|
|
|
Modalitati juridice ale dreptului de proprietate
1. Consideratii generale
Principalele modalitati juridice ale dreptului de proprietate sunt:
proprietatea rezolubila;
proprietatea anulabila;
proprietatea comuna;
proprietatea periodica.
2. Proprietatea rezolubila
2.1. Notiune si caracterizare
Proprietatea rezolubila este acea modalitate a dreptului de proprietate care se caracterizeaza printr-o nesiguranta temporara a dreptului de proprietate in ipoteza in care transmisiunea este afectata de un eveniment viitor si nesigur.
2.2. Efectele proprietatii rezolubile
Efectele proprietatii rezolubile se analizeaza dupa cum:
conditia este in curs de realizare;
conditia s-a realizat
conditia rezolutorie a devenit caduca.
Intrebari:
10. a) Care sunt modalitatile juridice ale dreptului de proprietate?
b) Ce intelegem prin proprietatea rezolubila?
c) Care sunt efectele proprietatii rezolubile pendente conditione?
d) Dar efectele eveniente conditione?
3. Proprietatea anulabila
Proprietatea anulabila este acea modalitate juridica a dreptului de proprietate care se caracterizeaza tot printr-o incertitudine temporara cauzata de existenta unui act translativ de proprietate amenintat de o cauza de anulabilitate (nulitate relativa).
Intrebari:
11. a) Ce intelegem prin proprietatea anulabila?
b) Care sunt efectele acestei modalitati?
c) Cand se poate acoperi anulabilitatea actului juridic de instrainare prin confirmare?
4. Proprietatea comuna
4.1. Notiune si clasificare
Proprietatea comuna apare cand doua sau mai multe persoane exercita concomitent si concurent atributele dreptului de proprietate, fie asupra unui bun, fie asupra unei universalitati de bunuri.
Proprietatea comuna poate fi pe cote-pati sau in devalmasie.
4.2. Proprietatea comuna pe cote-parti
4.2.1. Notiunea si formele proprietatii comune pe cote-parti
Dreptul de proprietate comuna pe cote-parti este acea modalitate juridica a dreptului de proprietate in virtutea careia doi sau mai multi titulari ai dreptului exercita concomitent si concurent prerogativele acestuia fie asupra unui bun individual determinat, fie asupra unei universalitati de bunuri, avand determinata cota lor parte din drept, si nu din bun sau bunuri, care, in materialitatea lor raman indivize.
Dupa durata existentei acestei modalitati juridice si destinatia bunurilor care bunurilor care formeaza obiectul acestuia, distingem:
proprietate comuna pe cote-parti obisnuita si temporara;
proprietate comuna pe cote-parti fortata si perpetua.
4.2.2. Proprietatea comuna pe cote-parti obisnuita si temporara
4.2.2.1. Consideratii generale
Aceasta forma a proprietatii comune pe cote-parti este obisnuita, intrucat vointa partilor are relevanta juridica cu privire la incetarea acestei stari, prin iesirea din coproprietate sau indiviziune, apeland la partaj, si este temporara, intrucat dispozitiile art. 728 C. civ. precizeaza ca "nimeni nu poate fi silit a ramane in indiviziune".
4.2.2.2. Moduri de dobandire a dreptului de proprietate comuna pe cote-parti obisnuita sau temporara
Dobandirea dreptului de proprietate comuna pe cote-parti obisnuita si temporara se realizeaza in baza modurilor generale de dobandire a dreptului de proprietate, instituite prin art. 644-645 C. civ.
4.2.2.3. Exercitarea drepturilor coproprietarilor
In ceea ce priveste cota-parte din drept, fiecare coproprietar are dreptul sa exercite atributul dispozitiei juridice asupra cotei sale abstracte si ideale din dreptul de proprietate, fara a avea nevoie de consimtamantul celorlalti.
In privinta exercitarii concomitente si concurente a atributelor dreptului de proprietate comuna asupra intregului bun sau a unei universalitati de bunuri se aplica regula unanimitatii.
4.2.2.4. Executarea obligatiilor coproprietarilor
Din existenta acestei modalitati juridice rezulta doua categorii de obligatii pentru coproprietari: obligatii de natura personala si obligatii de natura reala.
Din prima categorie fac parte acele obligatii care rezulta din raporturi juridice care au ca efect marirea activului patrimonial al unor coproprietari pe seama actelor efectuate de alti coproprietari. Din a doua categorie fac parte cele care vizeaza intretinerea, conservarea si administrarea bunului/bunurilor care formeaza obiectul dreptului de proprietate comuna pe cote-parti obisnuita sau temporara.
4.2.2.5. Incetarea dreptului de proprietate comuna pe cote-parti obisnuita sau temporara
Modurile de incetare a coproprietatii obisnuite si temporare sunt multiple, dar putem retine urmatoarele:
- dobandirea unui drept de proprietate exclusiv de catre unul din coproprietari asupra intregului bun;
- instrainarea intregului bun catre un tert;
- exproprierea pentru cauza de utilitate publica a bunului;
- pieirea totala a bunului;
- uzucapiunea invocata de catre un coproprietar;
- partajul.
Intrebari:
12. a) Ce reprezinta proprietatea comuna?
b) De cate feluri este?
c) Definiti proprietatea comuna pe cote-parti.
d) Interpretati dispozitiile art 728 C.civ.
e) Cum se poate dobandi dreptul de proprietate comuna pe cote-parti?
f) Cum se exercita acest drept subiectiv civil?
g) Care sunt modurile de incetare a dreptului de proprietate comuna pe cote-parti obisnuita si temporara?
4.2.3. Proprietatea comuna pe cote-parti fortata si perpetua
4.2.3.1. Notiune si caractere juridice
In ipoteza proprietatii comune pe cote-parti fortate si perpetue, vointa coproprietarilor nu are relevanta cu privire la nasterea sau stingerea acestei modalitati a dreptului de proprietate.
Caracterele juridice ale proprietatii comune pe cote-parti fortate si perpetue sunt: caracterul fortat, caracterul perpetuu si caracterul accesoriu.
4.2.3.2. Drepturile si obligatiile coproprietarilor
Exercitarea atributelor dreptului de proprietate comuna pe cote-parti asupra unor bunuri care formeaza obiectul coproprietatii fortate si perpetue se realizeaza de catre fiecare coproprietar aproape similar ca un proprietar pur si simplu, cu respectarea urmatoarelor limite:
- sa nu se incalce drepturile concomitente si concurente ale celorlalti coproprietari;
- sa nu se schimbe destinatia bunului care formeaza obiectul dreptului de coproprietate fortata si perpetua.
Cheltuielile de conservare si de intretinere a bunului vor fi suportate de coproprietari in functie de intinderea cotei fiecaruia din drept.
4.2.3.3. Cazuri de coproprietate fortata si perpetua
cazurile de proprietate comuna fortata si perpetua sunt reglementate de Codul civil si de alte acte normative, iar unele cazuri sunt doctrinei si practicii judiciare, astfel:
- coproprietatea asupra partilor comune din cladirile cu mai multe etaje sau apartamente aflate in proprietatea unor persoane diferite;
coproprietatea asupra unor bunuri comune necesare sau utile folosintei a doua imobile vecine;
- coproprietatea asupra despartiturilor comune;
- coproprietatea asupra unor bunuri considerate de familie;
4.2.3.4. Incetarea dreptului de proprietate comuna fortata si perpetua
Prin exceptie, potrivit practicii judiciare,
coproprietatea fortata inceteaza:
- prin incetarea
coproprietatii fortate prin vointa partilor
daca bunul comun prin natura sa poate fi divizat fara a leza
interesele coproprietarilor, utilitatea sau destinatia bunului;
- prin dobandirea dreptului de proprietate exclusiva asupra bunurilor comune de catre un singur titular;
- prin pieirea totala a bunului care formeaza obiectul proprietatii fortate;
- prin eliberarea titlului de proprietate mostenitorilor care au cerut reconstituirea dreptului de proprietate in conditiile legii fondului funciar.
Intrebari:
13. a) Ce intelegem prin dreptul de proprietate comuna pe cote-parti fortata si perpetuua?
b) Care sunt drepturile si obligatiile titularilor acestui drept subiectiv civil?
c) Enumerati cazurile de coproprietate fortata si pepetua.
d) Cum poate inceta coproprietatea fortata si perpetua?
4.3. Proprietate comuna in devalmasie
In cazul proprietatii comune in devalmasie titularii nu cunosc cota-parte din drept si cu atat mai putin din bunul asupra caruia poarta dreptul.
In prezent, legislatia civila nationala cunoaste un singur caz de coproprietate devalmasa, si anume pe cel al sotilor asupra patrimoniului lor comun care cuprinde bunurile bunurile lor dobandite in timpul casatoriei.
Legiuitorul nu interzice ca anumite persoane, prin vointa lor, sa constituie o astfel de stare.
Intrebari:
14. a) Cum definiti coproprietatea devalmasa?
b) Care este continutul proprietatii devalmase?
c) Ce intelegem prin consimtamantul tacit al sotilor?
d) Dar prin consimtamantul expres?
e) Care sunt modurile de incetare a devalmasiei?
4.4. Proprietatea periodica
Aceasta modalitate juridica a dreptului de proprietate este starea in cadrul careia fiecare titular isi exercita exclusiv atributele dreptului sau de proprietate cu o anumita specificitate constand in intervalul de timp determinat care se repeta anual si inexistenta vreunui raport juridic intre acestia.
Intrebari:
15. a) Ce intelegem prin proprietatea periodica?
b) Care este continutul acestui drept subiectiv civil?
c) Cum poate inceta proprietatea periodica?
