Ocrotirea unor categorii de persoane fizice

OCROTIREA UNOR CATEGORII DE PERSOANE FIZICE

Constitutia Romaniei, dreptul civil, dreptul familiei si alte acte normative in domeniu protejeaza dreptul unor categorii  de persoane aflate in dificultate.Astfel:

1. ocrotirea minorilor , care se face prin institutia parintilor, tutela si curatela
2. ocrotirea debililor mintali ori alienatilor mintali, care se face prin punerea lor sub interdictie judecatoreasca, concomitent cu instituirea tutelei si curatelei
3. ocrotirea unor persoane majore aflate in dificultate

1. Ocrotirea minorilor

a.            Prin institutia parintilor

Dreptul civil romanesc si dreptul familiei reglementeaza obligatia parintilor privind ingrijirea minorului astfel:

- exercitarea drepturilor parintesti numai in interesul minorului

- egalitatea ambilor parinti in exercitarea drepturilor si indatoririlor parintesti

- egalitatea in drepturi a copiilor unei familii chiar daca provind din afara casatoriei parintilor

- independenta de patrimoniu intre parinti si copii

- ocrotirea parinteasca fiind un drept si o indatorire strict a parintilor, nu se rasfrange asupra ascendentilor minorilor.

Exercitarea drepturilor si indatoririlor parintesti se realizeaza sub supravegherea si controlul autoritatii tutelare din zona de resedinta.

Ocrotirea parinteasca contine drepturi si obligatii pe care parintii le au cu privire la:

- persoana minorului, reprezentand latura personala a indatoririlor parintesti

- patrimoniul minorului, reprezentand latura patrimoniala a indatoririlor parintesti

Art. 101 din Cod familie prevede ca indatoririle parintesti referitoare la persoana minorului prevad cresterea copilului, starea lui de sanatate, buna dezvoltare fizica, educarea si invatatura, spre a-l creste folositor societatii. De retinut a latura personala reprezinta o indatorire fundamentala a parintilor.

Art.106 din Cod familie prevede ca parintele nu are nici un drept asupra patrimoniului copilului, dar nici copilul nu are nici un drept asupra patrimoniului parintesc decat cel de intretinere a parintilor si mostenire a patrimoniului acestora. Parintii raspund administrativ, civil si penal de respectarea drepturilor si obligatiilor pe care legea le confera pe linia cresterii, ocrotirii si ingrijirii minorilor.

b.            Ingrijirea minorului prin tutela

Art.113,114 Cod familie referitor la tutela prevad ca tutela este o sarcina gratuita (instituita prin hotarare judecatoreasca) pe baza carei o persoana fizica-denumita tutore- este chemata sa indplineasca sarcinile si obligatiile parintesti fata de un minor ai carui parinti sunt decedati, decazuti din drepturi ori in imposibilitate permanenta de a-si exercita drepturile parintesti.

Caracterele tutelei

1.                de legalitate = este instituita in baza unei hotarari judecatoresti

2.                de obligativitate = poate refuza tutela doar o anumita categorie (persoane peste 60 ani, femeia gravida, bolnavii si familia cu mai multi copii sub 8 ani)

3.                gratuitatea tutelei art.121 Cod familie prevede ca tutela este o sarcina cu titlu gratuit reprezentand o obligatie si o onoare pentru persoana fizica desemnata tutore

4.                personalitatea tutelei = instituirea se face strict personal, din considerente juridice si morale, acesta neputandu-si substitui indatoririle decat in conditiile strict instituite de lege

5.                generalitatea tutelei = se instituie de fiecare data cind un  minor se afla in dificultate. Institutia autoritatii tutelare are obligatia supravegherii modului in care minorii sunt ingrijiti si a suplinirii parintilor cu instituirea tutelei.

Principiile tutelei:

Art.114 Cod familie prevede ca, la fel ca si ocrotirea parinteasca, tutela se exercita strict in interesul minorului. Tutorele are obligatia ocrotirii personale a minorului si a ocrotirii patrimoniului lui, existand independenta dintre minor si tutore, conform art.125 Cod familie. Statul, prin autoritatea tutelara, ore obligatia exercitarii unui control permanent pentru tot curpinsul tutelei, pentru a verifica modul in care sunt respectate principiile tutelei si dreptul minorului.

Deschiderea tutelei

Art.113 Cod familie prevede cazuri in care autoritatea tutelara deschide tutela:

- cand parintii sunt decedati sau declarati judecatoreste morti

- cand ambii parinti sunt decizuti din drepturile parintesti

- cand ambii parinti sunt necunoscuti

- cand ambii parinti sunt disparuti

- cand, dupa desfacerea adoptiei, instanta de judecata instituie tutela.

Art.115 Cod familie prevede obligativitatea unor persoane de a anunta autoritatea tutelara despre existenta unui caz de deschidere a tutelei:

- bunici, matusi, unchi, veri, administrator ori locatarii locuintei unde domiciliaza

- serviciul de stare civila, cu prilejul inregistrarii mortii parintilor minorului sau biroul notarial, cu prilejul deschiderii succesiunii patrimoniului defunctilor.

Aceste persoane au obligatia ca in termen de 5 zile de cand au aflat despre existenta unor minori fara ocrotire parinteasca sa instiinteze autoritatea tutelara.

Nominalizarea tutorelui revine in competenta autoritatii tutelare de la domiciliul minorului. Ca si ocrotirea parinteasca, si cea tutelara cuprinde cele 2 laturi: personal si patrimonial.

Si tutorii raspund penal, administrativ si civil.

Raspunderea penala poate sa apara odata cu comiterea infractiunii de rele tratamente aplicate minorului ( art.306 CP), ori cea de gestiune frauduloasa (art.241 CP).

Raspunderea administrativa intervine cand tutorele nu-si indeplineste atributiile legale referitoare la ingrijire, educare si trimiterea copilului la institutia de invatamant obligatoriu; se sanctioneaza cu amenda administrativa.

Raspunderea civila poate fi:

- patrimoniala = cand tutorele aduce atingere patrimoniului minorului aflat in intretinere si se sanctioneaza cu raspunedere civila delictuala

- nepatrimoniala = avand drept scop indepartarea tutorelui de la tutela.

c.            Ocrotirea minorului prin curatela

Institutia curatelei este reprezentata de acea tutela instituita ad-hoc, in cazuri foarte bine stabilite de legea civila, fiind un mijloc juridic temporar si subsidiar de ocrotire a minorului, atunci cand:

- tutorele a decedat de moarte accidentala sau batranete

- apar contradictii antagonice sau antagoniste intre tutore si minor

- inlocuirea unui tutore cu altul nu se face instantaneu si pana la finalizarea situatiei, autoritatea tutelara va desemna un curator.

Continutul institutiei curatorului cuprinde aceleasi obligatii, respectiv ocrotirea persoanei minorului si patrimoniului acestuia.

2. Punerea sub interdictie a alienatilor si debililor mintali

Pentru a se exercita institutia punerii sub interdictie, instanta de judecata trebuie sa detina dovada eliberata de autoritatea de medicina legala prin care sa se dovedeasca lipsa de discernamant a persoanei puse sub interdictie, lucru datorat unei deficiente mintale.

Aceasta procedura contine doua faze:

faza necontradictorie = cuprinde instiintarea instantei de judecata privind persoana lipsita de discernamant. Instanta poate decide internarea  persoanei respective si tinerea ei sub supraveghere 6 saptamani, solicitand raportul comisie de medici, raport in urma caruia presedintele instantei va fixa un termen pentru judecarea cererii respective.

Faza contradictorie = imbraca forma unui proces civil la care in mod obligatoriu va participa procurorul care-si va depune concluziile, presedintele instantei avand obligatia de a interoga persoana careia i se va institui interdictia.

3. Ocrotirea persoanelor fizice aflate in dificultate prin instituirea curatelei

Art.152 Cod familie prevede ca in cazul batranetii, infirmitatii ori unei boli degenerative, o persoana fizica nu mai poate sa-si administreze bunurile ori sa-si apere interesele, motiv pentru care autoritatea tutelara va nominaliza o persoana in calitate de curator ce-i va reprezenta interesele. Curatela va inceta fie la decesul persoanei ingrijite, fie la disparitia cauzelor care au generat-o.