|
|
|
Societatea pe actiuni
1.1. Notiunea societatii pe actiuni
Societatea pe actiuni este forma cea mai complexa si, totodata, cea mai evoluata a societatii comerciale.
Societatea pe actiuni poate fi definita ca acea societate constituita prin asocierea mai multor persoane, care contribuie la formarea capitalului social prin anumite cote de participare reprezentate prin titluri, numite actiuni, pentru desfasurarea unei activitati comerciale, in scopul impartirii profitului, si care raspund pentru obligatiile sociale numai in limita aporturilor lor.
Din definitia data rezulta caracterele societatii pe actiuni:
a) societatea se constituie dintr-un numar minim de asociati, denumiti actionari;
b) capitalul social este divizat in actiuni, care sunt titluri negociabile si transmisibile;
c) raspunderea asociatilor pentru obligatiile sociale este limitata; ei raspund numai pana la concurenta capitalului social subscris.
1.2. Constituirea societatii pe actiuni
Constituirea societatii pe actiuni este reglementata de dispozitiile Legii nr.31/1990, care privesc constituirea oricarei societati comerciale, precum si anumite dispozitii speciale privind aceasta forma de societate.
a) Actele constitutive ale societatii
Potrivit art.5 din Legea nr.31/1990, societatea pe actiuni se constituie prin contract de societate si statut. Contractul de societate si statutul pot fi incheiate si sub forma unui inscris unic, numit act constitutiv.
Contractul de societate. Acesta trebuie sa se incheie in forma scrisa prevazuta de lege si sa cuprinda elementele prevazute de art.8 din Legea nr.31/1990.
Asociatii. Ca in orice societate comerciala, asociatii societatii pe actiuni, denumiti actionari pot fi persoane fizice sau juridice.
Pentru aceasta forma de societate, legea impune un numar minim al actionarilor; numarul actionarilor nu poate fi mai mic de cinci.
Firma societatii. In cazul societatii pe actiuni, firma se compune dintr-o denumire proprie, de natura a o deosebi de firma altor societati si va fi insotita de mentiunea scrisa in intregime "societate pe actiuni", sau scrisa prescurtat "S.A." (art.34 din Legea nr.26/1990).
Capitalul social. In contractul de societate trebuie sa se prevada capitalul social subscris si cel varsat.
Capitalul societatii pe actiuni nu poate fi mai mic de 90.000 lei cu posibilitatea Guvernului de a dispune majorarea capitalului social astfel incat sa nu fie sub echivalentul sumei de 25.000 euro. Deci, capitalul social subscris nu poate fi sub plafonul minim prevazut de lege.
La constituirea societatii, capitalul social subscris, varsat de fiecare actionar, nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris, daca prin lege nu se prevede altfel. Restul de capital social, va trebui varsat, pentru aportul in numerar, in termen de 12 luni de la inmatricularea societatii, iar pentru actiunile emise pentru aport in natura, in termen de cel mult 2 ani de la data inmatricularii (art.9 din Legea nr.31/1990).
Aporturile asociatilor. In contractul de societate trebuie aratat aportul fiecarui asociat. Aportul poate fi in numerar, in natura sau in creante. In societatea pe actiuni, aportul constand in prestatii in munca nu este permis.
Actiunile. Contractul de societate trebuie sa arate numarul si valoarea nominala a actiunilor, cu specificarea daca sunt nominative sau la purtator. Daca sunt mai multe categorii de actiuni, se va arata numarul, valoarea nominala si drepturile conferite fiecarei categorii de actiuni.
Valoarea nominala a unei actiuni nu poate fi mai mica de 0,1 lei (art.93 din Legea nr.31/1990).
Administratorii societatii. In contractul de societate, asociatii trebuie sa mentioneze datele de identificare a primilor membri ai consiliului de administratie, respectiv a primilor membri ai consiliului de supraveghere. De asemenea trebuie prevazute puterile conferite administratorilor si, dupa caz, directorilor, si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat.
Cenzorii societatii. In contractul de societate trebuie sa se prevada datele de identificare a primilor cenzori sau a primului auditor financiar.
Clauze privind conducerea, administrarea, controlul gestiunii si functionarea societatii. In contractul de societate se pot prevedea clauze speciale privind luarea hotararilor in adunarea generala si modul de lucru al administratorilor.
Tot astfel, in contract trebuie sa se prevada clauze privind conducerea, administrarea, functionarea si controlul gestiunii societatii de catre organele statutare.
Avantajele rezervate fondatorilor. Contractul de societate trebuie sa prevada eventualele avantaje conferite fondatorilor pentru activitatea lor legata de constituirea societatii.
Operatiunile incheiate de asociati in contul societatii. Constituirea societatii pe actiuni implica anumite operatiuni si cheltuieli. Intrucat acestea se realizeaza in contul societatii, legea prevede ca in contractul de societate trebuie sa se prevada operatiunile incheiate de asociati in contul societatii ce se constituie si pe care societatea urmeaza sa le preia, precum si sumele ce trebuie platite pentru acele operatiuni.
Statutul societatii. Statutul societatii pe actiuni se incheie in forma scrisa prevazuta de lege.
Asa cum am aratat, statutul societatii cuprinde datele de identificare ale asociatilor si clauze privind organizarea si functionarea societatii.
b) Modalitati de constituire a societatii
Legea consacra doua modalitati de formare a capitalului social, care sunt considerate si ca modalitati de constituire a societatii pe actiuni.
Constituirea simultana. Constituirea simultana sau concomitenta consta intr-o procedura simpla de constituire a societatii pe actiuni, care este cea folosita si in cazul constituirii societatilor in nume colectiv, in comandita simpla si cu raspundere limitata.
In cazul in care exista cel putin cinci asociati, care acopera prin aporturile lor (subscriu) intregul capital social si fiecare efectueaza varsaminte de minimum 30% din capitalul social subscris, acestia vor putea trece la constituirea societatii pe actiuni, prin incheierea actelor constitutive si indeplinirea formalitatilor prevazute de lege.
Constituirea societatii este simultana sau concomitenta, deoarece formarea capitalului social are loc in acelasi timp cu incheierea actelor constitutive ale societatii.
Constituirea continuata sau prin subscriptie publica Daca asociatii care initiaza constituirea societatii pe actiuni nu au resursele financiare necesare pentru a subscrie intregul capital social al societatii si sa verse minimul cerut de lege, ei pot apela la subscriptia publica, adica pot face o oferta de subscriere, adresata oricarei persoane care dispune de bani si doreste sa ii investeasca prin cumpararea de actiuni.
In acest caz, constituirea societatii presupune o faza premergatoare, necesara formarii capitalului social pe calea subscriptiei publice.
Intrucat constituirea societatii se realizeaza in timp, in mai multe faze, ea este denumita constituire continuata sau succesiva.
Constituirea societatii prin subscriptie publica implica urmatoarele operatiuni: intocmirea si lansarea prospectului de emisiune a actiunilor; subscrierea actiunilor; validarea subscriptiei si aprobarea actelor constitutive ale societatii de catre adunarea constitutiva a subscriitorilor.
Operatiunile mentionate sunt realizate de fondatorii societatii. Avand un rol determinant la constituirea societatii, fondatorii sunt cei care semneaza actele constitutive ori au un rol important in constituirea societatii pe actiuni. Ei au drepturile, obligatiile si raspunderile prevazute de lege.
Societatile constituite prin oferta publica de valori mobiliare intra sub incidenta Legii nr.297/2004 privind piata de capital.
c) Formalitatile necesare constituirii societatii
Formalitatile necesare constituirii societatii sunt cele prevazute de Legea nr.31/1990 pentru constituirea oricarei societati comerciale: intocmirea actelor constitutive si inmatricularea societatii.
Formalitatile mentionate sunt aceleasi, atat in cazul constituirii simultane, cat si in cazul constituirii continuate sau prin subscriptie publica.
Societatea pe actiuni devine persoana juridica din ziua inregistrarii sale in registrul comertului.
1.3. Functionarea societatii pe actiuni
a) Actiunile emise de societate
Actiunea este un titlu reprezentativ al contributiei asociatului, constituind o fractiune a capitalului social, care confera posesorului calitatea de actionar.
Actiunile sunt fractiuni ale capitalului social care au o anumita valoare nominala.
Valoarea nominala a unei actiuni nu va putea fi mai mica de 0, 1 lei.
Actiunile sunt fractiuni egale ale capitalului social. Toate actiunile trebuie sa incorporeze aceeasi valoare.
Avand o valoare egala, actiunile confera posesorilor drepturi egale.
Actiunile sunt titluri negociabile. Actiunile emise de societate sunt titluri care incorporeaza anumite valori patrimoniale.
Dupa modul lor de transmitere, actiunile ordinare sunt de doua feluri: actiuni nominative si actiuni la purtator.
Caracteristica unei actiuni nominative este aceea ca identifica titularul actiunii. In titlu se mentioneaza numele, prenumele si domiciliul actionarului, sau, dupa caz, denumirea si sediul acestuia.
Actiunile nominative pot fi emise in forma materiala, pe suport de hartie sau in forma dematerializata, prin inscriere in cont.
In cazul actiunii la purtator, elementele de identificare a titularului actiunii nu se mentioneaza in titlu. In consecinta, titular al actiunii este posesorul ei.
Prin actul constitutiv trebuie sa se prevada numarul si valoarea nominala a actiunii, cu specificarea daca sunt nominative sau la purtator, si numarul lor pe categorii.
Actionarii au anumite drepturi. Acestea sunt drepturi nepatrimoniale si drepturi patrimoniale:
dreptul de a participa la adunarea generala a actionarilor;
- dreptul de vot. Orice actiune platita da dreptul la un vot in adunarea generala, daca prin actul constitutiv nu s-a prevazut altfel;
- dreptul de informare. Actionarii au dreptul sa fie informati asupra desfasurarii activitatii societatii;
- dreptul la dividende. Dividendele se platesc asociatilor in proportie cu cota de participare la capitalul social varsat, daca prin actul constitutiv nu s-a prevazut altfel;
- dreptul asupra partii cuvenite din lichidarea societatii. La incetarea existentei societatii, actionarii au dreptul sa primeasca partea ce li se cuvine in urma lichidarii societatii.
Actiunile se transmit in mod diferit, dupa cum sunt actiuni nominative sau actiuni la purtator.
Legea stabileste unele reguli speciale pentru vanzarea actiunilor de catre actionari prin oferta publica.
b) Adunarea generala a actionarilor
Adunarile generale ale actionarilor sunt ordinare, extraordinare si speciale.
Adunarea generala ordinara. Aceasta adunare se intruneste cel putin o data pe an, in cel mult 5 luni de la incheierea exercitiului financiar.
Adunarea generala are ca atributii si este obligata: sa discute, sa aprobe sau sa modifice situatia financiara anuala si sa fixeze dividendul; sa aleaga si sa revoce membrii consiliului de administratie, respectiv ai consiliului de supraveghere, si cenzorii, si sa fixeze, in conditiile legii, remuneratia acestora; sa se pronunte asupra gestiunii consiliului de administratie, respectiv a directoratului.
Adunarea generala extraordinara. Aceasta adunare se intruneste, in mod exceptional, cand trebuie sa ia o hotarare de importanta deosebita, care, de regula, reclama modificarea actului constitutiv al societatii.
Adunarea speciala. Aceasta adunare este formata din titularii unei anumite categorii de actiuni; de exemplu, daca societatea a emis actiuni preferentiale, cu dividend prioritar fara drept de vot, titularii acestor actiuni se pot intruni intr-o adunare speciala.
c) Administrarea societatii
Prin Legea nr. 31/1990 in forma actuala modificata si completata prin Legea nr. 441/2006 si prin O.U.G. nr. 82/2007, a fost consacrata o noua conceptie privind administrarea si conducerea societatii pe actiuni. Noua reglementare materializeaza principiile guvernarii corporative si asigura armonizarea cu reglementarile din tarile Uniunii Europene.
Potrivit dispozitiilor actuale ale Legii nr. 31/1990, administrarea si conducerea societatii pe actiuni se realizeaza, fie prin consiliul de administratie ti directorii societatii (sistemul unitar), fie prin directori si consiliul de supraveghere(sistemul dualist)
c1 Sistemul unitar de administrare si conducere a societatii
Consiliul de administratie este format dintr-un numar impar de administratori desemnati in conditiile legii.
Pentru cazul societatilor comerciale pe actiuni ale caror situatii financiare anuale fac obiectul obligatiei legale de auditare, legea prevede un numar minim de 3 administratori. Consiliul de administratie poate delega o parte din atributiile sale directorilor societatii. Consiliul de administratie este condus de un presedinte.
Principalele atributii ale consiliului de administratie sunt: stabilirea directiilor principale de activitate si dezvoltare ale societatii; stabilirea sistemului contabil si de control financiar si aprobarea planificarii financiare; numirea si revocarea directorilor si remunerarea lor; supravegherea activitatii directorilor; pregatirea raportului anual, organizarea adunarii generale a actionarilor si implementarea hotararilor acestora; introducerea cererii pentru deschiderea procedurii insolventei.
Consiliul de administratie se intruneste cel putin o data la 3 luni.
Pentru valabilitatea deciziilor consiliului de administratie, legea cere prezenta cel putin a jumatate din numarul membrilor consiliului, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel, iar deciziile se iau cu votul majoritatii membrilor prezenti.
Potrivit actualei reglementari consiliul de administratie poate crea comitete consultative, insarcinate cu desfasurarea de investigatii si cu elaborarea de recomandari pentru consiliul .
Activitatea comitetelor consultative este specializata pe domenii precum auditul, remunerarea administratorilor, directorilor, cenzorilor si personalului, nominalizarea de candidati pentru diferite posturi de conducere.
In cazul societatilor pe actiuni ale caror situatii financiare a anuale sunt supuse obligatiei legale de auditare financiara, crearea unui comitet de audit este obligatorie.
Directorii societatii sunt cei care exercita conducerea societatii. In acest scop art. 143 din lege dispune" consiliul de administratie poate delega conducerea societatii unuia sau mai multor directori, numind pe unul din ei director general".
Director al unei societati pe actiuni poate numai o persoana fizica.
Potrivit legii, directorii sunt responsabili cu luarea tuturor masurilor aferente conducerii societatii, in limitele obiectului de activitate al societatii si cu respectarea competentelor exclusive rezervate de lege sau de actul constitutiv consiliului de administratie si adunarii generale a actionarilor.
c2 Sistemul dualist de administrare si conducere a societatii
In sistemul dualist conducerea si administrarea societatii se realizeaza prin directorat si consiliul de supraveghere.
Directoratul este format din unul sau mai multi membri.
In cazul societatii pe actiuni ale caror situatii financiare anuale sunt supuse obligatiei legale de auditare, directoratul ester format din cel putin 3 membri.
Membrii directoratului nu pot fi concomitent membri ai consiliului de supraveghere si nu pot incheia cu societatea un contract de munca.
Membrii directoratului sunt desemnati de consiliul de supraveghere, care poate atribui unuia dintre directori presedinte al directoratului.
Pentru ca numirea unui membru al directoratului sa fie valabila, din punct de vedere juridic, trebuie ca persoana in cauza sa accepte numirea in mod expres.
Durata mandatului membrilor directoratului nu poate depasi 4 ani, cu posibilitatea de a fi realesi.
Directoratul asigura conducerea societatii. El indeplineste actele necesare si utile pentru realizarea obiectului de activitate al societati, cu exceptia celor prevazute de lege in sarcina consiliului de supraveghere si a adunarii generale a actionarilor.
Potrivit legii directoratul reprezinta societatea in raporturile cu tertii si in justitie.
Pentru validitatea deciziilor directoratului este necesara prezenta a cel putin jumatate din numarul membrilor directoratului, daca prin actul constitutiv nu se prevede un numar mai mare.
Deciziile in cadrul directoratului se iau cu votul majoritatii celor prezenti.
Consiliul de supraveghere este format din cel putin 3 si cel mult 11 membri numiti de adunarea generala a actionarilor cu exceptia primilor membri care sunt desemnati prin actul constitutiv.
Calitatea de membru al consiliului de supraveghere o poate avea o persoana fizica sau o persoana juridica. persoanele care potrivit legii nu pot fi fondatori nu pot fi nici membrii ai consiliului de supraveghere.
Membrii consiliului de supraveghere nu pot fi concomitent membrii ai directoratului si nici nu pot incheia un contract de munca cu societate.
Durata functiei este stabilita prin actul constitutiv , dar ea nu poate depasi 4 ani cu posibilitatea de a fi realesi.
Raporturile dintre membrii consiliului de supraveghere si societate sunt cele referitoare la mandat si prevazute de Legea nr. 31/1990.
Principalele atributii ale consiliului de supraveghere sunt: exercitarea controlului permanent asupra conducerii societatii de catre directorat; numeste si revoca membrii directoratului; verifica conformitatea cu legea, actul constitutiv si hotararile adunarii generale a operatiunilor de conducere a societatii.
Consiliul de supraveghere se intruneste cel putin o data la 3 luni si este convocat de presedintele sau.
Pentru validitatea deciziilor consiliului de supraveghere este necesara prezenta cel putin a jumatate din numarul membrilor consiliului, iar deciziile se iau cu votul majoritatii celor prezenti.
Consiliul de supraveghere poate crea comitete consultative, formate din cel putin 2 membri.
d) Cenzorii societatii
In societatea pe actiuni, controlul asupra actelor si operatiunilor administratorilor se exercita de catre auditorii financiari sau cenzori, in conditiile legii.
La societatile pe actiuni ale caror situatii financiare sunt supuse obligatiei legale de auditare alegerea auditorilor financiari este obligatorie.
In celelalte cazuri, adunarea generala ordinara va hotari contractarea auditului financiar sau numirea de cenzori, dupa caz.
e) Obligatiunile emise de societate
Obligatiunile sunt titluri de valoare (de credit) emise de societate in schimbul sumelor de bani imprumutate, care incorporeaza indatorirea societatii de a rambursa aceste sume si de a plati dobanzile aferente.
Obligatiunile emise de societate sunt fractiuni ale unui imprumut unic contractat de societate. Totodata, obligatiunile sunt titluri de valoare; ele incorporeaza dreptul la suma de bani prevazuta in titlu.
Obligatiunile se ramburseaza la scadenta sau anticipat. Rambursarea obligatiunilor se face de catre societatea emitenta, cu plata dobanzii aferente.
1.4. Dizolvarea si lichidarea societatii pe actiuni
Societatea pe actiuni se dizolva si se lichideaza potrivit regulilor generale referitoare la dizolvarea si lichidarea societatilor comerciale si regulilor speciale prevazute de lege pentru aceasta forma de societate.
