|
|
|
Supravegherea executarii obligatiilor prevazute de art. 103, al. 3, lit. a.c din Codul Penal
In cazul in care minorul este obligat sa nu frecventeze anumite locuri stabilite, consilierul de RSS responsabil de caz are urmatoarele atributii:
a) sa verifice periodic sau ori de cate ori este sesizat de alte persoane daca minorul respecta interdictia;
b) sa pastreze o legatura permanenta cu familia acestuia sau dupa caz, cu persoana sau institutia legal insarcinata cu supravegherea minorului, cu politia, cu reprezentanti ai autoritatilor locale sau cu orice persoane fizice sau juridice care ar putea oferi informatii privind frecventarea de catre minor a locurilor supuse interdictiei;
c) sa inmaneze minorului un avertisment scris, procedandu-se la explicarea verbala a acestuia, in cazul in care se constata prezenta minorului in locul sau locurile in care prezenta i-a fost interzisa;
d) sa intocmeasca un proces verbal, cu ocazia primului avertisment, proces verbal ce va fi semnat de minor si de supraveghetor;
e) sa considere obligatia ca neindeplinita atunci cand, dupa inmanarea a 2 avertismente constata ca persoana supravegheata este sau a fost prezenta in locul sau locurile a caror frecventare i-a fost interzisa.
In cazul in care minorul este obligat de a nu intra in legatura cu anumite persoane stabilite de instanta de judecata, consilierul de RSS desemnat are urmatoarele atributii:
a) sa ia masurile necesare in vederea identificarii si contactarii persoanelor care ar putea furniza informatii relevante in cazul respectiv;
b) sa colaboreze cu familia minorului, dupa caz, cu persoana sau institutia legal insarcinata, precum si cu politia si alte institutii insarcinate cu asigurarea ordinii si a linistii publice;
c) sa efectueze vizite inopinate la domiciliu si dupa caz, la locul de munca sau scoala unde invata minorul.
In cazul in care minorul este obligat sa presteze o activitate neremunerata intr-o institutie de interes public, fixata de instanta, serviciul de RSS incheie in cel mai scurt timp un protocol de colaborare cu institutia de interes public si autoritatea publica interesata. Serviciul de RSS va stabili prin protocol:
a) consilierul de RSS care sa fie responsabil de caz;
b) intervalele de timp la care se exercita controlul in vederea evaluarii modului de indeplinire a obligatiei stabilite de instanta;
c) modalitatile concrete de mentinere a unei legaturi permanente cu persoana sau persoanele desemnate cu supravegherea activitatii minorului.
Serviciul de RSS transmite institutiei de interes public formularul tipizat privind evidenta orelor de activitate neremunerata. In cel mai scurt timp, dar nu mai tarziu de 10 zile lucratoare de la punerea in executare a libertatii supravegheate, serviciul de RSS va lua masurile necesare pentru ca minorul sa inceapa executarea activitatii in baza protocolului mai sus mentionat.
Pe baza protocolului si pe durata executarii obligatiei, serviciul de RSS mentine o legatura stransa cu parintii minorului, tutorele, cel care l-a adoptat si dupa caz, cu persoana sau institutia legala insarcinata pentru a analiza in ce masura supravegherea minorului contribuie la procesul de resocializare a acestuia.
In cazul in care minorul nu indeplineste obligatiile stabilite de instanta, consilierul responsabil va aduce la cunostinta sefului serviciului de RSS acest lucru. Seful serviciului de RSS va instiinta de indata persoana sau persoanele carora li s-au incredintat supravegherea minorului, dar si instanta de judecata.
Asistenta si consilierea
Activitatea de asistenta si consiliere se acorda de catre serviciile de RSS in 2 cazuri:
a) la cererea persoanei condamnate per a minorului fata de care instanta de judecata a dispus supravegherea de catre serviciul de RSS;
b) cu acordul persoanei condamnate la pedeapsa inchisorii, in cadrul unor programe de resocializare initiate si derulate impreuna cu personal specializat din unitatile penitenciare.
Asistenta si consilierea persoanelor aflate in supraveghere - scop, rol, procedura, colaborarea cu alte institutii
a) Scopul
Asistenta si consilierea persoanelor condamnate si a minorilor sanctionati cu masura educativa a libertatii supravegheate au ca scop reintegrarea lor in societate, intarirea gradului de siguranta sociala si prevenirea savarsirii din nou a unor infractiuni.
b) Rolul
Rolul serviciilor de RSS in desfasurarea activitatii de asistenta si consiliere este de a:
corecta comportamentul infractional prin constientizarea de catre minor sau a persoanelor condamnate a faptei savarsite, a consecintelor acesteia si asumarea responsabilitatii pentru fapta comisa;
motiva minorul sau persoana condamnata in vederea dezvoltarii responsabilitatii si autodisciplinei;
elabora si derula programe eficiente de asistenta si consiliere a persoanei condamnate si a minorilor, functie de nevoile identificate ale acestora;
sprijini condamnatul ;i minorul ]n vederea satisfacerii nevoilor sociale referitoare la educatie, pregatire profesionala, loc de munca, locuinta sau alte asemenea nevoi.
c) Procedura
Ori de cate ori instanta de judecata dispune supravegherea unei persoane condamnate sau a unui minor de catre serviciul de RSS, cu ocazia primei intrevederi cu persoana supravegheata, i se va aduce la cunostinta posibilitatea de a solicita asistenta si consiliere in perioada supravegherii, explicandu-i-se modalitati practice in care poate fi sprijinit in vederea reintegrarii in societate.
Pentru a beneficia de serviciul de asistenta si consiliere, persoana supravegheata depune o cerere scrisa la serviciul de RSS. In termen de 10 zile lucratoare de la primirea cererii din partea persoanei supravegheate, prin care se solicita asistenta si consilierea, serviciul de RSS va lua masurile necesare includerii acesteia intr-un program specializat, functie de nevoile identificate ale persoanei respective.
Pentru fiecare persoana ce a solicitat aceste servicii se intocmeste un dosar de RSS. Cererea persoanei va fi prima fila din dosar. Dosarul va mai cuprinde urmatoarele:
planul de reintegrare sociala, ce va cuprinde distinct in ce va consta activitatea de asistenta si consiliere;
referatul de evaluare intocmit inainte de pronuntarea hotararii judecatoresti;
referatul de evaluare solicitat de catre instanta pe perioada supravegherii inainte de a fi solicitat persoana supravegheata consiliere si asistenta;
referate periodice de reintegrare sociala ce vor contine pe scurt informatii cu privire la rezultatele inregistrate de persoana asistata si care se indeplinesc cel putin odata la 6 luni sau ori de cate ori este nevoie (evolutie pozitiva sau negativa in procesul de integrare);
concluziile consilierului de RSS, acesta facand parte dintr-un referat de RSS final intocmit la sfarsitul perioadei de asistenta si consiliere, in care se va preciza in ce masura persoana respectiva are perspective sau s-a reintegrat deja in societate.
Dosarul de RSS se va pastra in arhiva serviciului de RSS, consilierul responsabil de caz fiind obligat sa pastreze confidentialitatea informatiilor cuprinse in dosar. Seful serviciului de RSS are obligatia de a consulta periodic fiecare dosar ori atunci cand este cazul pentru a vedea daca se respecta programul de resocializare a persoanei, in ceea ce privesc termenele, calitatea si ritmicitatea acestuia, precum si orice alte obligatii ce revin consilierului pe durata asistentei si consilierii.
In cazul in care consilierul responsabil de caz este in imposibilitatea permanenta sau temporara de a-si indeplini atributiile in ceea ce priveste intocmirea dosarului, seful serviciului desemneaza alt consilier pe perioada amintita, care va prelua responsabilitatile cazului respectiv.
Persoana asistata si aparatorul acesteia (numit din oficiu sau ales), daca are acordul persoanei careia i s-a intocmit dosarul, vor putea consulta dosarul numai in prezenta consilierului de RSS responsabil de caz sau a sefului serviciului numai in incinta serviciului de RSS, dupa care se va intocmi un proces verbal semnat de persoana care l-a studiat si seful serviciului.
Dosarul poate fi consultat si in camera de consiliu de catre instanta de judecata, judecatorul delegat cu executarea sau de procuror. Dosarul poate fi consultat cu aprobarea sefului serviciului de RSS de catre reprezentantii persoanelor juridice care desfasoara activitati in domeniul respectarii drepturilor omului sau ocrotirii persoanelor condamnate, numai daca au acordul scris al persoanei careia i s-a intocmit dosarul. Fiecare consultare a dosarului este consemnata intr-un proces verbal semnat de consilierul de RSS si persoana care l-a studiat. Termenul de pastrare al dosarului de RSS in arhiva este de 5 ani.
d) Colaborarea cu alte institutii
Activitatea de asistenta si consiliere se va efectua pe baza unui plan adaptat nevoilor individuale a persoanelor supravegheate. Se va estima perioada de timp si masura in care nevoile identificate pot fi acoperite numai prin interventia serviciului de RSS ori in colaborare cu organizatii neguvernamentale, institutii publice sau private, persoane fizice sau juridice.
In acest ultim caz, se va incheia un protocol de colaborare cu aceste institutii sau organizatii, protocol ce va cuprinde:
1) partile semnatare;
2) obiectul protocolului - care consta in colaborarea partilor in initierea si derularea planurilor de reintegrare sociala, avandu-se in vedere reintegrarea persoanelor asistate;
3) tipul de servicii specializate de care pot beneficia persoanele asistate si consiliate;
4) durata protocolului;
5) obligatia partilor;
6) data incheierii protocolului si semnaturile partilor.
Asistenta si consilierea persoanelor condamnate din unitatile penitenciare - scop, procedura
1) Scop
Serviciul de RSS colaboreaza cu personalul specializat in asistenta si consiliere din cadrul administratiei penitenciare, in scopul indreptarii si reintegrarii sociale a persoanelor condamnate la o pedeapsa u privare de libertate.
2) Procedura
Serviciile de RSS, impreuna cu personalul specializat din penitenciare pot derula programe privind activitatile lucrative, socio-educative, de instruire scolara si formare profesionala pentru persoanele condamnate. Fiecare serviciu de RSS de pe langa Tribunalul in a carei circumscriptie se afla una sau mai multe unitati penitenciare poate incheia un protocol de colaborare cu administratia acestora, in vederea stabilirii de comun acord a categoriilor de persoane condamnate ce pot fi incluse in programe de resocializare, precum si a continutului si duratei acestor programe.
Includerea persoanelor condamnate la o pedeapsa cu privare de libertate in astfel de programe este posibila numai cu acordul acestora. In activitatea de asistenta si consiliere, serviciile de RSS vor acorda o atentie deosebita condamnatilor minori si tineri, persoanelor condamnate care intampina dificultati in mentinerea legaturilor cu familia, precum si pregatirii pentru liberare a persoanelor condamnate. In toate aceste cazuri, activitatea de asistenta si consiliere derulata de serviciile de RSS inceteaza in urmatoarele cazuri:
a) la cererea persoanei asistate si consiliate;
b) urmare a lipsei de cooperare sau a comportamentului neadecvat al persoanei asistate;
c) la expirarea termenului asistenta si consiliere.
In capitolul 4 din O.G. 92/2000, intitulat "Dispozitii tranzitorii si finale", avem pe de o parte, prevederi referitoare la initierea demersurilor necesare in vederea aplicarii respectivului act normativ, acestea constand in:
hotarare guvernamentala de suplimentare a numarului de posturi pentru Ministerul Justitiei;
asigurarea cheltuielilor de personal si modificarea nomenclatorului de functii prin introducerea functiei de consilier RSS si cea de inspector RSS, iar pe de alta parte, se reglementeaza intrarea in vigoare a respectivei ordonante.
La data numirii in functie a consilierilor de RSS, toate centrele experimentale existente cu activitate in domeniul probatiunii isi inceteaza activitatea. Organizatiile neguvernamentale care au sprijinit aceste centre vor deveni colaboratorii noilor servicii de RSS in conformitate cu legea.
Consilierea persoanelor aflate in conflict cu legea
Sa consiliezi pe cineva cu probleme nu este magic, nici mistic. Desi antrenamentul si experienta in consiliere sunt benefice, oricine ar putea ajuta pe altcineva ascultand si discutand despre dificultati. Consilierea cu bune rezultate poate fi facuta de un prieten, un vecin, de frizer, de croitor, ca si de asistentul social, psihiatru, psiholog sau preot. Aceasta nu inseamna ca toti vor consilia cu succes. Doar profesionistii, datorita experientei lor, au o mai mare probabilitate de a avea succes deoarece competenta si preocuparea, mai mult decat gradatiile si certificatele, sunt chei ale realizarilor.
Consilierea poate fi vazuta din 2 puncte de vedere:
din perspectiva clientului;
din perspectiva consilierului.
In general, exista 3 faze ale consilierii.
1) constituirea unei relatii;
2) explorarea aprofundata a problemelor;
3) explorarea solutiilor alternative.
Consilierea profesionala procedeaza treptat de la o faza la alta, in asa fel incat la sfarsitul seriilor de consiliere poate aparea o a IV -a faza, ce poate fi numita evaluare. In cele mai multe cazuri, inainte de primul interviu, consilierul nu are cunostinta de problemele persoanei aflate in conflict cu legea. Problema ce trebuie a fi rezolvata este: "Care trebuie sa fie obiectivele consilierului la primul interviu?". Consideram ca la aceasta prima intalnire, consilierul trebuie sa incerce sa creeze o relatie in baza careia va trece la explorarea problemelor clientului, lucru ce va face parte din etapa a II -a.
Atat construirea relatiei, cat si explorarea problemelor se poate face inca de la prima intalnire. Cea de-a III -a faza, explorarea solutiilor alternative, este bine sa nu fie atinsa chiar de la prima intrevedere. Vor urma si alte interviuri, fiecare avandu-si scopul si obiectivele sale, iar consilierul trebuie sa fie atent tot timpul sa se concentreze asupra lor. De cele mai multe ori, prima problema pe care o va prezenta clientul nu va fi cea care-l deranjeaza cel mai mult. Pentru ca acest proces de consiliere sa fie util, clientul trebuie sa ajunga la o serie progresiva de afirmatii constiente in urmatoarele etape:
constientizarea problemei;
relatia cu consilierul;
motivatia;
conceptualizarea problemei;
explorarea strategiilor alternative;
selectionarea strategiei;
implementarea;
evaluarea.
1) Constientizarea problemei
In aceasta prima problema, clientul trebuie sa-si spuna: "Am o problema, trebuie sa fac ceva in legatura cu situatia mea". Daca oamenii au probleme, refuza in general sa recunoasca acest lucru, in acest fel nefiind motivati sa faca eforturi in vederea schimbarii. In unele proceduri de consiliere, de exemplu, in activitatea cu alcoolicii, este greu sa-i faci pe oameni sa recunoasca ca au o problema. Atata timp cat oamenii neaga existenta problemei, nu vor putea aparea schimbari constructive decat cu ajutorul consilierului, care va trebui sa-i convinga de problema existenta.
Consilierul va explora motivul pentru care clientul neaga existenta problemei si va aduna dovezi in vederea documentarii existentei ei. Sunt oameni care recunosc existenta unei probleme si incearca rezolvarea ei singuri, fara a primi ajutor de la altii. Consideram ca o persoana cu o problema este detinatorul problemei si deci, el va decide cand si cum va rezolva problema. Daca va hotara sa o rezolve singur, consilierul trebuie sa ii respecte decizia, dar va trebui sa-i arate ca este disponibil in continuare ("Daca vreodata hotarasti sa vorbesti despre asta, usa mea este deschisa", etc.).
2) Relatia cu consilierul
Pentru ca consilierea sa fie eficienta, clientul trebuie sa ajunga la punctul in care gandirea lui va functiona astfel: "Cred ca acest consilier ma va ajuta!". Daca insa clientul gandeste astfel: "Acest consilier nu ma va putea ajuta. Eu am nevoie de un psihanalist. Nu am incredere in el!", intreg procesul va esua. De aceea, este bine ca in timpul consilierii si mai ales la prima intalnire, consilierul sa fie atent la tipul de relatie ce s-ar putea stabili intre el si client.
Recomandari in vederea constituirii unei relatii pozitive:
consilierul trebuie sa caute sa stabileasca o atmosfera confortabila, neamenintatoare, pentru ca clientul sa poata comunica problemele sale, simtindu-se acceptat ca persoana;
la primele contacte cu clientul, consilierul trebuie sa se "vanda" pe sine (sa se prezinte nu ca o persoana aroganta, ci ca una intelegatoare, in cunostinta de cauza, care poate sa-i ajute pe cai care doresc acest lucru);
consilierul trebuie sa fie calm, sa nu exteriorizeze surpriza sau sa rada atunci cand clientul isi dezvaluie problemele;
de obicei, este bine sa acesta (consilierul) sa nu fie moralizator si sa nu faca judecati. Este bine sa arate respect pentru valorile clientului si sa nu impuna valorile sale. Valorile sale poate nu sunt bune pentru cineva aflat intr-o situatie dificila;
consilierul trebuie sa se comporte cu clientul de la egal la egal - daca clientul simte ca este tratat ca un inferior, va fi mai putin motivat sa expuna problemele personale;
consilierul trebuie sa foloseasca cuvinte pe intelesul clientului - totusi, aceasta nu inseamna ca trebuie folosit argoul sau pronuntia clientului. Este bine sa foloseasca cuvinte pe care clientul sa le inteleaga si care nu-l ofenseaza;
tonul vocii consilierului trebuie sa transmita mesajul ca profesionistul intelege si ii pasa de sentimentele clientului;
consilierul va tine confidential ceea ce spune clientul - daca clientul descopera ca i-a fost violata confidentialitatea, relatia poate fi usor rupta;
daca consiliezi o ruda sau un prieten exista pericolul ca, fiind implicat emotional, sa te superi sau chiar sa te certi cu persoana respectiva. Daca se intampla acest lucru, cel mai bine este sa renunti cu cat mai mult tact. Poate ca atunci cand spiritele se linistesc, subiectul va putea fi abordat din nou, dar cel mai bine ar fi incredintarea clientului altui consilier.
Daca te superi, consilierea nu mai este productiva. Consilierea prietenilor sau a rudelor, tinand cont de implicarea emotionala, este mai bine a fi incredintata altuia.
3) Motivatia
Clientii trebuie adusi in situatia de a-si spune: "Cred ca pot sa-mi imbunatatesc situatia. Doresc sa fiu mai bun". Daca un client nu este motivat sa se schimbe, schimbarea nu poate avea loc. In consiliere, variabila cheie in determinarea faptului daca un client vrea sa se schimbe sau nu este chiar motivatia clientului de a face un efort necesar in acest sens. Un consilier trebuie sa incerce sa motiveze oamenii, mai ales pe cei apatici sau descurajati.
Recomandari despre cum ar trebui un consilier sa motiveze o persoana descurajata:
consilierul are o atitudine de neblamare, astfel incat persoana descurajata sa nu simta nevoia sa minta, sa pretinda ceva sau sa poarte "masca";
consilierul trebuie sa transmita empatie
El isi da seama si poate pana la un punct sa simta ce simte si persoana descurajata. Empatia apare cand simti CU un client mai mult decat pentru client. Sa simti pentru un client este mai mult decat sa-i arati simpatie.
consilierul transmite persoanei descurajate ca este interesat in progresele ei si transmite mesajul ca persoana client este o persoana importanta sau demna de interes;
consilierul transmite persoanei descurajate ca are incredere in capacitatea lui de a progresa;
consilierul va transmite un entuziasm sincer in legatura cu ideile, interesele si actiunile persoanei descurajate.
Persoana, pentru a capata incredere in interesele, actiunile, ideile sale, de obicei are nevoie sa fie incurajata de alta persoana, lucru care o face sa creada ca este o persoana valoroasa, importanta.
consilierul are o capacitate deosebita de a fi ascultator, si nu judecator, aceasta pentru ca gandurile persoanei descurajate sa poata fi exprimate liber, fara riscul unei cenzuri.
Cand consilierul se intalneste cu persoana consiliata (chiar la inceput) este bine sa observe cel mai mic progres sau cea mai mica schimbare.
consilierul trebuie sa intareasca eforturile facute de persoana descurajata, aratandu-i ca lucrul cel mai important este atunci cand cineva incearca, nu neaparat si reuseste. Atata timp cat face eforturi de a progresa, exista si speranta.
Consilierul trebuie sa aiba o incredere sincera in capacitatea persoanei descurajate de a gasi un scop in viata;
Consilierul trebuie sa recunoasca faptul ca tot ceea ce se poate face este sa depui cat mai mult efort in incercarea de a motiva o persoana, succesul nefiind garantat;
Consilierul trebuie sa fie constient de consecintele negative ale dependentei intr-o relatie.
Cand o persoana incepe sa-si asume riscuri si sa faca schimbari constructive, trebuie lasat sa ia decizii singur, sa aibe incredere in fortele proprii.
4) Conceptualizarea problemei
Pentru ca o consiliere sa fie eficienta, clientul trebuie sa recunoasca: "Problema mea nu este neobisnuita, desi are componente specifice!". Cei mai multi dintre clienti au tendinta de a-si considera problema, situatia atat de complexa, incat devin anxiosi sau emotivi si din acest motiv, nu mai sunt in stare sa vada ca problema lor poate fi rezolvata incet - incet. Pentru a-si ajuta clientii in conceptualizarea problemei, consilierul trebuie sa exploreze totalitatea problemelor impreuna cu clientul.
Recomandari:
multi consilieri fac greseala de a sugera solutii de indata ce problema este identificata, fara a face cercetari in profunzime;
la cercetarea in profunzime, consilierul si clientul vor trebui sa tina cont de problema identificata, de cand exista ea, ce capacitati fizice si mentale are clientul de a o rezolva;
atunci cand avem o situatie cu o multitudine de probleme, modul in care vom alege problema ce va fi rezolvata prima, cel mai bine este sa intrebam clientul, atitudine ce va fi perceputa de el ca fiind cea mai presanta. Daca ea poate fi rezolvata, se trece la explorarea ei in profunzime (la subprobleme); orice rezolvare a unei subprobleme va face ca increderea clientului in consilier sa creasca, relatia devenind tot mai solida;
consilierul trebuie sa transmita empatie, nu simpatie
Empatia este capacitatea de a arata ca stii si poti pana la un punct sa simti ce-ti povesteste clientul. Simpatia inseamna tot a impartasi sentimente, dar are si conotatia de a arata mila. Aceasta diferenta subtila consta in faptul ca empatia este orientata spre rezolvarea problemelor, iar simpatia, spre intelegerea si uneori, mentinerea lor.
