatilor banesti in conturi bancare si in casa. Aceasta situatie favorabila se concretizeaza intr-o imbogatire a trezoreriei, deoarece intr-o imbogatire a trezoreriei, deoarece intreprinderea dispune de lichiditati care ii permit sa-si ramburseze datoriile financiare pe termen scurt, dar si sa efectueze diverse plasamente eficiente, in deplina siguranta pe piata monetara si financiara.In acest caz, putem spune, ca avem o autonomie financiara pe termen scurt.

Plasamentul monetar sau financiar urmareste trei obiective:

1.     lichiditatea valorilor mobiliare de plasament;

2. rentabilitatea valorilor mobiliare de plasament;

3. securitatea valorilor mobiliare de plasament;

Trezoreria neta negativa ( FR < NFR) semnifica un dezechilibru financiar, la incheierea exercitiului contabil, un deficit monetar acoperit prin angajarea de noi credite pe termen scurt. In acest caz putem spune ca intreprinderea este dependenta de resursele financiare externe si trezorierul urmareste in aceasta situatie sa acopere deficitul prin obtinerea de noi credite la cel mai mic pret posibil si prin negocierea mai multor surse de astfel de capital ( credite de trezorerie, credite de scont, etc.). Chiar daca trezoreria neta este negativa evidentiaza o anumita dependenta financiara, aceasta nu trebuie sa fie interpretata implicit ca o stare de insolvabilitate.

Echivalenta intre fondul de rulment si nevoia de fond de rulment corespunde unei situatii in care echilibrul trezoreriei este perfect asigurat, fara excedent sau deficit. In aceasta situatie putem spune ca fondul de rulment financiar finanteaza integral nevoia de fond de rulment ( FR = NFR), si deci intreprinderea poate evita dependenta sa de resursele de trezorerie.

Cresterea trezoreriei nete, pe perioada exercitiului financiar, reprezinta cash-flow-ul (CF) sau flux net de trezorerie, care se explica prin variatia fondului de rulment si variatia nevoii de fond de rulment.

CF ( ΔTN) =TN- TN

CF ( ΔTN) =Δ FRF - ΔNFR =( FRF- FRF) - ( NFR - NFR)

Daca fluxul monetar net al exercitiului, respectiv cash-flow-ul perioadei, este pozitiv, aceasta semnifica o crestere a capacitatii reale de finantare a investitiilor, respectiv o imbogatire a activului net real. O valoare negativa sugereaza o situatie inversa, deci o saracire a valorii proprietatii.

1.2.2. Ratele privind structura activului circulant

Rata activelor circulante reflecta ponderea activelor circulante in totalul mijloacelor economice ale intreprinderii.

R=

In procesul decizional sunt operative ratele analitice privind activele circulante: rata stocurilor, rata creantelor comerciale, rata activelor de trezorerie ( disponibilitati, valori mobiliare de plasament).

Rata stocurilor (Rs) este influentata de natura activitatii intreprinderii cat si de lungimea ciclului de exploatare.

R=

Rata stocurilor inregistreaza valori mai ridicate la intreprinderile din sfera productiei si cea a distributiei de marfuri si foarte scazute in sfera serviciilor. Fiind determinata direct si de durata ciclului de exploatare , la intreprinderile cu ciclu de exploatare lung, rata va fi ridicata si invers. Nivelul stocurilor modificandu-se sub influenta factorilor conjuncturali si a cerintelor pietei, interpretarea evolutiei in timp a stocurilor necesita corelarea cu nivelul cifrei de afaceri. In mod normal, indicele cifrei de afaceri trebuie sa depaseasca indicele stocurilor, iar durata de reinnoire a stocurilor prin cifra de afaceri sa fie cat mai mica ( accelerarea rotatiei stocurilor ).

Rata stocurilor poate fi, la randul ei, descompusa in rate analitice, in raport cu natura constitutiva a stocurilor ( materii prime, productie in curs de fabricatie, produse finite, marfuri ).

Rata creantelor comerciale (Rc) reflecta politica comerciala a intreprinderii si este influentata de natura clientilor ( populatie, alte intreprinderi, etc. ) si de termenele de plata pe care intreprinderea le acorda partenerilor externi din aval.

R=

Rata inregistreaza valori nesemnificative (sau nule) la intreprinderile aflate in contact direct cu clientii care realizeaza plata in numerar ( comertul cu amanuntul, prestari de servicii catre populatie etc) si valori mai ridicate in cazul relatiilor dintre intreprinderile cu decontari fara numerar.

Rata disponibilitatilor banesti si a plasamentelor

Aprecierea acestei rate trebuie facuta cu precautie deoarece disponibilitatile pot suferi modificari insemnate pe perioade scurte de timp. In acelasi timp, trebuie avut in vedere raportul dintre disponibilitati si plasamente precum si destinatia plasamentelor.