Sanctiunile de drept penal. Pedepsele principale

Sanctiunile de drept penal. Pedepsele principale

I. Plan de seminar:

IA. Aspecte generale:

notiune

caracterizare generala

caracterele sanctiunilor de drept penal

categorii de sanctiuni

principiile sanctiunilor

IB. Pedepsele:

notiune

caracteristici

scop

functii

clasificare

IC. Pedepsele principale pentru persoana fizica:

detentiunea pe viata

inchisoarea

* liberarea conditionata

* executarea pedepsei intr-o inchisoarea militara

amenda

ID. Pedepsele principale pentru persoana juridica:

amenda

IA. Aspecte generale:

a. Notiune: Sanctiunile de drept penal sunt masuri de constrangere si reeducare, specifice dreptului penal, care se aplica in cazul savarsirii unor fapte (actiuni sau inactiuni) prevazute de legea penala, in scopul restabilirii ordinii de drept incalcate si apararii relatiilor sociale protejate prin normele penale.

b. Caracterizare generala:

- sanctiunile de drept penal reprezinta o institutie de baza a dreptului penal, care alaturi de institutia infractiunii si cea a raspunderii penale, formeaza pilonii oricarui sistem de drept penal,

- reglementarea sanctiunilor de drept penal este importanta pentru intreaga reglementare penala, contribuind la realizarea ordinii de drept, atat prin conformare cat si prin constrangerea exercitata fata de cei care au nesocotit dispozitiile normelor penale,

- in cadrul raporturilor penale de conformare, sanctiunile penale sunt necesare pentru a exprima gravitatea abstracta a faptei prevazute de legea penala si intensitatea avertismentului adresate tuturor membrilor societatii asupra consecintelor incalcarii legii penale, iar in cadrul raportului penal de conflict, pedeapsa apare ca o consecinta fireasca a aplicarii legii penale, proportionala cu gravitatea faptei si periculozitatea concreta a faptuitorului,

- sanctiunea penala este consecinta stabilirii raspunderii penale a faptuitorului, iar la randul ei, raspunderea penala este consecinta savarsirii unei infractiuni,

- sanctiunile reprezinta mijloacele esentiale de aparare a valorilor sociale fundamentale ale societatii impotriva infractiunilor,

- sunt cele mai grave tipuri de sanctiuni aplicabile infractorilor.

c. Caracterele sanctiunilor de drept penal:

- sunt prevazute expres in normele penale (legalitatea sanctionarii),

- se dispun si se aplica numai de catre organele competente,

- au caracter retributiv, represiv, implica o restrangere a drepturilor, o privatiune, o suferinta (caracter aflictiv),

- sunt mijloace de reeducare, indreptare si educare a celor carora li se aplica,

- au la origine savarsirea unei fapte prevazute de legea penala, actionand intotdeauna post delictum,

- sunt necesare pentru apararea valorilor sociale si sunt inevitabile atunci cand s-a stabilit raspunderea penala a faptuitorului,

- au ca scop prevenirea savarsirii de noi infractiuni

d. Categorii de sanctiuni:

Ca rezultat al evolutiei sistemului sanctionator penal, in prezent se cunosc patru categorii de sanctiuni de drept penal:

I. Pedepsele---- pentru pers. fizica ----ped. principale --- detentiunea pe viata

(art. 53, 53¹ C.pen.) --- inchisoarea de la 15 zile la 30 de ani

--- amenda de la 100 la 50.000 lei

---- ped. complementare --- interzicerea unor drepturi (64 C.pen.)

--- degradarea militara (67 C.pen.)

---- ped. accesorii (71 C.pen.)

----- pentru pers. juridica------ ped. principale ---- amenda de la 2.500 la 2.000.000 lei

------ ped. complementare

II. Masurile educative ------- neprivative de libertate ---- mustrarea, libertatea supravegheata

(art. 101 C.pen.) ------- privative de libertate ------ internarea intr-un centru de reeducare

III. Masurile de siguranta ----- neprivative de libertate ----- obligarea la tratament medical

(art. 112 C.pen.) ------ privative de libertate -------- internarea medicala

------ restrictive de libertate ------ expulzarea

IV. Sanctiuni extrapenale --- mustrarea, mustrarea cu avertisment, amenda de la 10 la 1.000 lei (art. 91 C.pen.).

!!! Atentie a nu se confunda:

1. amenda ca pedeapsa principala cu amenda ca sanctiune extrapenala,

2. mustrarea ca masura educativa cu mustrarea ca sanctiune extrapenala,

3. internarea intr-un centru medical-educativ ca masura educativa cu internarea medicala ca masura de siguranta.

e. Principiile sanctiunilor de drept penal:

1. Principiul legalitatii:

- acesta reprezinta un principiului fundamental al dreptului penal,

- el presupune ca numai prin lege se pot stabili sanctiunile de drept penal,

- legalitatea sanctiunilor de drept penal este ceruta de natura acestora, deoarece sunt cele mai grave sanctiuni juridice si deci numai legiuitorul este indrituit sa le stabileasca,

- este prevazut expres de art. 2 din C.pen., care prevede ca: "legea prevede ..pedepsele ce se aplica infractorilor si masurile ce se pot lua in cazul savarsirii acestor fapte",

- dupa gradul de determinare prin lege a sanctiunilor exista:

* sanctiuni absolut determinate - detentiunea pe viata

*sanctiuni relativ determinate - cele determinate prin natura lor (inchisoarea sau amenda) si prin limite generale si speciale minime si maxime

* sanctiuni nedeterminate - care sunt cele desemnate doar prin denumire, fara durata (masura educativa a internarii intr-un centru de reeducare sau intr-un institut medical-educativ).

2. Principiul umanismului:

- nu este un principiu specific dreptului penal, ci guverneaza intreg sistemul de drept,

- este prevazut in mod expres in Constitutie, art. 22 si in art. 52 alin. 2 C.pen.,

- presupune ca nu se vor admite sanctiuni care provoaca suferinte fizice, care injosesc si umilesc persoana umana,

3. Principiul revocabilitatii:

- acesta consta in aceea ca, atunci cand se constata ca sanctiunile au fost aplicate din eroare ori cand se constata ca numai sunt necesare, pot fi revocate, inlaturate sau inlocuite (de ex., prin amnistie sau gratiere).

4. Principiul individualizarii:

- presupune ca sanctiunea ce se aplica trebuie sa fie strict adaptata calitativ si cantitativ, la gravitatea faptei si la persoana faptuitorului,

- individualizarea sanctiunilor se face pe calea individualizarii legale, judiciare si prin regimul de executare.

5. Principiul personalitatii:

- acest principiu prevede ca sanctiunile privesc exclusiv persoanele care savarsesc infractiuni, fara a se rasfrange asupra altor persoane,

- legea prevede ca in cazul unor sanctiuni, acestea trebuie sa fie astfel stabilite si aplicate incat sa nu se rasfranga asupra persoanelor aflate in intretinerea condamnatului (de ex., art. 63 alin. 5 C.pen.),

- ca o consecinta a acestui principiu, in caz de deces al faptuitorului, acestea nu se transmit altor persoane (mostenitori) chiar daca sunt pecuniare (amenda), ci inceteaza.

IB. Pedepsele:

a. Notiune: Sunt acele sanctiuni de drept penal care constau in masuri de constrangere si reeducare prevazute de lege pentru savarsirea unei infractiuni si care se aplica de instanta de judecata infractorului, in scopul prevenirii savarsirii de noi infractiuni.

b. Caracteristici:

pedeapsa este o masura de constrangere - care implica o anumita suferinta impusa infractorului, ca reactie sociala la infractiunea savarsita de acesta; este un rau cu care se raspunde raului produs prin infractiune; suferinta decurge din privatiunile la care este supus condamnatul; constrangerea este de esenta pedepsei; prin aceasta trasatura, pedeapsa se diferentiaza de celelalte sanctiuni de drept penal si de orice sanctiuni juridice, caracter aflictiv,

pedeapsa este un mijloc de reeducare - constrangerea presupusa de o pedeapsa, apare ca un instrument de continuare in conditii speciale a procesului educativ; cel care a savarsit o infractiune nu este si nici nu poate fi considerat ca nerecuperabil, ci trebuie implicat mai serios in procesul educativ,

pedeapsa este un mijloc de constrangere statala - pedeapsa nu poate fi aplicata decat de catre stat in numele societatii; statul, prin organele sale, ca subiect al raporturilor juridice penale de conflict are dreptul si indatorirea de a exercita actiunea penala, in numele societatii, in vederea tragerii la raspundere penala a infractorului, a aplicarii pedepsei si constrangerea condamnatului la executarea acesteia; numai instantele judecatoresti, ca organe speciale, pot aplica pedepse intr-un cadru procesual penal reglementat de lege; deci pedeapsa are o sursa legala si o aplicatiune judiciara,

pedeapsa este o sanctiune prevazuta de lege - prin aceasta se da expresie deplina principiului legalitatii in dreptul penal (art. 2 C.pen.); aceasta trasatura este consacrata de legea penala, fiindca in C.pen. se arata atat sistemul pedepselor, cat si pedeapsa pentru fiecare infractiune in parte,

pedeapsa se aplica numai infractorului - adica numai unei persoane care a savarsit o infractiune, o fapta care intruneste toate trasaturile esentiale ale infractiunii prevazute de art. 17 C.pen.; deci pedeapsa are un caracter personal,

pedeapsa se aplica in scopul prevenirii savarsirii de noi infractiuni - adica impiedica faptuitorul sa mai comita alte fapte prevazute de legea penala,

pedeapsa are un caracter public - aceasta publicitate se realizeaza atat prin modul in care se aplica si se pronunta pedeapsa, cat si prin executarea ei,

pedeapsa are un caracter infamant - deoarece ea include o dezaprobare, la care se adauga si o oarecare repulsie a societatii fata de cel pedepsit, caracter care, intr-un mod indirect, ajuta la reeducarea celui condamnat,

- pedeapsa are un caracter determinat, ca natura si limite.

c. Scop:            

- acesta este consacrat expres in dispozitiile art. 52 alin. 1 C.pen. care prevede ca: "Scopul pedepsei este prevenirea savarsirii de noi infractiuni".

- prevenirea savarsirii de noi infractiuni se realizeaza atat pentru cel caruia i se aplica o pedeapsa care este menita sa asigure constrangerea si reeducarea infractorului ("preventie speciala", se are in vedere pericolul concret), cat si pentru ceilalti destinatari ai legii penale care sub amenintarea cu pedeapsa prevazuta in norma penala isi conformeaza conduita exigentelor acesteia ("preventie generala", se are in vedere pericolul abstract).

- preventia speciala si generala constituie scopul imediat al pedepsei, scop care este determinat de aplicarea concreta a pedepsei pentru savarsirea de infractiuni.

d. Functii:

- pentru realizarea scopului sau, pedeapsa indeplineste anumite functii prin care influenteaza asupra condamnatului, determinand schimbarea conduitei viitoare a acestuia si avertizand, prin aceasta, si alte persoane asupra consecintelor ce le-ar avea de suportat daca ar savarsi vreo infractiune; aceste functii sunt urmatoarele:

- de constrangere - este consacrata expres in definitia legala a pedepsei (art. 52 C. pen.); ea implica o privatiune de drepturi, de bunuri, o restrangere a acestora; condamnatul este fortat sa suporte privatiunile, restrictiile prevazute ca pedeapsa, ca raspuns la conduita lui periculoasa prin care a nesocotit dispozitiile legii penale; constrangerea nu trebuie sa cauzeze suferinte fizice si nici injosirea persoanei condamnatului, iar incalcarea acestei prevederi legale atrage fie raspunderea penala pentru infractiuni ca tortura, purtarea abuziva, fie raspunderea disciplinara a personalului organelor judiciare sau a celor de executare a pedepselor,

- de reeducare - care consta in influentarea asupra mentalitatii si deprinderilor condamnatului, in sensul inlaturarii celor antisociale si formarii altora corespunzatoare exigentelor societatii; aceasta functie completeaza in mod natural functia de constrangere, iar impreuna servesc la realizarea preventiei speciale,

- de exemplaritate - consta in influenta pe care pedeapsa aplicata condamnatului o produce altor persoane care, vazand constrangerea la care condamnatul este supus, vor manifesta retinere, abtinandu-se de la savarsirea unor infractiunii; realizarea acestei functii este conditionata de fermitatea si promptitudinea tragerii la raspundere penala a celor care au comis infractiuni,

- de eliminare - consta in scoaterea temporara sau definitiva din societate a infractorului, prin aceasta impiedicandu-l de a mai savarsi infractiuni; unica pedeapsa prin care se realizeaza eliminarea definitiva din societate a infractorului este detentiunea pe viata,

- inhibitorie - pentru a-i determina pe cei care ar fi tentati sa cominta infractiuni, sa se abtina de la acest lucru.

e. Clasificarea pedepselor:

- dupa importanta:

* principale (inchisoarea)

* complementare (interzicerea unor drepturi)

* accesorii (cele care insotesc automat o pedeapsa principala)

- in raport de obiectul asupra caruia se exercita constrangerea sunt:

* privative de viata - pedeapsa capitala (inexistenta in legea penala romana)

* corporale - care privesc corpul persoanei, provocarea unor suferinte fizice (bataia); in prezent in legea noastra penala nu exista nici o pedeapsa corporala

* privative de libertate sau restrictive de libertate - care constau in suprimarea sau restrangerea dreptului la libertatea de miscare (inchisoarea)

* pecuniare - care se exercita asupra patrimoniului condamnatului (amenda)

* privative de drepturi sau restrictive de drepturi - care constau in suprimarea definitiva sau temporara a unor drepturi ale condamnatului sau in restrangerea acestora (pedeapsa complementara a interzicerii unora din drepturile prevazute de art. 64 C.pen.)

* morale - care constau in dezaprobarea publica a infractorului si a faptei savarsite de acesta (mustrarea, blamul public);

- dupa gradul de determinare:

* determinate care pot fi:

* absolut determinate (detentiunea pe viata)

* relativ determinate (inchisoarea intre anumite limite speciale)

* nedeterminate, unde se prevede doar natura nu si cuantumul pedepsei (amenda art. 205 C.pen.)

IC. Pesepsele principale pentru persoana fizica (art. 53 C.pen.):

a. Definitie: Acestea sunt acele pedepse ce au un rol important in sanctionarea infractorului, care sunt prevazute in lege pentru orice infractiune, se pot aplica singure sau insotite de alte pedepse complementare si de alte sanctiuni de drept penal.

A. Detentiunea pe viata:

a. Notiune: Detentiunea pe viata reprezinta in general o sanctiune de drept penal, o pedeapsa principala in special, aplicabila numai persoanei fizice si consta in lipsirea de libertate a condamnatului pentru tot restul vietii.

b. Caracterizare:

- este o pedeapsa principala si reprezinta cea mai severa sanctiune din legislatia penala actuala,

- ea este privativa de libertate, dar nu cu caracter temporar, si cu caracter perpetuu,

- a fost introdusa prin Decretul-Lege nr. 6/7.01.1990,  inlocuind pedeapsa cu moartea,

- este prevazuta in C.pen. in art. 53 pct. 1 lit. a), art. 54, art. 55 si art. 55¹,

- in partea speciala a C.pen. si in legile penale speciale sunt prevazute infractiunile deosebit de grave pentru care se poate aplica,

- in C. pen. ea este prevazuta pentru:

* infractiunile grave contra sigurantei statului (art. 155-163 si art. 167)

* infractiunea de omor deosebit de grav (art. 176)

* unele infractiuni contra capacitatii de aparare a Romaniei

* unele infractiuni contra pacii si omenirii

- pedeapsa cu detentiunea pe viata este prevazuta si in legile penale speciale pentru fapte deosebit de grave (ex. impiedicarea exploatarii aeronavei - art. 107² C. aerian),

- este prevazuta alternativ cu pedeapsa inchisorii de pana la 25 de ani (ex. omorul deosebit de grav - art. 176 C.pen.),

- este prevazuta si unica, in doua cazuri:

* genocidul savarsit in timp de razboi (art. 357 alin. 2 C.pen.)

* tratamente neomenoase savarsite in timp de razboi (art. 358 alin. 4 C.pen.),

- detentiunea pe viata poate fi retrasa in caz de eroare judiciara,

- este o pedeapsa absolut determinata si nu poate fi adaptabila.

c. Aplicarea detentiunii pe viata:

Conditii de aplicare:

* trebuie sa fie prevazuta singura sau alternativ in norma de incriminare, conform principiului legalitatii sanctiunilor, art. 2 C.pen.,

* aplicarea acesteia sa nu fie interzisa de lege (art. 55 C.pen.), astfel:

* detentiunea nu se aplica aceluia care, la data pronuntarii hotararii de condamnare, a implinit de 60 ani; in acest caz, in locul pedepsei detentiunii pe viata se aplica pedeapsa inchisorii pe timp de 25 de ani si pedeapsa interziceri unor drepturi pe durata ei maxima,

* in cazul in care cel condamnat la pedeapsa detentiunii pe viata a implinit varsta de 60 de ani in timpul executarii pedepsei, detentiunea pe viata se inlocuieste (caracter obligatoriu), cfm. art. 448 C.p.p., cu inchisoarea pe timp de 25 de ani; partea executata se va lua in calcul la pedeapsa de 25 de ani; inlocuirea se poate dispune din oficiu, la cererea procurorului sau la cererea condamnatului de catre instanta de executare, iar daca cel condamnat se afla in stare de detinere, de catre instanta corespunzatoare in a carei circumscriptie se afla locul de detinere,

* nu se aplica infractorului minor, acestuia aplicandu-i-se pedeapsa inchisorii de la 5 la 20 de ani, cfm. art. 109 alin. 2 C.pen.

d. Executarea detentiunii (art. 54 C.pen.):

- detentiunea pe viata se executa in penitenciare anume destinate pentru aceasta sau in sectii speciale ale celorlalte penitenciare,

- regimul de executare efectiva este precizat in Legea 275/2006 privind executarea pedepselor si art. 420 C.p.p., aceasta problematica facand deja obiectul unei materii distincte si anume "dreptul executional penal".

e. Liberarea conditionata (art. 55¹ C.pen.):

- cel condamnat la pedeapsa detentiunii pe viata poate fi liberat conditionat dupa executarea a 20 de ani de detentiune, daca acesta este staruitor in munca, disciplinat si da dovezi temeinice de indreptare, tinandu-se seama si de antecedentele sale penale,

- condamnatul trecut de varsta de 60 de ani pentru barbati si de 55 de ani pentru femei poate fi liberat conditionat dupa executarea a 15 ani de detentiune, daca sunt indeplinite conditiile mai sus mentionate,

- pedeapsa se va considera executata daca in termen de 10 ani de la liberare cel condamnat nu a savarsit din nou o infractiune,

- daca in acest interval de timp cel liberat a comis din nou o infractiune se poate dispune fie mentinerea liberarii, fie revocarea acesteia, cfm. art. 61 C.pen.

B. Inchisoarea:

a. Notiune: Este o pedeapsa principala, privativa de libertate si care consta in lipsirea condamnatului de libertate prin plasarea lui intr-un mediu unde este supus unui regim de viata si de munca impus.

b. Caracterizare:

- continutul ei consta in izolarea condamnatului de societate, de familie prin scoaterea acestuia din mediul sau de viata

- este adaptabila, revocabila, imbina constrangerea cu reeducarea si de aceea este prevazuta ca sanctiune pentru majoritatea infractiunilor,

este prevazuta de cele mai multe ori singura si intr-o anumita masura ca pedeapsa alternativa cu amenda ori cu detentiunea pe viata, ori alternativ ori cumulativ cu pedepsele complementare, art. 174 C.pen.,

- limitele generale ale pedepsei sunt cuprinse intre 15 zile si 30 de ani.

c. Regimul de executare (art. 53³ C. pen., 420-422 C.p.p.):

- datorita importantei institutiei executarii pedepselor, in ultimul timp s-a conturat o noua disciplina penala si anume "dreptul executional penal"; de aceea nu vom intra in prea multe amanunte cu aceasta ocazie, deoarece exista posibilitatea studierii aprofundate a executarii pedepselor in cadrul acestei discipline a carei aparitie si conturare o salutam,

- executarea pedepselor principale privative de libertate se bazeaza pe sistemul progresiv,

- condamnatii au posibilitatea sa treaca dintr-un regim de executare in altul in conditiile prevazute de legea privind executarea pedepselor (Legea 275/2006),

- pedepsele privative de libertate se executa in urmatoarele regimuri:

* de maxima siguranta

* inchis

* semideschis

* deschis

- in timpul executarii pedepsei condamnatii au posibilitatea de a presta, cu acordul lor, o munca utila, daca sunt apti pentrru munca; munca prestata de ei este remunerata, cu exceptia muncii cu caracter gospodaresc, necesare locului de detinere si a celei prestate in caz de calamitate,

- dupa implinirea varstei de 60 de ani pentru barbati si 55 de ani pentru femei, condamnatii pot presta o munca numai la cererea acestora, daca sunt apti pentru munca,

- de asemenea, ei trebuie sa respecte ordinea interioara a locurilor de detinere,

- toate mijloacele folosite in cadrul regimului executarii pedepselor privative de libertate trebuie sa contribuie la reintegrarea in societate a celor condamnati si la prevenirea comiterii de noi infractiuni.

d. Regimul de detinere (art. 57 C.pen.):

- executarea pedepsei inchisorii se face in locuri de detinere anume destinate numite penitenciare,

- regimul de executate este cel a detinerii in comun,

- condamnatele femei executa pedeapsa inchisorii separat de condamnatii barbati,

- condamnatii mai sunt separati la locurile de detinere dupa natura infractiunii savarsite, durata pedepsei, starea de recidiva, precum si in functie de comportarea si receptivitatea acestora la actiunile de reeducare,

- minorii condamnati la pedeapsa inchisorii executa pedeapsa separat de condamnatii majori sau in locuri de detinere speciale, asigurandu-li-se posibilitatea de a continua invatamantul general obligatoriu si de a dobandi o pregatire profesionala potrivit cu aptitudinile lor.

C. Liberarea conditionata (art. 59 - 61 C.pen., art. 450 C.p.p.):

a. Notiune: Aceasta consta in punerea in libertate a condamnatului din locul de detinere inainte de executarea in intregime a pedepsei inchisorii, sub conditia ca el sa nu mai savarseasca din nou o infractiune pana la implinirea duratei pedepsei.

b. Caracterizare:

- este un mijloc de individualizare administrativa a pedepsei,

este un mod de stimulare a condamnatilor in timpul executarii pedepsei inchisorii la staruinta in munca si disciplina,

- este facultativa si un obligatorie, acordandu-se numai de catre instanta de judecata,

- are un caracter general, putand fi acordata oricarui condamnat, indiferent de natura si gravitatea infractiunii comise,

- este revovabila, in caz de nerespectare a conditiilor impuse,

- este reglementata expres in art. 59-61 C.pen.si 450 Cp.p.

c. Conditii generale de acordare:

I. Prima conditie se refera la executarea unei parti din pedeapsa. Partea din pedeapsa difera in functie de cuantumul pedepsei ce se executa, forma de vinovatie cu care a fost savarsita infractiunea si varsta condamnatului (art. 59 C.pen.).

II. A doua conditie priveste staruinta in munca si disciplina condamnatului.

III. A treia conditie priveste dovezile temeinice de indreptare si buna comportare a condamnatului.

IV. A patra conditie se refera la antecedentele penale ale condamnatului, recidivistii beneficiind mai greu de aceasta masura.

d. Liberarea conditionata pentru infractiunile comise cu intentie (art. 59 C.pen.):

Se poate acorda daca:

- cel condamnat a executat 2/3 din durata pedepsei ce nu depaseste 10 ani sau cel putin 3/4 in cazul inchisorii mai mari de 10 ani,

- condamnatul este staruitor in munca, disciplinat si da dovezi temeinice de indreptare,

- la calculul fractiilor de pedeapsa executata se tine seama si de munca prestata; dar si in acest caz liberarea se va acorda daca s-a executat cel putin 1/2 din durata pedepsei cand nu depaseste 10 ani si cel putin 2/3 cand pedeapsa este mai mare de 10 ani,

- cand condamnatul executa mai multe pedepse cu inchisoarea care nu se contopesc, fractiunile de pedeapsa se socotesc in raport cu totalul pedepselor.

e. Liberarea conditionata pentru infractiunile comise din culpa (art. 59¹ C. pen.):

Se poate acorda daca:

- cel condamnat pentru savarsirea unei sau mai multor infractiuni din culpa a executat cel putin 1/2 din durata pedepsei in cazul inchisorii care nu depaseste 10 ani sau cel putin 2/3 in cazul inchisorii mai mari de 10 ani,

- condamnatul este staruitor in munca, disciplinat si da dovezi temeinice de indreptare,

- la calculul fractiilor de pedeapsa executata se tine seama si de munca prestata; dar si in acest caz liberarea se va acorda daca s-a executat cel putin 1/3 din durata pedepsei cand nu depaseste 10 ani si cel putin 1/2 cand pedeapsa este mai mare de 10 ani,

- daca pedeapsa ce se executa rezulta dintr-un concurs de infractiuni savarsite din culpa sau intentie se vor aplica dispozitiile art. 59 C.pen.

f. Liberarea conditionata in cazuri speciale (art. 60 C. pen.):

- aceasta poate interveni in cazul in care condamnatul dovedeste ca are probleme de sanatate si nu a fost niciodata folosit la munca, sau ca nu mai poate fi folosit,

- ea poate opera cand cei condamnati in timpul minoritatii ajung la varsta de 18 ani precum si cei trecuti de varsta de 60 de ani pentru barbati si 55 de ani pentru femei, cand au executat 1/3 din durata pedepsei in cazul inchisorii care nu depaseste 10 ani sau 1/2 in cazul inchisorii mai mari de 10 ani, daca cel condamnat este staruitor in munca, disciplinat si da dovezi temeinice de indreptare,

- liberarea poate interveni si in cazul condamnarilor pentru infractiunile savarsite din culpa dupa ce s-a executat 1/4 din durata pedepsei in cazul inchidorii care nu depoaseste 10 ani sau 1/3 in cazul inchisorii mai mari de 10 ani, daca cel condamnat este staruitor in munca, disciplinat si da dovezi temeinice de indreptare,

- cand condamnatul executa mai multe pedepse cu inchisoarea care nu se contopesc, fractiunile de pedeapsa se socotesc in raport cu totalul pedepselor,

- in toate cazurile, la calculul fractiunii de pedeapsa se tine seama de partea din durata pedepsei considerata ca executata pe baza muncii prestate.

g. Procedura liberarii conditionate (art. 450 C.p.p.):

- liberarea se dispune la cererea condamnatului sau la propunerea organelor competente,

- ea se dispune de catre judecatoria in a carei circumscriptie se afla locul de detinere,

- in cazul in care inchisoarea se executa intr-o inchisoare militara, liberarea se va dispune de catre tribunalul militar in a carui circumscriptie se afla inchisoarea militara,

- daca instanta constata ca nu sunt indeplinite conditiile legale, respinge cererea si va fixa termenul dupa expirarea caruia propunerea sau cererea va putea fi reinnoita,

- termenul este de maxim 1 an si curge de la data ramanerii definitive a hotararii,

- hotararea instantei este supusa recursului in termen de 3 zile, acesta fiind suspensiv de executare.

h. Efectele liberarii conditionate (art. 61 C.pen.):

- consta in punerea in libertate a condamnatului fara restrictii de drepturi,

- in timpul liberarii conditionate condamnatul este considerat in timpul executarii pedepsei,

- daca pana in momentul implinirii duratei pedepsei condamnatul nu a savarsit o noua infractiune, liberarea devine definitiva si pedeapsa se considera executata,

- daca insa acesta savarseste o noua infractiune, liberarea se poate mentine sau se poate revoca,

- revocarea nu va mai putea fi dispusa in cazul amnistierii infractiunii pentru care condamnatul se afla in liberare conditionata,

- revocarea este obligatorie cand se savarsesc infractiuni foarte grave: contra sigurantei statului, contra pacii si omenirii, o infractiune de omor, o infractiune comisa cu intentie care a avut ca urmare moartea unei persoane sau o infractiune prin care s-au produs consecinte deosebit de grave. In acest caz, pedeapsa stabilita pentru noua infractiiune se contopeste cu restul de pedeapsa la care se poate adauga un spor de pana la 5 ani,

- savarsirea unei noi infractiuni in timpul liberarii conditionate da nastere unei stari de recidiva postcondamnatorie, aplicandu-se insa dispozitiile prevazute in art. 61 C.pen.

D. Executarea pedepsei intr-o inchisoare militara (art. 62 C. pen.):

a. Notiune: Aceasta este o modalitate speciala de executare a pedepsei inchisorii de cel mult 2 ani, aplicata militarilor in termen ori celor care care au devenit militari in termen dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare.

b. Caracterizare:

- reprezinta o derogare de la modalitatea obisnuita de executare a inchisorii, derogare ce are la baza calitatea condamnatului,

- aceasta se dispune in mod obligatoriu de catre instanta de judecata pentru infractiunile la care este prevazuta executarea pedepsei in acest mod (de ex. absnta nejustificata - art. 331 C.pen.),

- in timpul executarii pedepsei in inchisoarea militara, condamnatul nu-si pierde calitatea de militar in termen;

- durata executarii pedepsei nu se considera stagiu militar.

c. Conditii:

- condamnatul trebuie sa aiba calitatea de militar in termen in momentul savarsirii faptei, la data judecarii ori sa o dobandeasca dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare; daca inainte de inceperea executarii pedepsei, condamnatul a fost trecut in rezerva pedeapsa se va executa intr-un loc de detinere.

- cuantumul pedepsei inchisorii aplicate sa nu depaseasca 2 ani, fie pentru o singura infractiune, fie pentru un concurs,

- instanta de judecata sa hotareasca ca executarea pedepsei sa se faca intr-o inchisoare militara.

d. Efecte:

- daca militarul condamnat a executat 1/2 din pedeapsa si a dat dovezi temeinice de indreptare, restul pedepsei se reduce cu 1/3 , iar daca s-a evidentiat in mod desosebit, reducerea poate depasi 1/3 putand cuprinde chiar tot restul pedepsei; in acest caz reducerea se face la sesizarea comandantului acelei inchisori, cfm. art. 452 C.p.p.; instanta competenta sa dispuna reducerea pedepsei este tribunalul militar in a carui circumscriptie se afla inchisoarea militara,,

- daca militarul devine inapt serviciului militar in timpul executarii pedepsei el va putea fi liberat conditionat (fiind o liberare conditionata speciala),

- in urma executarii pedepsei intr-o inchisoare militara intervine reabilitarea de drept (si aceasta tot speciala),

- daca militarul condamnat savarseste din nou o infractiune, instanta va revoca executarea pedepsei intr-o inchisoare militara si va contopi pedeapsa pentru noua infractiune cu restul de pedeapsa neexecutata; pedeapsa rezultanta se va executa intr-un loc de detinere.

C. Amenda:

a. Notiune: Aceasta este pedeapsa principala pecuniara ce consta in suma de bani pe care infractorul este obligat sa o plateasca in contul statului.

b. Caracterizare:

- este cunoscuta in legislatie atat ca sanctiune penala, cat si ca sanctiune administrativa, disciplinara, civila, fiscala, procedurala,

- acre un caracter pecuniar,

- se aplica atat persoanei fizice, cat si persoanei juridice,

- are un caracter coercitiv,

- se trece in cazierul judiciar si constituie un antecedent penal al persoanei condamnate, deoarece este pedeapsa principala,

- datorita caracteristicilor sale de a fi adaptabila si remisibila, amenda este frecvent prevazuta pentru sanctionarea faptelor care prezinta un pericol social mai redus,

- functia de constrangere a pedepsei amenzii se realizeaza prin micsorarea patrimoniului condamnatului si implicit o ingreunare a vietii acestuia,

- pentru a asigura caracterul personal al amenzii si a limitei de rasfrangere asupra familiei condamnatului, art. 63 alin. 5 a prevazut ca amenda se stabileste tinandu-se seama de dispozitiile art. 72, fara a-l pune insa pe infractor in situatia de a nu-si putea indeplini indatoririle privitoare la intretinerea, cresterea, invatatura si pregatirea profesionala a persoanelor fata de care acesta are obligatii legale.

c. Cadrul si limitele amenzii:

- este prevazuta in partea generala a C.pen. in art. 63, 63¹ si art. 425 C.p.p.,

- ea este prevazuta ca pedeapsa unica pentru un numar foarte mic de infractiuni in Cpen., dar si in legile penale sau nepenale cu dispozitii penale,

- limitele generale ale amenzii sunt stabilite prin dispozitiile art. 53 pct. 1 lit. c) C.pen. intre 100 si 50.000 lei,

- de regula legiuitorul nu prevede limitele speciale ale amenzii, ci doar ca infractiunea se pedepseste cu amenda; in astfel de situatii sunt aplicabile dispozitiile art. 63 alin. 2,3 si 4 care stabilesc limitele speciale ale amenzii, astfel:

* cand legea prevede ca o infractiune se pedepseste numai cu amenda, fara a-i arata limitele, minimul special al acesteia este de 150 lei, iar maximul de 10.000 lei (ex. art. 205 C.pen.)

* cand legea prevede pedeapsa amenzii fara a-i arata limitele, alternativ cu pedeapsa inchisorii de cel mult un an, minimul special al amenzii este de 300 lei si maximul special este de 15.000 lei (art. 180 C.pen.)

* cand legea prevede pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa inchisorii mai mare de un an, minimul special este de 500 lei si maximul special de 30.000 lei (art. 196 C.pen.).

- in caz de aplicare a cauzelor de atenuare sau de agravare a pedepselor, amenda nu poate sa depaseasca limitele generale aratate (100 si 50.000 lei).

d. Inlocuirea pedepsei amenzii (art. 63¹ C. pen.):

- daca cel condamnat se sustrage cu rea-credinta de la executarea amenzii, instanta poate inlocui aceasta pedeapsa cu pedeapsa inchisorii in limitele prevazute pentru infractiunea savarsita, tinand seama de partea din amenda care a fost achitata,

- aceasta presupune ca inlocuirea amenzii cu inchisoarea este posibila numai in cazul infractiunilor la care inchisoarea este alternativa cu amenda.

e. Aplicarea si executarea pedepsei amenzii (art. 425 C.p.p.):

- amenda se aplica atunci cand este prevazuta in norma de incriminare pentru infractiunea comisa,

- condamnatul trebuie sa depuna la instanta de executare recipisa de plata integrala a amenzii, in termen de 3 luni de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare,

- instanta de executare, la cererea motivata a condamnatului, poate esalona plata amenzii in rate pe cel mult 2 ani,

- in caz de neindeplinire a obligatiei in termenul de mai sus, instanta de executare comunica un extras de pe acea parte din dispozitiv care priveste aplicarea amenzii organelor competente, in vederea executarii amenzii conform dispozitiilor privind executarea silita a creantelor fiscale.

ID. Pedepsele principale pentru persoana juridica:

A. Amenda:

a. Notiune: Amenda reprezinta pedeapsa principala in cazul persoanei juridice, ce consta in plata unei sume de bani pe care aceasta este obligata sa o plateasca statului pentru infractiunea comisa.

b. Caracterizare:

- este prevazuta expres in art. 53¹, 71¹ C.pen. si 479.9 C.p.p..

- limitele generale sunt de la 2.500 la 2.000.000 lei.

c. Aplicarea si executarea pedepsei (art.71¹ C.pen.):

- cand legea prevede pentru infractiunea comisa de persoana fizica inchisoarea de cel mult 10 ani sau amenda, minimul special al amenzii pentru persoana juridica este de 5.000, iar maximul special de 600.000 lei,

- cand legea prevede pentru infractiunea comisa de persoana fizica inchisoarea mai mare de 10 ani sau detentiunea pe viata, minimul special al amenzii pentru persoana juridica este de 10.000, iar maximul special de 900.000 lei,

- executarea amenzii se face cfm. art. 479.9 C.p.p.

II. Idei fundamentale:

1. Sistemul sanctionator de drept penal roman este format din patru categorii de sanctiuni: pedepse, masuri educative, masuri de siguranta si sanctiuni extrapenale.

2. Nu trebuie sa confundam scopul pedepsei cu functiile sale. Acesta constra in prevenirea savarsirii de noi infractiuni.

3. Regimurile de executare ale pedepselor privative de libertate sunt: de maxima siguranta, inchis, semideschis si deschis.

4. Liberarea conditionata este facultativa si se aplica numai de catre instanta de judecata atunci cand sunt indeplinite conditiile prevazute de lege.

5. Singura pedeapsa principala aplicabila persoanei juridice este amenda.

III. Vocabular specific:

aflictiv - ceva ce imprima o suferinta,

autoritati publice - puterile publice existente in stat,

calificarea infractiunii - stabilirea caracterului penal al unei fapte, incadrarea in textul de lege care o prevede,

curriculum vitae - cursul vietii,

de lege lata et de lege ferenda - despre o lege data si despre o lege viitoare,

dura lex sed lex - legea e aspra dar e lege,

detentie - perioada cand o persoana executa o masura privativa de libertate,

detinere - calitatea unui bun de a fi in posesia cuiva,

premeditare - activitate de natura preponderent psihica care precede comiterea unei infractiuni si care constra in luarea de catre infractor a hotararii de a comite fapta si in pregatirea executarii acesteia cu privire la alegerea locului, timpului, a mijloacelor necesare, etc.

IV. Articole (texte de lege) de analizat:

- Art. 53 C.pen. coroborat cu art. 53¹ C.pen.,

- Art. 55¹ C.pen. coroborat cu art. 59, 59¹, 60 C.pen,

- Art. 59, 59¹, 60 C.pen coroborat cu art. 450 C.p.p.,

- Art. 55² C.pen coroborat cu art. 448 C.p.p.,

- Art. 63 C.pen coroborat cu art. 425 C.p.p.,

- Art. 71¹ C.pen. coroborat cu art. 53 pct. 1 lit. c) C.pen,

V. Aplicatii teoretice si practice:

- Subiecte teoretice

1. Aspecte generale privind sanctiunile de drept penal: notiune, caracterizare generala si caracterele sanctiunilor de drept penal.

2. Categorii de sanctiuni.

3. Principiile sanctiunilor de drept penal.

4. Pesepsele: notiune si caracteristici.

5. Scopul si functiile pedepsei.

6. Clasificarea pedepselor.

7. Detentiunea pe viata: notiune si caracterizare.

8. Aplicarea si executarea detentiunii pe viata.

9. Liberarea conditionata in cazul detentiunii pe viata.

10. Inchisoarea: notiune si caracterizare.

11. Regimul de executare si detinere al inchisorii.

12. Liberarea conditionata in cazul inchisorii: notiune, caracterizare si conditii generale de acordare.

13. Liberarea conditionata pentru infractiunile comise cu intentie.

14. Liberarea conditionata pentru infractiunile comise din culpa.

15. Liberarea conditionata in cazuri speciale.

16. Procedura liberarii conditionate.

17. Efectele liberarii conditionate.

18. Executarea pedepsei intr-o inchisoare militara: notiune, caracterizare, conditii si efecte.

19. Amenda: notiune, caracterizare, cadrul si limitele amenzii.

20. Inlocuirea pedepsei amenzii.

21. Aplicarea si executarea pedepsei amenzii.

22. Pedepsele principale pentru persoana juridica: amenda - notiune, caracterizare, aplicarea si executarea pedepsei.

VI. Grile:

1. Detentiunea pe viata este o pedeapsa:

a) absolut determinata

b) nedeterminata

c) relativ determinata.

2. Detentiunea pe viata este pedeapsa unica in cazul:

a) infractiunii de capitulare

b) genocidului comis pe timp de razboi

c) infractiunilor contra pacii si omenirii

d) tratamente neomenoase comise pe timp de razboi.

3. Detentiunea pe viata nu se aplica:

a) aceluia care era grav bolnav la momentul pronuntarii hotararii de condamnare

b) aceluia care la data comiterii faptei implinise 55 de ani

c) aceluia care la data pronuntarii hotararii de condamnare implinise 60 de ani

d) minorului.

4. Condamnata la pedeapsa detentiunii pe viata trecuta de varsta de 55 de ani poate fi liberata conditionat dupa executarea efectiva a:

a) 15 ani inchisoare

b) 25 ani inchisoare

c) 20 ani inchisoare.

5. Sunt sanctiuni penale:

a) pedepsele

b) masurile de siguranta

c) masurile educative

d) masurile preventive.

6. Executarea pedepselor privative de libertate in dreptul penal roman se bazeaza pe un sistem:

a) celular

b) progresiv

c) de munca obligatorie.

7. In cazul liberatului conditionat, termenul de reabilitare curge de la data:

a) acordarii liberarii conditionate

b) implinirii duratei pedepsei

c) implinirii duratei pedepsei in calculul caruia nu intra si zilele considerate ca executate pe baza muncii prestate.

8. Executarea pedepsei intr-o inchisoare militara se poate dispune pentru militarii in termen, daca pedeapsa inchisorii:

a) nu depaseste 5 ani

b) nu depaseste 2 ani

c) nu depaseste 4 ani.

9. Eliberarea din inchisoare a condamnatului mai inaite de termen este:

a) libertate supravegheata

b) liberare sub control judiciar

c) liberare conditionata.

10. Condamnatul la pedeapsa detentiunii pe viata trecut de 60 de ani poate fi liberat conditionat dupa executarea efectiva a:

a) 15 ani de detentiune

b) 25 ani de detentiune

c) 20 ani de detentiune

d) unui numar de ani prevazut expres in C.pen.

11. Cel condamnat la pedeapsa detentiunii pe viata poate fi liberat conditionat daca este staruitor in munca, disciplinat si da dovezi temeinice de indreptare, tinandu-se seama si de antecedentale sale penale dupa executarea efectiva a:

a) 20 ani

b) 25 ani

c) 15 ani.

12. Condamnata la pedeapsa detentiunii pe viata trecuta de varsta de 55 de ani poate fi liberata conditionat dupa executarea efectiva a:

a) 15 ani

b) 20 ani

c) 25 ani.

13. Inchisoarea are ca limite generale:

a) 1 luna - 25 ani

b) 15 zile - 25 ani

c) 15 zile - 30 ani.

14. Sunt pedepse principale:

a) detentiunea de viata

b) interzicerea unor drepturi de la 1 la 10 ani

c) degradarea militara

d) amenda de la 10 lei la 50.000 lei.

15. Munca in timpul executarii pedepsei privative de libertate:

a) este obligatorie pentru toti condamnatii

b) nu este obligatorie

c) este obligatorie pentru condamnatii apti de munca.

16. Militarul condamnat la executarea pedepsei intr-o inchisoare militara poate fi liberat conditionat:

a) dupa executarea a 1/3 din pedeapsa

b) dupa executarea a 1/3 din pedeapsa daca devine inapt servicului

c) daca devine inapt serviciului.

17. Pedeapsa principala pentru persoana juridica este:

a) amenda

b) dizolvarea

c) suspendarea activitatii.

18. Pedeapsa complementara pentru persoana juridica este:

a) inchiderea unor puncte de lucru pe o anumita perioada

b) amenda

c) suspendarea activitatii.

19. Pedeapsa principala comuna pentru persoana juridica si persoana fizica este:

a) inchisoarea

b) amenda

c) interzicerea de a participa la procedurile de achizitii publice.

Raspunsuri grile*: 1-a; 2- b,d; 3 - c,d; 4 - a; 5 - a,b,c; 6 - b; 7 - b; 8 - b; 9 - c; 10 - a,d; 11 - a; 12 - a; 13 - c; 14 - a; 15 - b; 16 - c; 17 - a; 18 - a,c; 19 - b;

VII. Spete:

1. In sarcina inculpatului X s-a retinut ca in ziua de 9.07.1978, fiind sub influenta bauturilor alcoolice, s-a deplasat in comuna Tarna, la mama sa in varsta de 79 de ani, care se afla in pat grav bolnava, pe care a ucis-o lovind-o cu un scaun in cap. Acesta a fost condamnat la 20 de ani inchisoare si interzicerea unor drepturi prevazute in art. 64 lit. a)-e) C.pen. pentru comiterea infractiunii de omor deosebit de grav prevazuta in art. 176 lit. c) C.pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C.pen.

La aceasta pedeapsa s-a adaugat, potrivit art. 39 alin. ultim C.pen., un spor de 7 ani, dispunandu-se executarea pedepsei de 27 de ani de inchisoare si interzicerea drepturilor prevazute in art. 64 lit. a)-e) C.pen.

Pedeapsa a fost legal stabilita, tinand cont ca la acea data maxima generala era de 25 de ani?

2. X a fost condamnat la 20 de ani inchisoare pentru comiterea infractiunii de omor deosebit de grav, 10 ani inchisoare pentru savarsirea tentativei la infractiunea de omor deosebit de grav, s-a facut aplicarea art. 34 lit. c) C.pen. si s-a adaugat un spor de 2 ani inchisoare. De asemenea, s-a inlaturat beneficial gratierii pentru restul neexecutat de 3 ani dintr-o pedeapsa anterioara, dispunandu-se sa se execute o pedeapsa de 25 de ani.

Hotararea instantei este legala in ceea ce priveste pedeapsa rezultanta?

3. Printr-o cerere adresata instantei X, aflat in penitenciar in executarea pedepsei de 30 de ani de inchisoare, a solicitat ca in aceasta pedeapsa sa se contopeasca pedeapsa de 4 luni inchisoare pentru tentativa la infractiunea de evadare.

Dat fiind faptul ca pedeapsa aplicata pentru infractiunea de evadare nu se contopeste, ci se cumuleaza cu pedeapsa ce se executa, sa se arate ce pedeapsa urmeaza sa execute condamnatul.

4. Instanta de judecata sesizata cu cererea de liberare conditionata a condamnatului a constatat ca sunt indeplinite conditiile privind staruinta in munca, disciplina si dovezile temeinice de indreptare, dar ca nu este indeplinita conditia referitoare la executarea efectiva a unei fractiuni din pedeapsa.

Ce trebuia sa decida instanta?

5. Propunerea de liberare conditionata inaintata de comisia de propuneri de pe langa penitenciar a fost respinsa, cu motivarea ca desi a avut un bun comportament, condamnatul nu s-a evidentiat in cursul executarii pedepsei si, astfel nu a dat dovezi temeinice de indreptare. Instanta a stabilit un termen de 3 luni si jumatate pentru reinnoirea propunerii. Sentinta a fost mentinuta si in apel. Condamnatul a declarat recurs cu motivarea ca respingerea cererii de liberare conditionata nu este temeinica si legala.

Aratati daca recursul declarat de condamnat este sau un fondat.

6. Instanta desi a constatat ca cel condamnat a executat fractiunea de pedeapsa prevazuta de lege, iar in timpul detentiei a fost disciplinat, staruitor in munca si a dat dovezi temeinice de indreptare, fiind deci indeplinite conditiile art. 59 C.pen., a respins propunerea de liberare conditionata numai pe motivul ca cel condamnat a fost sanctionat pentru comiterea unei infractiuni grave - infractiunea de omor.

Motivul respingerii cererii de liberare conditionata este intemeiat?

7. Instanta investita cu judecarea cererii de liberare conditionata, desi a constatat ca cel condamnat a executat fractiunea de pedeapsa prevazuta de art. 59 C.pen. iar aprecierea comisiei de propuneri este in sensul ca acesta a avut o comportare corespunzatoare, a respins totusi propunerea de liberare conditionata, considerand ca timpul executat in detentie nu este suficient pentru indreptarea condamnatului.

Hotararea instantei a fost sau nu data cu incalcarea art. 59 C.pen.?

8. S-a constatat ca X, dupa ce a obtinut liberarea conditionata si mai inainte de implinirea duratei pedepsei, a comis din nou o infractiune. S-a mai constatat ca pana la judecarea noii infractiuni, a intervenit un act de amnistie prin care infractiunea anterioara pentru care se pronuntase condamnarea la pedeapsa din a carei executare infractorul fusese liberat conditionat, a fost amnistiata.

Se putea revoca liberarea conditionata in speta?

9. In timpul executarii pedepsei intr-o inchisoare militara, militarul condamnat a devenit inapt serviciului militar si a fost liberat conditionat cfm. art. 62 alin. 3 C.pen.

In aceste conditii condamnatul poate fi reabilitat de drept?

10. Instanta de judecata, stabilind ca persoana condamnata se sustrage cu rea-credinta de la executarea pedepsei amenzii, a dispus inlocuirea acesteia in baza art. 63¹ C.pen. cu pedeapsa inchisorii, in limitele prevazute pentru infractiunea comisa. Facand o noua individualizare a pedepsei instanta a dispus ca pedeapsa inchisorii rezultata prin inlocuire sa fie executata la locul de munca.

Solutia instantei este corecta?

Raspunsuri spete:

1. Pedeapsa nu a fost legal stabilita, deoarece s-a depasit maxima generala de la aceea data.

2. Da, hotararea instantei este legala, deoarece nu se depaseste maxima generala.

3. Acesta va executa doar pedeapsa de 30 de ani, deoarece prin cumularea cu pedeapsa pentru evadare s-ar fi depasit maxima generala admisa.

4. Conform art. 59, 59¹ si 450 C.p.p., instanta trebuia sa respinga cererea de liberare si eventual sa o admita la implinirea termenului legal.

5. Recursul declarat de condamnat este fondat, urmand sa fie admis, cfm. art. 59 C.pen.

6. Motivul respingerii cererii de liberare conditionata nu este intemeiat, in lege neprecizandu-se nimic despre acest lucru, libeararea conditionata avand un caracter general.

7. Hotararea instantei nu a fost data cu incalcarea art. 59 C.pen., deoarece acordarea liberarii este facultaiva si nu obligatorie din partea instantei.

8. Nu se putea revoca liberarea conditionata in speta, deoarece actul de amnistie a inlaturat raspunderea penala si executarea pedepsei.

9. In aceste conditii condamnatul poate fi reabilitat de drept, dar numai la implinirea duratei pedepsei, cfm. art. 62 alin. 5 C.pen.

10. Solutia instantei nu este corecta, pedeapsa urmand sa se execute intr-un loc de detentie, cfm. art. 63¹ C.pen.

VII. Test (9 intrebari a cate un punct fiecare si unul din oficiu):

1. Care sunt categoriile de sanctiuni de drept penal?

2. Precizati scopul pedepsei.

3. Ce se intelege prin sistem progresiv de executare a pedepselor privative de libertate?

4. Cazuri de neaplicare a detentiunii pe viata.

5. Ce sunt limitele generale si speciale ale inchisorii?

6. Conditii generale de acordare a liberarii conditionate.

7. Conditii privind executarea pedepsei intr-o inchisoare militara.

8. Limitele generale si speciale ale amenzii in cazul persoanei fizice.

9. Limitele generale si speciale ale amenzii in cazul persoanei juridice.

VIII. Activitate de cercetare:

A. Teme de seminar:

1. Prezentarea generala a sistemului sanctionator de drept penal roman.

2. Istoricul sanctiunilor in Romania.

B. Tema de cerc stiintific:

1. Comparatie intre amenda aplicata persoanei fizice si cea aplicata persoanei juridice.

2. Justificarea inexistentei pedepsei capitale in legislatia penala romana.

3. Comparatie intre mustrarea ca masura educativa si mustrarea ca sanctiune administrativa.

4. Comparatie intre amenda ca pedeapsa principala si amenda ca sanctiune administrativa.

C. Teme de licenta:

1. O analiza teoretica si practica asupra pedepselor principale din dreptul penal roman.

2. Institutia liberarii conditionate.