|
|
|
Modurile generale de dobandire a dreptului de proprietate si a celorlalte drepturi reale principale
1. Notiunea si clasificarea modurilor generale de dobandire a dreptului de proprietate si a celorlalte drepturi reale principale
Prin modurile generale de dobandire a drepturilor reale vom intelege acele mijloace juridice (acte si fapte juridice) prin care se dobandesc aceste drepturi.
Modurile de dobandire a dreptului de proprietate se clasifica dupa mai multe criterii, astfel:
a) - dupa intinderea dobandirii, modurile de dobandire a dreptului de proprietate pot fi: universale, cu titlu universal si cu titlu particular.
b) - dupa situatia juridica a bunurilor in momentul dobandirii, vom intalni moduri originare si moduri derivate, dupa cum lucrul dobandit nu apartinea nimanui in momentul dobandirii sau dimpotriva, avea un proprietar in acel moment.
c) - dupa momentul in care are loc transmiterea dreptului de proprietate, vom intalni moduri de dobandire prin acte intre vii si moduri de dobandire pentru cauza de moarte.
d) - dupa caracterul dobandirii dreptului proprietate, vom avea moduri de dobandire cu titlu oneros si moduri de dobandire cu titlu gratuit.
2. Prescriptia achizitiva sau uzucapiunea
2.1. Notiuni generale
Sediul materie se afla in art. 645 C. civ. si in art. 1837 C. civ., care dispune ca "Prescriptia este un mod de a dobandi proprietatea sau de a se elibera de o obligatie, sub conditiile determinate prin aceasta lege."
Prescriptia achizitiva sau uzucapiunea reprezinta un mijloc de dobandire a dreptului de proprietate asupra unui bun imobil prin posesia acelui bun in tot timpul si in conditiile stabilite de lege.
2.2. Domeniul de aplicatie al uzucapiunii
Uzucapiunea isi gaseste aplicarea numai in ipoteza bunurilor imobile. Bunurile imobile trebuie sa se afle in circuitul civil
De mentionat ca prin uzucapiune vor putea fi dobandite si alte drepturi reale.
2.3. Posesia, conditie de fond a uzucapiunii
Pentru a putea opera uzucapiunea, , conform art. 1847 C. civ., posesia trebuie sa fie continua, neintrerupta, netulburata, publica si sub nume de proprietar.
Intreruperea posesiei poate fi naturala sau civila.
Intreruperea naturala este reglementata de art. 1846 C. civ. si se aplica numai prescriptiei achizitive. Legiuitorul a reglementat doua cazuri de intrerupere naturala:
- cand posesorul ramane lipsit mai mult de un an de folosinta lucrului prin faptul vechiului proprietar sau al unei terte persoane;
- cand lucrul este declarat imprescriptibil ca urmare a unei transformari legale a naturii sau destinatiei sale.
Cazurile de intrerupere civila a prescriptie achizitive le intalnim in art. 16 din Decretul nr. 167/1958 care a modificat dispozitiile Codului civil in aceasta materie.
Suspendarea prescriptiei achizitive intervine in conditiile art. 13-14 din Decretul nr. 167/1958.
2.4. Jonctiunea posesiilor
Jonctiunea posesiilor reprezinta posibilitatea posesorului posterior de a-si adauga sau uni termenul posesiei sale cu termenul posesiei autorului sau.
Jonctiunea posesiilor este mereu posibila si facultativa, in sensul ca posesorul are libertatea sa aleaga intre doua oportunitati:
- fie sa inceapa o noua posesie de 30 de ani sau de 10-20 de ani;
- fie sa ia in considerare termenul de posesie al autorului sau, la care sa mai adauge diferenta de termen pana la 30 de ani sau pana la 10-20 de ani.
2.5. Calcularea termenului
Potrivit art. 1886 C. civ., ca regula generala, uzucapiunea incepe sa curga in beneficiul posesorului din ziua intrarii sale in posesie. Potrivit art. 1887, termenul de prescriptie se calculeaza pe zile si nu pe ore.
Potrivit art. 1889 C. civ., prescriptia se socoteste implinita doar dupa implinirea celei din urma zile a termenului stabilit de lege.
In afara regulilor generale, in cazul uzucapiunii de 10-20 ani, se aplica variatia termenului de la 10 la 20 de ani. Astfel, se tine seama de locuinta proprietarului si daca acesta locuieste in circumscriptia aceluiasi tribunal judetean unde se afla si imobilul, termenul necesar pentru a uzucapa este de 10 ani; daca proprietarul locuieste in raza de competenta a altui tribunal judetean, termenul necesar va fi de 20 de ani, iar daca proprietarul imobilului locuieste o parte din timp in raza de competenta a tribunalului judetean unde se afla imobilul, iar ulterior in afara acestei raze, potrivit art. 1896 C. civ., "un an de prezenta valoreaza doi ani de absenta si viceversa."
2.6. Felurile uzucapiuni
Potrivit Codului civil, uzucapiunea este de doua feluri:
- uzucapiunea de 30 de ani sau extraordinara, reglementata de art. 1890-1894 C. civ.;
- uzucapiunea de 10 pana la 20 de ani sau ordinara, reglementata de art. 1895 si 1902 C. civ.
2.6.1. Uzucapiunea de 30 de ani
Pentru ca posesorul sa poata dobandi dreptul de proprietate sau un alt drept real, potrivit art. 1890 C. civ., prin uzucapiunea de 30 de ani, trebuie ca posesia sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:
- sa fie utila, adica sa nu fie viciata;
- sa fie exercitata timp de 30 de ani, neavand relevanta juridica buna-credinta sau reaua-credinta a posesorului.
2.6.2. Uzucapiunea de 10 pana la 20 de ani
Este reglementata de art. 1895 C. civ. care prevede ca "cel care castiga cu buna-credinta si printr-o justa cauza un nemiscator determinat va prescrie proprietatea acelui prin zece ani, daca proprietarul locuieste in raza teritoriala a tribunalului judetean unde se afla nemiscatorul si prin douazeci de ani daca locuieste afara din acea raza.
Cele trei conditii speciale pentru a se putea uzucapa prin uzucapiunea scurta sunt:
- imobilul sa se afle in circuitul civil;
- posesorul sa fie de
buna-credinta;
-
posesia sa se bazeze pe un just titlu. Justul titlu reprezinta un act
sau fapt juridic translativ de proprietate care provine de la o alta
persoana decat adevaratul proprietar
2.7. Uzucapiunea in sistemul cartii funciare
In teritoriile unde se aplica sistemul de carte funciara, spre deosebire de dispozitiile Codului civil privind prescriptia achizitiva, uzucapiunea, ca mod general de dobandire a drepturilor reale imobiliare, constituie o exceptie.
Art. 27 si 28 din Legea nr. 115/1938 stabilesc doua cazuri in care dreptul de proprietate asupra imobilelor se poate dobandi prin uzucapiune. Astfel:
- in ipoteza in care s-a inscris in cartea funciara un titlu nevalabil, drepturile reale or putea fi dobandite prin uzucapiune daca dobanditorul a posedat cu buna-credinta bunul imobil asupra caruia poarta dreptul pe o perioada de 10 ani;
- dreptul real se va putea intabula ca urmare a uzucapiunii in favoarea celui care a posedat in conditiile legii un imobil pe o perioada de 20 de ani de la moartea titularului dreptului intabulat.
2.8. Efectele uzucapiunii
Principalul efect al implinirii termenului de prescriptie achizitiva este dobandirea dreptului de proprietate sau al unui alt drept real de catre uzucapant si pierderea concomitenta a acelui drept de catre proprietarul sau titularul unui alt drept real care a fost indolent.
Uzucapiunea are efect ex tunc, in sensul ca uzucapantul va fi considerat proprietar sau titular al dreptului real din momentul intrarii in posesia bunului imobil.
Intrebari:
21. a) Ce intelegem prin modurile generale de dobandire a dreptului de proprietate si a celorlalte drepturi reale?
b) Clasificati modurile generale de dobandire a dreptului de proprietate si a celorlalte drepturi reale.
c) Ce reprezinta uzucapiunea?
d) Care este domeniul de aplicatie al uzucapiunii?
e) Care sunt felurile uzucapiunii?
f) Ce conditii se cer pentru o uzucapiune de lunga durata?
g) Ce conditii se cer pentru o uzucapiune de scurta durata?
h) Cum se calculeaza termenul in cadrul uzucapiunii?
3. Accesiunea ca mod de dobandire a drepturilor reale
3.1. Notiuni generale si clasificarea accesiunii
Sediul materiei se afla se afla in Titlul II, Capitolul I, art. 483-516 din Codul civil.
Accesiunea reprezinta un mod de dobandire a dreptului de proprietate, precum si a celorlalte drepturi reale, in virtutea careia, atunci cand are loc o incorporare materiala a unui bun mai important cu un bun mai putin important, proprietarul primului bun va deveni si proprietarul celui de-al doilea bun, daca proprietarii sunt diferiti.
Accesiunea, in functie de bunul principal la care se refera, poate fi: mobiliara sau imobiliara. Accesiunea imobiliara poate fi naturala sau artificiala.
3.2. Accesiunea mobiliara
Accesiunea mobiliara este o forma a accesiunii care consta in unirea a doua bunuri mobile care apartin unor proprietari diferiti, incorporarea avand drept consecinta realizarea unui bun mobil nou, care va avea drept proprietar pe proprietarul bunului principal, urmand ca acesta sa-l despagubeasca pe proprietarul bunului accesoriu.
Codul civil prevede trei cazuri de accesiune mobiliara:
- adjonctiunea care reprezinta unirea a doua lucruri mobile apartinand la doi proprietari diferiti, care, desi formeaza un tot, se pot desparti, fara a se afecta substanta acestora;
- specificatiunea, reprezentand cazul in care o persoana confectioneaza un obiect nou cu materia apartinand unei alte persoane.
- confuziunea (amestecul), care exista atunci cand doua materii lichide sau solide apartinand la doi proprietari diferiti sunt astfel amestecate incat rezulta un bun mobil nou, iar materiile reunite nu s mai pot distinge.
3.3. Accesiunea imobiliara
In aceasta materie se aplica principiul potrivit caruia pamantul este considerat totdeauna un bun principal, in raport cu toate celelalte bunuri care sunt incorporate si care sunt considerate accesorii, indiferent care dintre cele doua bunuri are valoare mai mare.
3.3.1. Accesiunea imobiliara naturala
Accesiunea imobiliara naturala se subimparte in accesiunea pamanturilor depuse sau create de ape si accesiunea animalelor salbatice.
Accesiunea pamanturilor depuse sau create de ape se compune din aluviuni, avulsiuni, insule si prundisuri, precum si albiile parasite.
3.3.2. Accesiunea imobiliara artificiala
Potrivit art. 492 C. civ., "orice constructie, plantatie sau lucru facut in pamant sau asupra pamantului sunt prezumate a fi facute de catre proprietarul acelui pamant cu cheltuiala sa si sunt ale lui pana ce se dovedeste din contra."
Legiuitorul a prevazut doua cazuri de accesiune imobiliara artificiala in art. 493 si art. 494, dupa cum urmeaza:
- accesiunea constructiilor, plantatiilor sau a altor lucrari facute de proprietarul fondului dar cu materialele altuia;
- accesiunea realizata de proprietarul materialelor care face constructii, plantatii sau alte lucrari pe fondul altuia.
3.3.2.1. Accesiunea constructiilor, plantatiilor sau a altor lucrari facute de proprietarul fondului dar cu material strain
Potrivit art. 493 C. civ., "Proprietarul pamantului care a facut constructii, plantatii si lucrari cu materiale straine, este dator sa plateasca valoarea materialelor. El mai poate fi osandit, dupa imprejurari, pentru o asemenea urmare si la plata de daune-interese."
3.3.2.2. Accesiunea realizata de proprietarul materialelor care face constructii, plantatii sau alte lucrari pe terenul altuia
Potrivit art. 494 c. civ., "Daca plantatiile, constructiile si lucrarile au fost facute de catre o a treia persoana cu materialele ei, proprietarul pamantului are dreptul de a le tine pentru dansul, sau de a indatora pe acea persoana sa le ridice."
Tratamentul juridic al constructorului, plantatorului sau executantului unei lucrari va fi in functie de buna-credinta sau reaua-credinta a acestuia.
Daca constructorul, plantatorul sau executantul este de rea-credinta, proprietarul:
- poate sa pastreze lucrarile realizate pentru sine si plateste executantului valoarea materialelor si a manoperei sau
- poate obliga pe executant, constructor sa ridice lucrarile si plantatiile efectuate, pe cheltuiala acestuia, putand cere si daune-interese daca a fost prejudiciat.
Daca constructorul, plantatorul sau executantul este de bun-credinta, proprietarul terenului devine prin accesiune si proprietarul constructiei, plantatiei sau lucrarii, urmand a plati executantului fie valoarea materialelor si a manoperei, fie echivalentul sporului de valoare adus fondului.
4. Hotararea judecatoreasca
Cu titlu de exceptie, hotararea judecatoreasca poate constitui un mod de dobandire a dreptului de proprietate, dar numai atunci cand are un caracter constitutiv.
5. Ocupatiunea
Ocupatiunea este singurul mod originar de dobandire a dreptului de proprietate si reprezinta si reprezinta luarea in stapanire a unui lucru care nu apartine nimanui, cu intentia de a deveni proprietarul acelui lucru.
6. Legea
Legiuitorul, in art. 645 C. civ., enumara printre modurile de dobandire a dreptului de proprietate si legea.
Legea constituie un mod de dobandire a dreptului de proprietate in urmatoarele ipoteze:
- dobandirea dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile de catre posesorul de buna-credinta, potrivit art. 1909 C. civ.;
dobandirea fructelor de catre posesorul de buna-credinta conform art. 485 C. civ.
- dobandirea coproprietatii zidului comun in conditiile art. 597-598 C. civ.
7. Traditiunea
Traditiunea este un mod de dobandire a dreptului de proprietate in cazul darurilor manuale, o forma simplificata a contractului de donatie.
8. Conventia
Conventia sau contractul reprezinta un mod general de transmitere a tuturor drepturilor reale si de creanta, dar si principalul izvor de obligatii.
Contractul reprezinta un acord de vointa intre doua parti incheiat cu scopul de a produce efecte juridice.
Intrebari:
22. a) Ce reprezinta accesiunea?
b) De cate feluri este accesiunea?
c) Ce este accesiunea mobiliara si de cate feluri este?
d) Ce este accesiunea imobiliara artificiala?
e) Ce este accesiunea imobiliara naturala?
f) Ce este accesiunea constructiilor, plantatiilor sau a altor lucrari efectuate de proprietarul terenului, dar cu materialele altuia?
g) Ce este accesiunea realizata de proprietarul materialelor care realizeaza constructii, plantatii sau a alte lucrari pe terenul altuia?
