Documente noi - cercetari, esee, comentariu, compunere, document
Documente categorii

Drept international privat - test grila

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT - TEST GRILA

MULTIPLE CHOICE


1. Raporturile de drept international privat sunt:

a. raporturi de drept privat

b. raporturi de drept penal

c. raporturi de drept administrativ


2. Raporturile de drept international privat sunt:

a. raporturi civile fara element de extraneitate

b. raporturi de drept privat cu element strain

c. raporturi de drept financiar


3. Raportul de drept international privat se diferentiaza de raportul de drept intern prin :

a. existenta unuia sau mai multor elemente de extraneitate



b. obiect

c. continut


4. Raportul de drept international privat poate fi reglementat cu ajutorul :

a. normelor conflictuale

b. normelor de drept constitutional

c. normelor de drept administrativ


5. Cu ajutorul normelor materiale se poate reglementa :

a. raportul juridic cu element strain

b. raportul juridic cu element national

c. orice raport juridic


6. Prin utilizarea normelor de drept substantial, se poate reglementa

a. raportul juridic cu element strain

b. raporturi juridice de natura penala

c. orice raporturi juridice


7. Care categorie de norme indica doar legea competenta?

a. normele conflictuale c. normele substantiale

b. normele materiale


8. Ce rol au normele materiale ?

a. indica doar legea competenta

b. reglementeaza direct si nemijlocit raportul juridic cu element strain

c. nu se aplica in niciun caz direct si nemijlocit raportului juridic cu element strain


9) Care norme se aplica direct si nemijlocit raportului juridic cu element de

extraneitate?

a. normele substantiale

b. normele conflictuale

c. normele juridice constitutionale


9. Metoda conflictualista presupune

a. alegerea sau optiunea legii competente

b. aplicarea legii in raport de totalitatea imprejurarilor de fapt si a particularitatilor pe care le prezinta

c. aplicarea normelor materiale


10. Ce fel de norma este aceea care solutioneaza conflictul de legi?

a. norma conflictuala

b. norma de aplicatie imediata

c. norma materiala


11. Metoda proper law presupune :

a. aplicarea legii care are cea mai mare legatura cu raportul juridic

b. aplicarea legii in raport de totalitatea imprejurarilor de fapt si a particularitatilor pe care le prezinta

c. aplicarea normelor materiale


12. Ce categorie de norme inlatura posibilitatea conflictului de legi?

a. normele materiale

b. normele conflictuale

c. normele de drept procesual


13. Legile de aplicatie imediata constituie:

a. un aspect particular al metodei conflictuale

b. un aspect particular al metodei proper law

c. o componenta a normelor materiale


14. Norma conflictuala este formata din:

a. continut

b. legatura

c. ambele variante


15. In cazul in care se precizeaza legea carei tari este competenta sa reglementeze raportul juridic de drept international privat, este vorba de:

a. indicare directa

b. indicare indirecta

c. indicare secundara


16. In cazul in care cu ajutorul unei formule generale se determina legea competenta, este vorba de:

a. indicare directa

b. indicare principala

c. indicare generala


17. Formula de fixare reprezinta:

a. legatura normei conflictuale sub forma indicarii generale

b. legatura normei conflictuale sub forma indicarii directe

c. legatura normei conflictuale sub forma indicarii secundare


18. Elementele prin care se stabileste legatura dintre un raport juridic si un anumit sistem juridic se numesc :

a. formule de fixare

b. puncte de legatura

c. raporturi juridice


19. Printre cele mai importante puncte de legatura se numara :

a. cetatenia

b. formula de fixare

c. legatura normei conflictuale


20. Teritoriul este:

a. un punct de legatura

b. o formula de fixare

c. o legatura a normei conflictuale


21. Care din urmatoarele elemente constituie puncte de legatura

a. pavilionul unei nave sau aeronave

b. marea libera

c. apatridia


22. Dreptul international privat:

a. este o ramura de sine statatoare a dreptului

b. este o parte a dreptului civil

c. este o parte a dreptului international


23. Denumirea de "Drept international privat" a fost folosita prima data in anul:

a. 1912

b. 1834

c. 1929


24. Sunt izvoare interne ale dreptului international privat :

a. Constitutia Romaniei

b. Uzantele comerciale internationale

c. Cutuma internationala


25. Sunt izvoare interne ale dreptului international privat :

a. Legea nr. 105 din 1992

b. Practica judiciara

c. Practica arbitrala


26. Sunt izvoare internationale ale dreptului international privat :

a. Tratatele internationale

b. Practica judiciara

c. Uzantele comerciale interne


27. Sunt izvoare internationale ale dreptului international privat din punctul de vedere al Romaniei:

a. Tratatele internationale, chiar si acelea la care nu participa tara noastra

b. Cutuma internationala

c. Uzantele comerciale interne


28. Cum se aplica legea straina?

a. in virtutea autoritatii sale proprii

b. in virtutea dispozitiilor normelor conflictuale ale tarii forului

c. depinde de la caz la caz


29. Aplicarea legii straine este, potrivit Legii nr. 105 / 1992

a. independenta de conditia reciprocitatii, de regula

b. dependenta de conditia reciprocitatii in toate cazurile

c. nu are tangenta juridica cu conditia reciprocitatii


30. Au valoare de factori in cadrul calificarii :

a. faptul ca notiunile si termenii au acelasi sens in si stemele de drept

b. faptul ca sistemele de drept au institutii juridice proprii, necunoscute

celorlalte sisteme de drept

c. faptul ca dreptul international privat contine doar elemente nationale


31. Faptul ca unele sisteme de drept au notiuni sau institutii juridice necunoscute altor sisteme constituie:

a. un factor care determina calificarea

b. un punct de legatura

c. o formula de fixare


32. Calificarea poate fi :

a. principala

b. primara si secundara

c. tertiara


33. Calificarea secundara se realizeaza :

a. ulterior calificarii primare

b. anterior calificarii primare

c. odata cu calificarea primara


34. Calificarea se poate realiza :

a. dupa lex fori

b. dupa lex voluntatis

c. dupa lex mercatoria


35. Ce presupune teoria calificarii autonome?

a. notiunile folosite de norma conflictuala se califica autonom

b. notiunile folosite de norma conflictuale nu sunt supuse calificarii

c. notiunile folosite de norma conflictuale se califica dependent


36. Ce presupune calificarea potrivit 'proper law'?

a. legea dupa care se face calificarea depinde de la caz la caz

b. calificarea se face numai dupa lex fori

c. calificarea se face numai dupa lex causae


37. Calificarea se realizeaza de regula :

a. potrivit lex fori

b. intotdeauna dupa lex causae

c. intotdeauna autonom


38. Sunt exceptii de la calificarea dupa lex fori :

a. autonomia de vointa

b. calificarea primara

c. ordinea publica


39. De ce calificarea secundara constituie o exceptie de la calificarea potrivit 'lex fori'?

a. deoarece constituie o problema de drept intern

b. deoarece constituie o problema de drept international

c. calificarea secundara nu constituie exceptie de la calificarea dupa "lex fori"


40. Tratatele internationale constituie exceptii de la calificarea dupa 'lex fori'?

a. da, deoarece unele norme conflictuale se gasesc in izvoare internationale

b. nu, fiindca nu exista vreo legatura intre tratate si calificare

c. nu, deoarece prin tratate internationale se face o calificare dupa "lex causae"


41. Ce reprezinta retrimiterea?

a. procedeul juridic prin care legea straine desemnata ca aplicabila refuza

competenta ce i se atribuie

b. o componenta a calificarii

c. un punct de legatura


42. Trimiterea la legea straina se realizeaza

a. doar la unele ramuri de drept

b. doar la unele subramuri de drept

c. la intregul sistem de drept strain


43. In dreptul international privat, ordinea publica:

a. impiedica aplicarea legii straine

b. implica aplicarea legii straine

c. reprezinta ansamblul normelor imperative interne


44. Ordinea publica are urmatoarele caractere :

a. apare ca un corectiv in aplicarea legii straine

b. nu difera in continut de la legea unei tari la alta

c. nu este actuala


45. Sunt situatii cand poate interveni fraudarea legii :

a. in ce priveste statutul personal, prin schimbarea locului contractului

b. in privinta succesiunii, prin mutarea imobilelor dintr-o tara in alta

c. in ce priveste statutul personal, prin schimbarea domiciliului


46. In care din urmatoarele situatii poate interveni fraudarea legii?

a. in ce priveste statutul personal, prin schimbarea cetateniei

b. in privinta succesiunii, prin schimbarea domiciliului

c. in ce priveste statutul personal, prin deplasarea pe teritoriul altui stat


47. Care sunt conditiile eficacitatii internationale a unui drept :

a. dreptul sa nu fi fost creat potrivit legii competente

b. dreptul sa fi indeplinit cerintele prevazute de legea straina competenta

c. dreptul dobandit nu poate produce efecte daca in tara in care este invocat nu a

aparut o lege noua care creaza un drept nou ce-l include si pe cel invocat


48. Conditiile eficacitatii internationale a unui drept :

a. dreptul sa fi fost creat potrivit legii competente

b. dreptul sa nu fi indeplinit cerintele prevazute de legea straina competenta

c. dreptul dobandit poate produce efecte daca in tara in care este invocat a aparut o

lege noua care creaza un drept nou ce-l include si pe cel invocat


49. Conflictul de lege este o notiune proprie :

a. Dreptului international public

b. Dreptului international privat

c. Dreptului diplomatic si consular


50. Metoda « proper law » ca metoda de reglementare a raportului juridic cu element strain este :

a. o forma a notificarii legilor de aplicatie imediata

b. o forma a metodei folosirii normelor materiale

c. o forma a metodei conflictuale


51. Care este natura dreptului international privat

a. Dreptul international privat este o disciplina de drept intern

b. Dreptul international privat este o ramura de sine statatoare a dreptului

c. Dreptul international privat este o disciplina de drept privat


52. Sunt izvoare interne ale dreptului international privat :

a. Doctrina

b. Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementare raporturilor de drept

international privat

c. Practica judiciara


53. Pentru Romania este izvor de drept international privat:

a. Tratatul international

b. Tratatul, conventia sau acordul la care Romania participa

c. Concordatul neratificat de Statul Roman


54. Norma conflictuala:

a. carmuiste propriu-zis raportul juridic cu element strain

b. nu desemneaza legea competenta a carmui nemijlocit raportul juridic cu

element strain

c. solutioneaza conflictul de legi


55. Norma conflictuala poate figura :

a. In dreptul intern al fiecarei tari

b. Numai in continutul unei conventii sau tratat international

c. Numai in dreptul intern al unui stat


56. Norma conflictuala este formata din :

a. Continut

b. Legatura

c. Continut si legatura


57. Legatura normei conflictuale poate fi :

a. Numai cu indicare directa

b. Cu indicare directa si indicare generala

c. Numai cu indicare generala


58. Cu privire la raportul juridic avand un element de extraneitate, se pot ridica unele probleme care prezinta interes pentru aplicarea legii competente. Acestea pot fi :

a. Calificarea, Retrimiterea, Ordinea publica in dreptul international privat,

Fraudarea legii in dreptul international privat

b. Punctele de legatura

c. Formula de fixare


59. Calificarea poate fi:

a. Numai primara

b. Numai secundara

c. Calificare primara si calificare secundara


60. Calificarea se poate face numai dupa « lex fori » (legea forului)

a. Da

b. Nu

c. Uneori


61. Ce reprezinta notiunea de strain - persoana fizica?

a. persoana care se afla pe teritoriul unui stat, fara a avea cetatenia acestuia

b. persoana care se afla pe teritoriul unui stat, avand cetatenia acelui stat

c. bipatridul


62. Recunoasterea persoanelor juridice straine in Romania se realizeaza:

a. Prin conventie sau tratat

international

c. De plin drept si fara rezerve

b. In temeiul legii


63. Starea, capacitatea si relatiile de familie ale persoanei fizice sunt reglementate :

a. De legile internationale

b. De legea sa nationala, afara numai daca prin dispozitii speciale, nu se

prevede altfel

c. De nici o lege


64. Forma incheierii casatoriei este supusa:

a. Conventiilor internationale

b. Legii statului pe teritoriul caruia se celebreaza

c. Lex voluntatis


65. Mostenirea in dreptul international privat este supusa in ceea ce priveste bunurile mobile :

a. oriunde acestea s-ar afla, legii nationale pe care persoana decedata o

avea la data mortii.

b. legii locului unde fiecare din aceste bunuri este situat.

c. lex rei sitae


66. Mostenirea in dreptul international privat este supusa in ceea ce priveste bunurile imobile :

a. oriunde acestea s-ar afla, legii nationale pe care persoana decedata o

avea la data mortii.

b. legii locului unde fiecare din aceste bunuri este situat.

c. lex personnalis


67. Regula locus regit actum carmuieste:

a. Forma de publicitate a actului juridic

b. Forma exterioara a actului juridic

c. Situatia bunurilor imobile


68. Legea competenta pentru a reglementa conditiile de fond si efectele contractului este :

a. Lex rei vitae

b. Lex loci delicti commisi

c. Lex « contractus »


69. Abordajele maritime si coliziunea aeronavelor intervenite in marea libera respectiv in spatiul aerian de deasupra acesteia, sunt supuse :

a. Legii nationale

b. Legii pavilionului

c. Legilor internationale


70. Divortul sotilor cetateni romani aflati in strainatate este supus:

a. Legii statului strain

b. Legii romane

c. Lex voluntatis


71. Conditiile de fond pentru incheierea adoptiei sunt stabilite de :

a. Legea nationala a adoptatorului si a celui ce urmeaza a fi adoptat

b. Legea nationala a celui ce urmeaza a fi adoptat

c. Legea nationala a adoptatorului


72. Ce criterii exista in definirea legilor de aplicatie imediata?

a. criterii conflictualiste

b. criterii finaliste

c. criterii inovatoare




73. Care este acceptiunea oferita de criteriile tehnice in definirea normelor de aplicatie imediata?

a. se considera ca sunt legi de aplicatie imediata cele teritoriale

b. se considera ca legile teritoriale sunt norme conflictuale

c. nu exista criterii tehnice in definirea normelor de aplicatie imediata


74. Ce se intelege prin "luarea in considerare a legii straine"?

a. situatia in care legea straina nu se aplica deloc

b. situatia in care legea straina este numai o conditie pentru aplicarea legii proprii

c. situatia in care legea straina inlocuieste total legea nationala


75. In situatia unor institutii necunoscute legii forului, cum ar fi cea de "trust", se mai poate pune problema calificarii potrivit "lex fori"?

a. nu, deoarece in acest caz exista o exceptie de la calificarea dupa "lex fori"

b. da, intotdeauna

c. cateodata


76. Ce trebuie inteles prin "lege straina"?

a. dreptul strain, indiferent de izvorul sau

c. doar cutumele de provenienta straina

b. doar actele normative straine


77. Potrivit carei reguli se vor conduce instantele judecatoresti chemate sa aplice legea straina?

a. potrivit "lex fori"

b. potrivit "lex causae"

c. potrivit "lex mercatoria"


78. Care din urmatoarele elemente constituie onditii pentru recunoasterea persoanei juridice straine:

a. ordinea publica se opne la recunoastere

b. persoana juridica a fost constituita in conformitate cu legea ei nationala

c. persoana juridica a fost dizolvata


79. Sunt fapte de stare civila :

a. moartea persoanei

b. casatoria

c. recunoasterea filiatiei


80. Sunt acte de stare civila (negotium) :

a. moartea persoanei

b. nasterea persoanei

c. adoptia


81. Ce se desemneaza prin regula "lex rei sitae"?

a. legea personala

b. legea situatiei bunurilor

c. legea contractului


82. Ce include domeniul de aplicare a regulii "lex rei sitae"?

a. executarea silita

b. cetatenia

c. nationalitatea


83. Forma actelor juridice priveste :

a. forma exterioara a actului juridic

b. teritoriul

c. cetatenia


84. Care dintre urmatoarele efecte se datoreaza regulii "locus regit actum"?

a. actul juridic incheiat intr-o tara straina, in mod valabil, va avea in Romania

aceeasi forta probanta cu cea prevazuta in legea tarii unde s-a efectuat actul

b. lipsa cetateniei

c. aplicarea regulii "lex rei sitae"


85. In cazul inscrisurilor sub semnatura privata, ce fel de caracter are regula "locus regit actum"?

a. caracter complementar

b. caracter obligatoriu

c. caracter facultativ


86. In cazul inscrisurilor autentice intocmite de straini in Romania, ce fel de caracter are regula "locus regit actum"?

a. caracter complementar

b. caracter imperativ

c. caracter facultativ


87. Ce se intelege prin "lex contractus"?

a. legea care reglementeaza majoritatea problemelor privind conditiile de fond si

efectele contractului privite in totalitatea lor

b. legea care reglementeaza majoritatea problemelor privind conditiile de fond ale

casatoriei

c. legea care reglementeaza majoritatea problemelor privind succesiunile


88. Cand partile nu-si exprima vointa in privinta legii aplicabile, iar prestatia caracteristica nu

poate fi localizata, ce principiu guverneaza determinarea legii aplicabile?

a. lex contractus

b. lex voluntatis

c. lex loci contractus


89. Ce principiu urmeaza a carmui determinarea legii aplicabile, cand partile nu au stabilit de comun acord legea aplicabile, prestatia caracterstica nu poate fi localizata, iar regula "lex loci contractus" este improprie?

a. lex voluntatis

b. lex contractus

c. lex loci executionis


90. Carei legi este supusa materia raspunderii civile delictuale?

a. legii nationale

b. legii personale

c. legii forului


91. Carui statut apartine casatoria?

a. statutului personal

b. legii forului

c. legii contractului


92. In ceea ce priveste efectele casatoriei, daca sotii au cetatenii diferite, ce lege urmeaza a fi declarata competenta?

a. legea nationala comuna

b. legea domiciliului comun

c. legea contractului


93. Carei legi este supus divortul sotilor cetateni romani in strainatate?

a. legii romane

b. legii straine

c. legii alese de parti


94. Cum se stabileste filiatia copilului din afara casatoriei?

a. potrivit legii nationale a copilului, de la data nasterii

b. potrivit lex contractus

c. potrivit lex voluntatis


95. Ce lege guverneaza efectele adoptiei?

a. legea nationala a adoptatului

b. legea nationala a adoptatorului

c. lex voluntatis


96. Carei legi este supusa desfacerea adoptiei?

a. legii personale a adoptatului

b. aceleiasi legi ca si efectele adoptiei

c. lex contractus


97. Carei legi este supusa mostenirea privind bunurile mobile?

a. legii nationale

b. legii situatiei locului

c. legii contractului


98. Carei legi este supusa mostenirea privind bunurile imobile?

a. legii nationale

b. legii situatiei locului

c. legii contractului


99. Cum se determina competenta organelor notariale sau a instantelor judecatoresti in materia succesiunii?

a. potrivit "lex fori"

b. potrivit "lex contractus"

c. potrivit "lex causae"


100. Care sunt factorii care au determinat aparitia normelor dreptului international privat?

a. posibilitatea de a recunoaste efectele unei legi straine

b. dreptul civil diferit prin continut de la un stat la altul sau de la o persoana

la alta

c. ambele variante sunt corecte


101. Principiile aplicabile in doctrina anglo-americana normelor de drept international privat sunt:

a. principiul teritorialitatii legilor

b. principiul personalitatii legilor

c. regula "locus regit actum"


102. In sec. XI-XII cutuma ca izvor al dreptului international privat era:

a. compatibila cu recunoasterea drepturilor strainilor

b. era considerata ca fiind o norma teritoriala

c. avea putere in afara teritoriului unui stat


103. Principiile teroriei statutarilor olandezi sunt:

a. aplicarea legii straine poate fi inlaturata daca aduce atingere ordinii locale

b. principiul teritorialitatii legilor

c. ambele variante sunt corecte


104. Ce reglementeaza normele conflictuale cu element de extraneitate?

a. raportul juridic cu element de extraneitate

b. arata direct si nemijlocit drepturile si obligatiile raportului juridic

c. legea competenta a fi aplicabila raportului juridic cu element de extraneitate


105. Care sunt elementele de structura ale normei conflictuale?

a. continutul normei conflictuale

b. legatura normei conflictuale

c. ambele variante sunt corecte


106. Elementele prin care se stabileste legatura dintre un raport juridic si lege sunt:

a. cetatenia

b. teritoriul

c. ambele variante sunt corecte


107. Care dintre normele conflictuale aratate mai jos, sunt clasificate dupa continut?

a. norme conflictuale referitoare la raporturi de familie

b. norme conflictuale referitoare la raporturi de drept penal

c. norme conflictuale unilateral


108. Care dintre normele conlictuale aratate mai jos, sunt clasificate dupa felul legaturii?

a. norme conflictuale cu actiune dubla

b. norme conflictuale referitoare la contracte

c. norme conflictuale referitoare la proprietate


109. Ce se intelege prin element de extraneitate?

a. o imprejurare de fapt in legatura cu un raport juridic care are legatura cu

mai multe sisteme de drept

b. determina aplicarea normelor materiale interne sau unificate

c. ambele variante sunt corecte


110. In ce poate consta elementul de extraneitate?

a. obiectul raportului juridic

b. locul producerii faptului generator, modificator sau extinctiv al raportului juridic

c. nici una din variante nu este corecta


111. Cum poate fi reglementat raportul juridic cu element de extraneitate?

a. cu ajutorul normelor materiale ori substantiale

b. cu ajutorul normelor conflictuale

c. ambele variante sunt corecte


112. Metode de reglementare a dreptului international privat

a. metoda "proper law"

b. metoda utilizarii legilor de aplicatie imediata

c. nici una din variante nu este corecta


113. In ce materii poate fi folosita norma conflictuala?

a. in materiile in care pot aparea conflicte de legi

b. in privinta acelor raporturi juridice care sunt reglementate de legea forului

- in exclusivitate

c. in materiile in care nu se aplica legea forului


114. Ce presupune metoda conflictualista?

a. aplicarea legii care are cea mai mare legatura cu raportul juridic

b. desemneaza legea unui anumit stat

c. toate variantele sunt corecte


115. Ce deosebeste metoda conflictualista de metoda utilizarii legilor de aplicatie imediata?

a. legile de aplicatie imediata exclud aplicarea legii straine inlaturand in

acelasi timp si metoda conflictualista

b. legile de aplicatie imediata se aplica in raport de punctul de legatura cu

situatia juridica in cauza

c. legile de aplicatie imediata au caracter bilateral, iar normele conflictuale au

caracter unilateral


116. Domeniul dreptului international privat este reprezentat de:

a. conflictul de jurisdictii si conflictul de legi

c. ambele variante sunt corecte

b. conditia juridica a strainului


117. Care din variantele de mai jos sunt forme sub care se poate prezenta confllictul

de legi in timp si spatiu?

a. raportul juridic se naste, se modifica, se transmite sau se stinge in cadrul

dreptului intern al unei anumite tari, dar se invoca ulterior intr-o alta tara

b. raportul juridic se naste, se modifica, se transmite sau se stinge in cadrul

dreptului international privat si se invoca ulterior in alta tara

c. toate variantele sunt corecte


118. Ce se intelege prin 'teoria recunoasterii drepturilor dobandite'

a. situatia juridica dobandita conform unei legi a unei tari ce poate fi

recunoscuta in alta tara

b. raportul juridic susceptibil de a se aplica in cadrul a doua sau mai multe

sisteme de drept ce apartin unor state diferite

c. raportul juridic ce face legatura intre doua sau mai multe sisteme de drept


119. Elementele esentiale ale conflictului de legi sunt:

a. conflictele interprovinciale

b. sistemele de drept din diferite state

c. elementul de extraneitate


120. Care este legea aplicabila in cazul succesiunii de state?

a. legea forului in cazul in care statul a fost desfiintat prin contopire

voluntara cu un alt stat

a. regulile de drept tranzitoriu din tratatul de unificare a celor doua state,

atunci cand un stat se desfiinteaza prin contopire voluntara cu un alt stat

b. regulile de drept tranzitoriu din tratatul de unificare a celor doua state,

atunci cand un stat a fost desfiitat prin constrangere


121. Care este legea aplicabila conflictului de legi in cazul statului nerecunoscut?

a. legea forului

b. legea statului nerecunoscut nu poate da nastere unui conflict de legi

c. legea statului strain


122. Recunoasterea legii unui stat strain in cazul conflictului de legi privind statul nerecunoscut duce la:

a. consecinte injuste pentru parti

b. incalcarea suveranitatii statului nerecunoscut

c. ambele variante sunt corecte


123. Ce se intelege prin conflict interprovincial:

a. conflicte de legi interne

b. conflicte de legi care se solutioneaza conform normelor conflictuale

edictate in statele membre ale unei federatii

c. toate variantele sunt corecte


124. Din punct de vedere al naturii conflictelor interprovinciale care sunt problemele care apar comparativ cu conflictul de legi propriu - zis:

a. problemele de suveranitate

b. exceptia de ordine publica este inexistenta in cazul conflictelor

interprovinciale

c. element de extraneitate


125. Cand apar conflictele interpersonale?

a. in cazul statelor membre ale unei federatii

b. intre diferite grupuri de indivizi in cadrul aceluiasi stat, grupuri ce sunt

supuse unor legi diferite

c. nici una din variante nu este corecta


126. Ce se intelege prin 'resortisant'?

a. persoana fizica - cetateni ai unui stat, cetateni straini, apatrizi

b. nici una din variante nu este corecta

c. persoana juridica care are nationalitatea unui stat


127. Care este cauza pentru care legile statului nerecunoscut trebuie sa dea nastere la conflicte de legi:

a. teoria caracterului constitutiv al recunoasterii contravine Cartei ONU

b. recunoasterea unui stat este determinata de considerente economice

c. poate sa conditioneze aplicarea legii unui stat de recunoasterea altui stat


128. Ce sta la baza solutionarii conflictului de legi in timp si spatiu?

a. teoria extrateritorialitatii drepturilor dobandite

b. normele de drept international privat

c. nici una din variante nu este corecta


129. Notiunile juridice cu ajutorul carora se determina continutul normei conflictuale sunt:

a. starea civila, capacitatea, forma actului juridic

b. forma actului juridic, locul executarii contractului

c. succesiunea bunurilor mobile, locul incheierii contractului, domiciliul


130. Care sunt factorii care determina calificarea?

a. sistemele de drept folosesc metode diferite pentru ajunge la acelasi rezultat

b. sistemele de drept incadreaza aceleasi situatii in categorii diferite

c. ambele variante sunt corecte


131. Calificarea se defineste ca fiind:

a. determinarea continutului notiunilor folosite de norma conflictuala

b. determina notiunile si termenii ce se regasesc in diferite sisteme de drept

c. nici una din variante nu este corecta


132. Care sunt notiunile juridice cu ajutorul carora se determina legatura normei

conflictuale?

a. locul unde s-a produs faptul pagubitor

b. locul executarii contractului si raportul obligational

c. raportul procesual


133. Importanta calificarii se prezinta din punct de vedere:

a. al calificarii notiunilor din cuprinsul normei conflictuale

b. al calificarii notiunilor din legatura normei conflictuale

c. ambele variante sunt corecte


134. Calificarea secundara reprezinta:

a. continutul normei conflictuale

b. o problema a legii interne competente a reglementa raportul juridic, dupa

ce a avut loc calificarea primara

c. acea calificare care determina legea competenta


135. Exista conflict de calificari atunci cand:

a. in functie de calificare depinde solutia conflictului de legi

b. notiunile folosite de norma conflictuala sunt calificate in mod diferit de

sistemele de drept care se afla in litigiu

c. nici una din variante nu este corecta


136. Care este legea dupa care se solutioneaza conflictul de calificari?

a. legea forului (lex fori)

b. lex causae

c. ambele variante sunt corecte


137. Calificarea primara reprezinta:

a. legatura normei conflictuale

b. o problema de drept international privat care determina legea competenta

c. calificarea notiunilor folosite de norma conflictuala pentru a desemna

sistemul de drept aplicabil




138. Teoria calificarii autonome are urmatoarele particularitati:

a. continutul notiunilor folosite de norma conflictuala nu poate fi aceeasi cu

continutul notiunilor folosite de legislatia interna

b. notiunile folosite de norma conflictuala se califica independent de

calificarea notiunilor folosite de legea materiala interna a unui anumit stat

c. ambele variante sunt corecte


139. Teoria calificarii autonome prezinta interes pentru ca ea constituie o critica:

a. a teoriei calificarii dupa legea forului

c. a teoriei calificarii dupa proper - lw

b. a teoriei calificarii dupa lex causae


140. Exceptiile dupa care se face calificarea atunci cand nu se aplica lex fori sunt:

a. retrimiterea

b. calificarea primara

c. domiciliul


141. Care este importanta conflictului de calificari?

a. de solutionarea conflictului de calificari depinde solutionarea unui conflict

de legi

b. determina legea aplicabila

c. ambele variante sunt corecte


142. Care sunt limitele in cazul in care se face calificarea dupa legea forului?

a. analizarea si caracterizarea notiunilor si institutiilor juridice straine se fac

dupa legea straina, iar calificarea dupa legea forului

b. adaptarea sau modificarea notiunilor din dreptul intern are caracter de

exceptie, ceea ce da expresie calificarii autonome

c. ambele variante sunt corecte


143. Care sunt avantajele calificarii dupa lex causae?

a. trimiterea la legea straina competenta implica si trimiterea la calificarea

acestei legi

b. aceasta teorie are in vedere atat calificarea notiunilor folosite pentru a

determina continutul normei conflictuale, cat si notiunilor folosite pentru

determinarea legaturii normei conflictuale

c. nici una din variante nu este corecta


144. Precizati care din variantele de mai jos sunt considerate ca fiind avantaje ale

calificarii dupa proper - law:

a. legea dupa care se face calificarea depinde de la o situatie la alta in

raport de particularitatile fiecarui caz apreciate de instanta de judecata

b. este mai flexibila decat celelalte forme de calificari

c. ambele variante sunt corecte


145. Prin legea straina se intelege:

a. determinarea efectelor juridice in conformitate cu legea unui stat pentru o

anumita situatie

b. dreptul strain indiferent care este izvorul sau

c. nici una din variante nu este corecta


146. Aplicarea legii straine presupune:

a. ca legea straina nu se impune prin autoritatea ei proprie, ci pentru ca

normele conflictuale ale unui stat reglementeaza aplicabilitatea acesteia in

statul respectiv

b. un act al unui organ competent prin care se realizeaza prevederile unei

legi straine

c. ambele variante sunt corecte


147. Care sunt caracteristicile drepturilor dobandite:

a. aplicarea legii straine este determinata de necesitatea respectarii

drepturilor dobandite in strainatate sub imperiul legilor competente

b. pentru determinarea drepturilor partilor contractante urmeaza a se tine

seama de legea sub imperiul careia a fost incheiat

c. ambele variante sunt corecte


148. Aplicarea legii straine conform teoriei receptionarii dreptului strain consta in

faptul ca:

a. dreptul strain devine propriu si se incorporeaza in sistemul de drept al

forului

b. aceasta lege isi pierde caracterul sau strain si devine lege a forului

c. ambele variante sunt corecte


149. Cine are obligatia de a stabili continutul legii straine?

a. organul de jurisdictie conform sistemului de drept in care sarcina probei

revine partii care invoca legea straina

b. organul de jurisdictie sau judecatorul conform sistemelor de drept in care

sarcina probei revine partii care invoca legea straina

c. nici una din variante nu este corecta


150. Precizati care din mijloacele de proba mentionate mai jos pot fi considerate probe conform legii straine:

a. expertiza scrisa

b. proba cu inscrisuri

c. nici una din variante nu este

corecta


151. Interpretarea legii straine depinde de:

a. de elementul de drept al legii

b. organizarea instantei judecatoresti si a cailor de atac existente in tara

forului

c. nici una din variante nu este corecta


152. Ce presupune statutul legii straine in sistemul nostru de drept?

a. legea straina se aplica in temeiul normei conflictuale a forului

b. legea straina se aplica cu titlu de element de fapt

c. legea straina se interpreteaza ca in sistemul nostru de drept si nu ca in

sistemul de drept din care face parte


153. Care sunt conditiile in care se admite aplicarea legii straine?

a. legea straina se aplica in virtutea autoritatii ei proprii

b. legea straina se aplica in virtutea dispozitiilor normelor conflictuale ale

tarii forului in care se afla instanta care solutioneaza conflictul

c. este limitata si conditionata de principiul reciprocitatii


154. Precizati care din conditiile mentionate mai jos, reprezinta conditii ale

eficacitatii internationale a unui drept:

a. raportul juridic sa fi indeplinit cerintele prevazute de legea straina

competenta

b. dreptul dobandit intr-o tara va produce efecte in alta tara daca in tara

unde se invoca s-a creat un drept nou care il include si pe cel creat in

strainatate

c. nici una din variante nu este corecta


155. Care sunt efectele unui drept dobandit potrivit legii straine:

a. produce toate efectele pe care i le-a dat legea respectiva

b. produce efecte in alta tara daca contravine ordinii publice a tarii

respective

c. produce mai multe efecte in alta tara decat ar produce in conformitate cu

legea potrivit careia s-a creat


156. Care din variantele de mai reprezinta dezavantaje ale retrimiterii:

a. introduce nesiguranta in ceea ce priveste solutia juridica, adica sporeste

incertitudinea in Drept International Privat

b. constituie o exceptie de la cazurile de aplicare a dreptului strain

c. ambele variante sunt corecte daca se refera la retrimiterea de gradul II


157. Avantajele retrimiterii in gradul II sunt:

a. un mijloc de coordonare a sistemelor de drept

b. poate fi un mijloc de coordonare a sistemelor de drept

c. asigura executarea hotararilor judecatoresti


158. Care sunt formele retrimiterii:

a. retrimiterea facuta de legea straina la legea forului

b. retrimiterea facuta de legea straina la legea unei a treia tari si nu la legea

forului

c. ambele variante sunt corecte


159. Mentionati care din variantele aratate mai jos reprezinta explicatii teoretice ale retrimiterii:

a. retrimiterea se justifica prin finalitatea sa

b. aplicarea legii straine cand se declara competenta

c. nici una din variante nu este corecta


160. Retrimiterea nu se aplica in urmatoarele situatii:

a. cand se aplica regula "locus regit actum"

c. in cazul teoriei retrimiterii-delegatiei

b. cand se aplica regula"cercului vicios"


161. Care din cele doua forme de retrimitere sunt aplicabile in sistem

a. retrimitera de gradul II

b. retrimiterea de gradul I

c. in sistemul nostru de drept nu se aplica nici una din formele retrimiterii


162. In conformitate cu dipozitiile Legii 105/ 1992 norma conflictuala straina aplicata in cazul retrimiterii este:

a. element de drept

b. element de fapt

c. nici element de fapt, nici element de drept , ci drept national


163. Ordinea publica in Dreptul International Privat reprezinta:

a. mijloc de inlaturare a legii straine normal competente

b. noma de aplicare imediata

c. situatia in care legea straina nu se poate aplica datorita unui obstacol de

neinlaturat


164. Care sunt caracterele ordinii publice in Drept International Privat:

a. lasa judecatorului posibilitatea de apreciere daca o lege straina contravine

intereselor statului care ii apartine

b. este actuala, in sensul ca din momentul nasterii raportului juridic si pana

apare un litigiu cu privire la acesta s-a schimbat continutul ordinii publice,

astfel incat se ia in considerare continutul acesteia din momentului litigiului

c. ambele variante sunt corecte


165. Cand se poate invoca ordinea publica in cazul tratatelor internationale:

a. cand exista dispozitii exprese in tratatele internationale care sa prevada

acest aspect

b. se poate invoca de una din parti pentru a inlatura aplicarea legilor celeilalte parti

c. se poate invoca pentru a refuza recunoasterea si executarea hotararilor

arbitrale straine


166. Domeniul invocarii legii publice il reprezinta:

a. ordinea publica poate fi folosita in toate materiile Dreptului International

Privat

b. in cazul statelor federale nu este posibila invocarea ordinii publice

c. ordinea publica in Dreptul International Privat se determina numai pe

baza distinctiei normelor juridice in imperativ sau prohibite, supletive sau

permisive


167. Efectele invocarii ordini publice sunt:

a. se invoca in materia drepturilor dobandite

b. se recunoaste intr-o alta tara sunt decat cea in care a fost invocata

c. nu se invoca in materia creari de drepturi


168. Care sunt deosebirile dintre ordinea publica din Dreptul International Privat si

ordinea publica din dreptul intern:

a. toate normele de ordine publica din drept intern sunt de ordine publica in

Drept International Privat

b. ordinea publica in Dreptul International Privat indica limitele aplicarii legii

straine

c. ordinea publica in drept intern nu se confunda cu normele teritoriale


169. Ce se intelege prin frauda legii in Drept International Privat:

a. operatiunea prin care partile unui raport juridic folosesc mijloace legale

pentru a inlatura aplicarea unor dispozitii care s-ar fi aplicat daca nu

intervenea frauda legala

b. incalcare indirecta a legii

c. ambele variante sunt corecte


170. In ce materii poate intervenii frauda legala:

a. in materia faptelor juridice

b. in vederea realizarii unor scopuri licite ale persoanelor juridice

c. in privinta formei exterioare a actelor juridice


171. Deosebirile dintre fraudarea legii in Drept International Privat si aceea in drept intern

a. in cazul fraudarii legii in dreptul intern nu se ramane in sfera de actiune a

aceluiasi sistem de drept, ci se trece in sfera de actiune a altui sistem de

drept

b. in cazul fraudarii legii in Dreptul International Privat, fraudarea legii

materiale se realizeaza nemijlocit prin schimbarea continutului faptic al

raportului juridic

c. in cazul fraudarii legii in Dreptul International Privat se inlatura fie

aprobarea legii locale, fie aceea a legii straine


172. Conditiile fraudarii legii in Dreptul International Privat sunt:

a. necesitatea existentei unui act de vointa al partilor in folosirea sau

aplicarea normei conflictuale

b. utilizarea unor mijloace licite de parti cu intentia de a frauda legea, adica

sa se obtina un rezultat ilicit

c. ambele variante sunt corecte


173. Sanctionarea fraudarii legii constituie:

a. un caz de aplicare a ordinii publice

b. un caz de aplicare a retrimiterii

c. nici una din variante nu este corecta


174. Care sunt deosebirile dintre fraudarea legii si ordinea publica:

a. in cazul fraudarii legii se ia in considerare continutul legii straine

b. in cazul ordinii publice se ia in considerare activitatea frauduloasa a

partilor

c. ordinea publica opreste aplicarea legii straine sau eficacitatea unui drept

dobandit in strainatate, iar fraudarea legii este sanctionata ca

inopozibilitatea actului juridic in cauza


175. Deosebirile dintre fraudarea legii si abuzul de drept:

a. fraudarea legii presupune folosirea unor mijloace licite pentru obtinerea unui

scop ilicit

b. fraudarea legii inseamna folosirea dreptului subiectiv in alt scop decat

legea il recunoaste

c. abuzul de drept presupune schimbarea punctului de legatura pentru a se

aplica alta lege decat cea competenta


176. Cum pot partile sa fraudeze legea:

a. i-si schima domiciliul sau cetatenia pentru a evita o dispozitie nefavorabila

prezenta in legea lor personala

b. i-si schimba locul de incheiere a actului juridic pentru a se schimba

dispozitiile legale privind forma exterioara a actului

c. ambele variante sunt corect


177. Ce reprezinta retrimiterea?

a. procedeul juridic prin care legea straina desemnata ca aplicabila potrivit

normei conflictuale a forului refuza competenta de a se aplica si atribuie

aceeasi competenta legii unui stat strain prin norme conflictuale proprii

b. norma conflictuala care indica legea competenta a reglementa raportul

juridic cu element de extraneitate

c. nici una din variante nu este corecta


178. Ce este starea civila a persoanelor juridice?

a. ansamblul de elemente ce izvorasc din actele si faptele de stare civila si

servesc la identificarea persoanelor in familie si societate

b. totalitatea drepturilor si obligatiilor persoanelor fizice in raport juridic cu

anumita uniune familiala

c. nici una din variante nu este corecta


179. Cum se inregistreaza actele si faptele de stare civila cand exista un element de

extraneitate.

a. difera in functie de cetatenia persoanelor carora li se aplica si de statul in

care se afla

b. difera in functie de locul incheierii actelor sau faptelor juridice

c. ambele variante sunt corecte


180. Aspectele sub care se poate prezenta capacitatea civila sunt

a. capacitatea de folosinta

b. capacitatea de exercitiu

c. ambele variante sunt corecte


181. Prin statutul personal al unei persoane fizice se intelege:

a. ansamblul rapoartelor juridice care tin de statutul persoanei, raporturi ce

sunt localizate in functie de fiecare persoana in parte

b. mijloc de identificare a persoanei

c. nici una din variante nu este corecta


182. Sub ce aspecte se prezinta legea personala

a. legea nationala (lex patriae)

b. legea domiciliului (lex domicilii)

c. ambele variante in functie de modul cum se determina capacitatea

persoanei fizice


183. Continutul capacitatii persoanei fizice aflate in strainatate este determinat de

a. legea statului pe al carui teritoriu se gaseste

b. legea statului caruia persoana apartine

c. ambele variante sunt corecte


184. Legile romane privind statul personal urmaresc pe romani, atat timp cat:

a. nu au pierdut cetatenia romana

b. au pierdut cetatenia romana, dar au fost cetateni romani

c. nu au pierdut cetatenia romana, chiar daca au dobandit si o alta

cetatenie


185. Legea romana admite ca lex personalis sa fie lex domicilii, in cazul:

a. strainilor cu mai multe cetatenii

b. apatrizilor

c. apatrizilor si strainilor cu mai multe cetatenii

186. Regimul drepturilor reale privind bunurile incapabilului sunt carmuite de :

a. lex domicilii

b. lex rei sitae

c. lex personalis

Answer: B


187. Legea situatiei efective a bunului este competenta cu privire la bunurile:

a. mobile

b. imobile

c. atat bunurile mobile cat si cele imobile


188. Regimul juridic al drepturilor reale accesorii este carmuit de:

a. lex situs

b. lex contractus

c. lex fiori


189. Ipoteca judiciara este conditionata de permisivitatea:

a. lex situs

b. lex contractus

c. lex fiori


190. Lex fori reglementeaza:

a. regimul juridic al drepturilor reale accesorii

b. ipoteca judiciara

c. expropierea pentru cauza de utilitate publica


191. Universalitatile de bunuri nu sunt supuse regulii:

a. lex rei sitae

b. lex fiori

c. lex contractus




192. Legea aplicabila succesiunii imobiliare din punct de vedere al teoriei postglosatorilor:

a. lex rei sitae

b. lex fiori

c. lex contractus


193. Modul de solutionare al succesiunii mobiliare din punct de vedere al teoriei

statutarilor francezi:

a. lex patriae

b. legea domiciliului defunctului

c. legea romana daca bunurile se afla pe teritoriul statului roman


194. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana pentru a putea mosteni?

a. capacitatea succesorala

b. nedemnitatea succesorala

c. ambele conditii trebuie indeplinite cumulativ cu cea de a treia conditie,

aceea a vocatiei succesorale


195. Pentru a putea fi valabil incheiat, testamentul trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

a. persoana care dispune prin testament sa nu se afle in una din incapacitatile

prevazute de lege

b. sa existe consimtamantul persoanei care incheie testamentul

c. ambele variante sunt corecte


196. Cand se transmite activul mostenirii trebuie sa se distinga intre:

a. posesiunea mostenirii si dreptul de proprietate cuprins in testament

b. legea nationala si legea domiciliului testatorului

c. legea situatiei imobilului ce formeaza obiectul testamentului si legea

locului unde a fost intocmit testamentul


197. Potrivit legii romane, conditiile de forma ale actului juridic sunt stabilite de legea:

a. legea care reglementeaza fondul

b. legea locului unde a fost intocmit

c. legea domiciliului persoanei care l-a consimtit


198. Regula locus regit actum se aplica pentru:

a. testamentul olograf

b. testamentul autentic

c. atat testamentul autentic cat si cel olograf


199. Nu sunt exceptate de la aplicare normei locus regit actum:

a. forme procedurale

b. formalitati referitoare la drepturile reale

c. modalitati de redactare a actului


200. Formalitatile indeplinite de un functionar public trebuie sa fie in conformitate cu:

a. locus regit actum

b. auctor regit actum

c. lex personalis


201. Care sunt formele actelor juridice?

a. forma de publicitate, forma de abilitare, forma de procedura si forma

exterioara

b. numai forma de procedura si forma exterioara

c. numai forma de abilitare si cea de publicitate


202. Precizati care este scopul formei exterioare a actului juridic:

a. de a conditiona existenta actului juridic

b. de a servi ca mijloc de proba a actului juridic

c. ambele variante reprezinta scopul formei exterioare a actului juridic


203. Domeniul de aplicare a regulii 'locus regit actum':

a. formele de redactare a actelor juridice sau de determinare a persoanelor care

intervin in cauza

b. forma exterioara a actelor juridice, indiferent ca este vorba de forme

cerute pentru existenta actului juridic sau pentru proba actului juridic

c. ambele variante sunt corecte


204. Exceptiile de la competenta legii locului incheierii actului juridic

a. ordinea publica ca exceptie generala

b. ipotecile constituite intr-o tara straina asupra unor constructii situate in

tara noastra - ca exceptie generala

c. nici una din variante nu este corecta


205. Care sunt legile aplicabile conditiilor de fond ale casatoriei in diferite sisteme de drept?

a. legea nationala a viitorilor soti

b. legea domiciliului viitorilor soti

c. ambele variante sunt corecte


206. Precizati care din cazurile de mai jos sunt prevazute de sistemul nostru de drept?

a. casatoria intre cetateni romani in strainatate se poate incheia in fata

agentului diplomatic sau functionarului consular al Romaniei in tara

respectiva

b. casatoria intre un cetatean roman si un apatrid in strainatate se incheie

de un organ competent al statului respectiv

c. nici una din variante nu este corecta


207. Legea aplicabila nulitatii casatoriei:

a. legea competenta a reglementa conditiile de fond ale incheierii

casatoriei, atunci cand nulitatea se refera l aceste conditii

b. se aplica principiul personalitatii legilor

c. se aplica principiul teritorialitatii legilor


208. Conditiile de forma prevazute in cazul incheierii casatoriei intre doi cetateni romani in strainatate sunt:

a. se aplica regula locus regit actum in toate cazurile

b. de legea romana cand casatoria se incheie in fata reprezentantilor nostri

diplomatici sau consulari

c. se aplica numai legea romana


209. Legea aplicabila in cazul in care unul din soti este cetatean roman si ambii isi au domiciliul in Romania din punct de vedere al efectelor casatoriei:

a. se aplica legea statului al carui cetatean este sotia

b. se aplica legea statului al carui cetatean este sotul

c. nici o varianta nu este corecta


210. Legea aplicabila in cazul nulitatii casatoriei pentru nerespectarea conditiilor de fond este:

a. legea aplicabila situatiilor ce privesc incheierea casatoriei

b. legea romana in toate cazurile

c. legii nationale a sotului


211. In cazul divortului dintre soti apatrizi care este legea aplicabila:

a. legea nationala a sotului daca dispozitiile acestei legi nu contravin

principiilor fundamentale ale dreptului nostru

b. numai legea romana

c. nici o varianta nu este corecta


212. In cazul in care parintii si copiii nu au aceeasi cetatenie, iar unul dintre parinti este cetatean roman care este legea aplicabila raporturilor personale patrimoniale dintre ei:

a. legea nationala a copilului

b. legea nationala a tatalui daca nu contravine principiilor fundamentale de drept

c. legea romana in cazul in care isi au domiciliul in Romania


213. Uzucapiunea este reglementata de:

a. legea romana indiferent de locul unde se afla bunul daca el apartine unui

cetatean roman

b. de legea statului unde se implineste durata termenului de posesie al

bunului

c. de legea statului unde bunul se afla la inceperea termenului de posesie

prevazut in acest scop


214. Prescriptia extinctiva a dreptului la actiune este supusa

a. legii care se aplica dreptului subiectiv insusi

b. legea statului unde se afla bunul la implinirea termenului

c. nici una din cele doua variante


215. Dreptul de proprietate asupra bunurilor este reglementat de:

a. in toate cazurile de legea locului unde se afla bunul

b. de legea locului unde se afla bunurile , afara de cazul in care prin

dispozitii speciale nu s-a prevazut altfel

c. de legea care se aplica dreptului subiectiv in cazul bunurilor imobile


216. Dreptul de proprietate ce priveste un bun destinat exportului este reglementat de:

a. de legea statului importator

b. de legea statului exportator

c. de legea statului exportator daca partile nu au convenit altfel


217. Ce se intelege prin 'lex causae':

a. intregul sistem de drept al unui stat contractant

b. o anumita lege substantiala sau de drept materiale a unui stat contractant

c. nici una din cele doua variante


218. Legea contractului este determinata de :

a. numai de vointa partilor contractante

b. caracterul relatiilor economice internationale

c. nici una din variante nu este corecta


219. Contractul care nu poate fi localizat in functie de prestatia caracteristica a uneia dintre parti este spus:

a. legii locului unde a fost incheiat

b. legii locului unde a fost incheiat, dar numai in ceea ce priveste conditiile

de fond

c. legea tarii de domiciliu a celui de la care a plecat oferta de a incheia

contractul


220. Modul de executare a obligatiilor izvorate din contract trebuie sa se conformeze:

a. legii locului de executare

b. legii locului unde s-a incheiat contractul

c. legii tarii de domiciliu a celui de la care a plecat oferta incheierii

contractului


221. Efectele juridice ale tacerii partii care contesta ca si-a dat consimtamantul la

incheierea unui contract sunt supuse:

a. legii nationale a persoanei fizice

b. legii statutului organic al persoanei juridice in cauza

c. ambele variante sunt corecte


222. Contractul dintre parti care isi au domiciliul sau sediul in state diferite se considera incheiat:

a. la data dand ofertantul a inaintat oferta

b. la data cand acceptarea a ajuns la cunostinta ofertantului

c. la data la care contractul a fost semnat de parti


223. Daca partile nu au convenit o lege aplicabila in cazul in bunurilor mobiliare,

contractul este supus:

a. legii statului in care la data incheierii contractului cumparatorul isi are

domiciliul, resedinta ori fondul de comert

b. legii statului in care la data incheierii contractului vanzatorul i-si are

domiciliu, resedinta, ori fondul de comert sau sediul social

c. nici una din variante nu este corecta

224. In contractele de executare de lucrari daca partile nu au convenit altfel se aplica:

a. legea sediului antreprenorului

b. legea sediului beneficiarului

c. legea tarii unde se afla bunul la care or fi executate lucrarile contractate

intre parti


225. In contractele de asigurari, daca partile nu au convenit si asupra legii aplicabile sunt incidente dispozitiile:

a. legii sediului asiguratorului

b. legii domiciliului sau sediului asiguratului

c. legii nationale a asiguratorului


226. In cazul contractului de donatie, daca partile nu au convenit asupra legii aplicabile sunt incidente dispozitiile:

a. legii nationale a donatorului

b. legii domiciliului donatarului

c. ambele variante sunt corecte


227. Normele conflictuale cu privire la faptele juridice se refera la.

a. raspunderea civila contractuala

b. raspunderea civila delictuala

c. nici una din variante nu este corecta


228. Pretentiile de reparatii intemeiate pe o atingere adusa personalitatii de catre

mass-media sunt reglementate la alegerea persoanei lezate de:

a. legea statului in care i-si are domiciliul sau resedinta persoana lezata cu

conditia ca autorul daunei sa se astepte ca efectele atingerii aduse

personalitatii sale sa se produca in acest stat

b. legea statului in care s-a produs rezultatul pagubitor cu conditia ca

autorul daunei sa se astepte ca efectele atingerii aduse personalitatii sale

sa se produca in acest stat

c. ambele variante sunt corecte


229. Cine stabileste daca un fapt juridic constituie un act ilicit:

a. legea statului unde are loc faptul juridic

b. legea statului persoanei prejudiciate

c. legea statului in care autorul faptului juridic isi are domiciliul sau sediul

social


230. Pretentiile de reparatii intemeiate pe un defect al produsului sau pe o descriere defectuoasa de natura sa creeze confuzii sunt supuse, la alegerea celui prejudiciat:

a. legii domiciliului sau resedintei obisnuite a celui prejudiciat

b. legii statului de unde a fost dobandit produsul

c. nici una din variante nu este corecta


231. In caz de concurenta neloiala pretentiile de reparatii sunt supuse:

a. legii statului pe a carei piata s-a produs rezultatul daunator

b. legii statului in care isi are domiciliul sau sediul social persoana

prejudiciata

c. legii contractului dintre parti, daca actul de concurenta neloiala a adus

prejudicii raporturilor dintre ele


232. Imbogatirea fara cauza a unei persoane fizice sau juridice este supusa in dreptul international privat:

a. legii statului unde isi are domiciliul sau sediul social persoana fizica sau

juridica

b. legii statului unde s-a produs imbogatirea fara cauza

c. nici una din variante nu este corecta


233. Raspunderea izvorata dintr-un abordaj survenit intr-un port sau in apele teritoriale

este supusa uneia din urmatoarele legi:

a. legii nationale a navei avariate

b. legii nationale comune a navelor

c. legii locului abordajului


234. Daunele cauzate pe sol de o aeronava sunt supuse:

a. legea statului pe al carui teritoriu s-au produs daunele

b. legea statului caruia ii apartine aeronava

c. legea raspunderii izvorate dintr-un abordaj


235. Ce categorii de raspundere civila delictuala reglementeaza 'lex loci delicti commisi'?

a. raspunderea pentru fapta altuia

b. raspunderea directa

c. raspunderea comitentului pentru fapta prepusului


236. Ce reglementeaza legea delictului civil?

a. elemente constitutive ale delictului civil

b. raspunderea pentru atingeri aduse personalitatii unei persoane

c. raspunderea pentru produse


237. Ce lege se aplica pentru actele de asistenta si de salvare a persoanelor si bunurilor?

a. legea locului evenimentului daca s-a produs in apele teritoriale

b. legea pavilionului daca evenimentul s-a produs in marea libera

c. nici una din variante nu este corecta


238. Care sunt domeniile in care se aplica legea locului delictului civil?

a. capacitatea delictuala

b. conditiile si intinderea raspunderii

c. ambele variante sunt corecte


239. Daca fapta generatoare de raspundere este savarsita intr-un stat, iar prejudiciul este produs in alt stat, care este legea aplicabila?

a. legea locului unde s-a savarsit faptul ilicit

c. nici una din variante nu este corecta

b. legea locului unde s-a produs prejudiciul


240. Ce instanta este competenta sa solutioneze raporturile juridice dintre parti in cazul in care paratul isi are domiciliul sau sediul social in Romania:

a. instanta de la domiciliul sau resedinta reclamantului

b. instanta romana de la domiciliul sau sediul social al paratului

c. nici una din variante nu este corecta


241. Raporturile de drept international privat referitoare la incuviintarea adoptiei in cazul in care cel adoptat este cetatean roman, apatrid sau are domiciliul in Romania sunt solutionate de

a. instanta nationala a adoptatorului in cazul in care acesta este cetatean

strain sau apatrid cu domiciliul sau resedinta in Romania

b. instanta nationala a celui ce urmeaza a fi adoptat

c. ambele variante sunt corecte


242. Competenta jurisdictionala de a solutiona procesele intervenite intre parti in cazul in care acestea au stabilit prin conventie instanta ce urmeaza a solutiona litigiile dintre ele revine:

a. instantei romane in cazul in care instanta stabilita este una straina, iar

litigiul intra in competenta exclusiva a unei instante romane

b. instantei straine in cazul in care instanta stabilita de parti este instanta

romana, dar litigiul dintre ele intra in competenta exclusiva a unei

instante romane

c. nici una din cele doua variante nu este corecta


243. In cazul in care o jurisdictie straina se declara necompetenta sa solutioneze o

actiune formulata de un cetatean roman, actiunea respectiva poate fi introdusa la

una din urmatoarele instante:

a. instanta romana cu care procesul prezinta cele mai stranse legaturi

b. instanta de la domiciliul paratului

c. instanta de la locul unde a avut loc prejudiciul cauzat cetateanului roman

care a formulat actiunea


244. Capacitatea procesuala a fiecarei parti din proces este reglementata de :

a. legea de la domiciliul paratului

b. legea sa nationala

c. ambele variante sunt corecte


245. Hotararile straine sunt recunoscute de plin drept in Romania daca:

a. se refera la statutul civil al cetatenilor statului unde au fost pronuntate

b. pronuntate intr-un stat tert au fost recunoscute mai intai in statul de

cetatenie al fiecarei parti

c. ambele variante sunt corecte


246. Ce intereseaza atunci cand se aplica regula 'lex rei sitae'?

a. daca bunurile sunt considerate 'ut singuli'

b. daca bunurile sunt corporale sau incorporale

c. ambele variante sunt corecte