|
CONDITIILE DISCERNAMANTULUI
1. sa provina de la o persoana cu discernamant - persoana sa poata aprecia si prevedea consecintele juridice ale faptelor sale
2. sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice. Exista si exceptii:
a) cand consimtamantul este exprimat din gluma, prietenie sau pura complezenta (forma)
b) cand consimtamantul este exprimat cu o rezerva mintala cunoscuta de catre destinatarul acestuia
c) cand consimtamantul este exprimat sub conditia pur-potestativa - acea conditie a carei realizare depinde exclusiv de vointa celui care se obliga. EX: ma oblig daca vreau
d) cand manifestarea de vointa este prea vaga
e) cand consimtamantul este exprimat in interpretarea unui rol.
3. Consimtamantul sa fie exteriorizat:
Exteriorizarea poate fi expresa sau tacita. Ca si regula - tacerea nu are valoare de consimtamant. Exista insa situatii speciale:
- art. 1437 Cod civil - situatia cand legea atribuie tacerii valoare de consimtamant (tacita alocatiune)
- cand prin vointa partilor se atribuie aceasta valoare
- cand prin obiceiul local se confera tacerii valoare de consimtamant
- in materie de oferta-acceptare - situatia in care oferta este facuta exclusiv in interesul destinatarului ei (situatia se refera la minori)
4. Pentru a fi valabil, consimtamantul nu trebuie sa fie viciat.
VICIILE DE CONSIMTAMANT
Definitie: acele imprejurari care afecteaza caracterul constient si liber al vointei.
I. Eroarea
A. Definitie: falsa reprezentare a realitatii la incheierea unui act juridic civil - art. 953 Cod civil
Eroarea poate interveni:
la declararea vointei
in transmiterea vointei
in interpretarea vointei
B. Clasificare:
1. In functie de gravitatea si amploarea efectelor:
a) eroare obstacol - impiedica formarea actului juridic civil. Se poate referi la doua aspecte: asupra naturii obiectului si asupra identitatii
b) eroarea viciu de consimtamant - se refera la doua aspecte: fie la substanta obiectului actului juridic civil, fie la persoana contractanta - cealalta parte a actului juridic civil (se refera doar la actul juridic civil cu caracter personal
Substanta obiectului: exista trei conceptii:
obiectiva - avem acest fel de eroare in cazul in care eroarea se refera / cade asupra substantei din care este confectionat bunul
subiectiva - cand eroarea se refera la orice insusire a bunului, care a fost determinanta la incheierea actului juridic civil.
intermediara / eclectica / mixta - cand eroarea poarta asupra acelor calitati pe care opinia generala si obiceiurile le considera esentiale.
c) eroarea indiferenta - se refera la falsa reprezentare a unor imprejurari neesentiale pentru incheierea actului juridic civil.
2. In functie de natura realitatii fals reprezentata:
a) eroare de fapt - falsa reprezentare a realitatii cand se refera la anumite imprejurari faptice/evenimente
b) eroare de drept - recunoasterea sau cunoasterea eroanta a prevederilor unui text legal sau a unui act juridic civil
C. Sanctiunea.
doar in cazul erorii obstacol apare nulitatea absoluta
in rest, apare nulitatea relativa
II. Dolul.
A. Definitie: se intelege inducerea in eroare a unei persoane prin utilizarea de mijloace viclene sau dolotive pentru a o determina sa incheie un act juridic civil. Dolul - eroare provocata.
B. Clasificare:
In functie de natura elementelor asupra carora poarta (cade):
a) dol principal - poarta asupra unor elemente esentiale pentru incheierea actului juridic civil
b) dol incidental - poarta asupra unor elemente neesentiale sau mai putin importante pentru incheierea actului juridic civil
Sanctiunea :
1. Elementul obiectiv - consta in utilizarea de mijloace viclene.
2. Elementul subiectiv - consta in intentia de a induce in eroare.
Problema speciala: in cazul liberalitatilor, dolul se manifesta sub forma captatiei (a castiga afectiunea) si sugestiei (dezavuarea afectiunii fata de rudele dispunatorului).
Pentru a fi viciu de consimtamant, dolul trebuie sa indeplinite o serie de conditii, in special, sa fie determinant (este ceea ce cere art.960 Cod civil), adica fara interventia dolului nu ar fi fost posibila incheierea actului juridic civil.
C.Sanctiunea: nulitate relativa; fiind si un delict civil da dreptul la despagubire - art. 998 Cod civil. Pentru constatarea nulitatii relative - actiunea in nulitate poate fi indeplinita impotriva celeilalte parti sau impotriva unui tert.
III. Violenta.
A. Definitie: consta in amenintarea cu care un rau - e de natura fizica sau psihica - insufla o temere ce determina persoana sa incheie actului respectiv - art. 953 Cod civil - suntem in prezenta violentei chiar si atunci cand se exercita si asupra bunurilor unei persoane sau asupra rudelor acesteia.
B. Clasificare:
1) In functie de natura raului cu care se ameninta
a) violenta fizica - priveste integritatea persoanei sau a bunurilor
b) violenta morala/psihica - se refera la elemente: cinste, demnitate, onoare
2) In functie de caracterul amenintarii:
a) violenta legitima
b) violenta nelegitima
C. Sactiuni - nulitate relativa
Structura:
element obiectiv - amenintare cu un rau
element subiectiv - insuflarea unei temeri
IV. Leziunea.
A. Definitie: consta in dispozitia vadita de valoare intre doua prestatii existenta sau intervenita in momentul perfectarii/inscrierii actului juridic civil - art. 951 Cod civil.
B. Cine poate invoca leziunea:
- minorii care au 14 ani impliniti si incheie singuri fara incuviintarea parintilor, a tutorelui si a autoritatii tutelare actului juridic civil care le pricinuiesc anumite prejudicii - acte juridice lezionare.
C. Sanctiune: nulitatea relativa
OBIECTUL ACTULUI JURIDIC - art. 948 Cod civil - obiect determinat
Conditiile obiectului:
1. sa existe
2. sa fie in circuitul civil
3. sa fie determinat sau determinabil: poate fi individualizat prin anumite caractere - nu poate fi individualizat, dar exista niste repere
4. sa fie posibil
5. sa fie licit sau moral
6. cel care se obliga trebuie sa fie titularul dreptului (ex: vanzarea lucrului altuia)
7. in cazul actelor intuituu personae - contractul de intretinere - obiectul trebuie sa constea intr-un fapt personal al debitorului
8. in cazurile expres prevazute de lege trebuie sa existe o autorizatie administrativa sau judecatoreasca.
CAUZA ACTULUI JURIDIC
Definitie: obiectul urmarit de catre subiectul de drept la incheierea actului juridic
Intotdeauna cauza este de natura psihologica.
ELEMENTELE CAUZEI
1. Scopul imediat sau direct - este diferit in functie de categoria de acte.
EX: in cazul actelor sinalagmatice scopul imediat consta in prefigurarea mentala a contraprestatiei; in actele juridice reale scopul imediat este remiterea bunului; la actele cu titlu gratuit contraprestatia consta in intentia de a gratifica; la actele aleatorii, scopul imediat il constituie prefigurarea unui risc sau a posibilitatii unui castig.
2. Scopul mediat - este diferit de la o categorie la alta de acte juridice si difera chiar si in cadrul aceleiasi categorii.
CONDITIILE CAUZEI - art. 5, art. 966, 968 Cod Civil
1. sa existe - art. 966 Cod civil - obligatia fara cauza sau fondata pe o cauza falsa nu poate avea nici un efect
2. sa fie reala - cauza este reala atunci cand nu este falsa, atunci cand nu exista nici un fel de eroare asupra actului juridic sau asupra acelor elemente care constituie motivul determinant al consimtamantului.
3. sa fie licita si morala - art. 966-968 Cod civil
Utilitatea cauzei: prin intermediul cauzei se atribuie valoare de motiv determinant unei anumite imprejurari. Prin intermediul cauzei se obtine un criteriu pentru clasificarea actelor juridice. Examinarea cauzei contribuie la aprecierea valabilitatii actelor juridice civile. Sanactiunea pentru nerespectarea conditiei cauzei poate fi nulitatea absoluta sau relativa.
FORMA ACTULUI JURIDIC CIVIL
Definitie: modalitatea de exteriorizare a manifestarii de vointa facuta cu intentia de a da nastere, modifica sau stinge un raport juridic civil.
Principiul consensualismului - simpla manifestare de vointa este suficienta pentru ca actul juridic sa ia nastere in mod valabil. Aplicare practica - art. 1295 Cod civil.
I. pentru valabilitatea actului - ad validitatem:
Este o conditie (formalitate) sau mai multe cerute pentru valabilitatea actului. EX: donatia - art. 813 Cod civil; ipoteca conventionala - art.1772 Cod Civil; testamentul - art. 858 Cod civil.
Caracterele juridice: este un element constitutiv (nerespectarea atrage nulitaeta absoluta); este incompatibila cu exprimarea implicita a ei; este aceeasi pentru o anumita categorie de acte juridice.
II. pentru a face proba - ad probationem: definitie: o anumita conduita ce consta in intocmirea unui inscris pentru probarea actului juridic civil, fara ca lipsa acestuia sa conduca la nevalabilitatea actului, ea ducand doar la imposibilitatea dovedirii existentei si continutului actului juridic prin alte mijloace de proba.
Caracterele juridice: este obligatoriu intre parti - sanctiunea - imposibilitaeta probarii actului juridic prin alte mijloace legale; este o exceptie de la principiul consensualismului. EX: tranzactia - art. 1707-1705 Cod civil; contractul de asigurare- Legea 136/1995; contractul de depozit voluntar - art. 1597 Cod civil.
III. pentru opozabilitatea actelor juridice civile: definitie: se intelege ideea unor formalitati care fac ca un act juridic pentru a fi opozabil si celor care nu l-au semnat (creditori, mostenitori). EX: publicitate imobiliara; acordarea de data certa inscrisurilor sub semnatura privata - art.1182 Cod civil.
MODALITATILE ACTULUI JURIDIC CIVIL: termen, conditie, sarcina.
Definitie: se inteleg acele elemente cuprinse in actul juridic civil care constau intr-o anumita imprejurare care au influenta asupra efectelor pe care le produce sau trebuie sa le produca actul juridic civil in sensul amanarii, limitarii sau desfiintarii lor. Modalitatile pot exista sau pot lipsi din actul juridic civil.
1. TERMENUL.
Definitie: un eveniment viitor si sigur ca realizare pana la indeplinirea caruia este amanata inceperea sau stingerea exercitarii drepturilor si a executarii obligatiilor - art. 1022 Cod civil, art. 1023 - 1025 Cod civil - clasificare, art. 1079 Cod civil.
Clasificarea:
1. In functie de efectele pe care le produce:
a) termen suspensiv - se amana exercitarea drepturilor si executarea obligatiilor rezultate din actul juridic civil
b) termen extinctiv - se refera la stingerea drepturilor si a obligatiilor.
2. In functie de cunoasteresa sau necunoasterea datei implinirii termenului:
a) termen cert - anumita data calendaristica
b) termen incert - nu este precizat exact, incert ca data
3. In functie de izvorul actului juridic civil:
a) termen voluntar - termen stabilit de parti
b) termen legal - prevazut de lege
c) termen judiciar - termen de gartie - art. 1023 Cod civil
4. In functie de beneficiarul termenului:
a) in favoarea debitorului
b) in favoarea creditorului
c) in favoarea ambelor parti
Efectele juridice: debitorul poate sa-si execute obligatia chiar si inainte de termen; creditorul nu poate pretinde executarea obligatiei inainte de implinirea termenului, insa poate lua anumite masuri de conservare; in actele juridice translative de proprietate, exceptand situatia in care s-a prevazut contrariul, dobanditorul va suporta riscul pieirii bunului.
CONDITIA.
Definitie: un eveniment viitor nesigur ca realizare de care depinde insasi existenta drepturilor si obligatiilor civile.
Reglmentare legala: art. 1004 - 1021 Cod civil
Clasificare:
I. Dupa efectele pe care le produce:
1. conditie suspensiva: pana la indeplinirea acestei conditii insasi existenta drepturilor si a obligatiilor este suspendata, aceasta consolidandu-se retroactiv in urma indeplinirii conditiei.
2. conditie rezolutorie: depinde de desfiintarea drepturilor subiective si a obligatiilor civile.
II. In functie de legatura dintre indeplinirea ei si vointa partilor:
1. conditie cauzala: realizarea acestei conditii depinde de hazard sau de o intamplare independenta de vointa partilor
2. conditie mixta: depinde de vointa uneia dintre parti si de vointa uneia dintre parti si de vointa unei alte persoane determinate.
3. conditie potestativa: depinde exclusiv de vointa uneia dintre parti.
SARCINA
Definitie: o obligatie de a da, a face sau a nu face ceva, impusa de catre dispunator gratificatului in actele juridice cu titlu gratuit.
Sarcina poate fi impusa in favoarea dispunatorului, in favoarea gratificatului sau in favoarea unui tert. Sarcina nu afecteaza efectele actului juridic civil, ci da nastere doar la:
fie la a solicita rezolutiunea actului (desfiintarea lui)
fie la a solicita executarea actului
EFECTELE ACTULUI JURIDIC CIVIL
Definitie: efectele constau in nasterea, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice concrete si a drepturilor si obligatiilor civile.
Principiile efectelor actelor juridice civile:
1. principiul fortei obligatorii: art. 969 Cod civil - conventia dintre parti constituie "legea" acestora. Poate sa sufere doua modificari:
a) restrans - ex: moartea uneia dintre parti in cazul actelor juridice intuituu personae
b) extins - ex: suspendarea actelor juridice cu executare succesiva in cazul fortei majore
2. principiul irevocabilitatii: pot fi invocate doar prin vointa comuna a partilor. Actele unilaterale sunt irevocabile: nu pot fi revocate in niciun fel, dar pot exista exceptii: testamentul, revenirea asupra acceptarii unei succesiuni.
3. principiul relativitatii efectelor actului juridic civil:
Definitie: actul juridic civil nu produce efecte decat intre partile semnatare - art. 973 Cod civil.
INEFICACITATEA ACTELOR JURIDICE CIVILE
Definitie: se inteleg acele situatii cand din cauze concomitente sau subsecvente incheierii actului, acel act juridic civil nu isi produce total sau partial, temporar sau definitiv efectele.
1. REZOLUTIUNEA - desfiintarea retroactiva a contractelor sinalagmatice pentru neexecutarea culpabila de catre debitor a obligatiilor sale.
2. REZILIEREA - suprimarea pentru viitor a efectelor unui contract sinalagmatic valabil, de obicei cu executare succesiva, in cazul in care una dintre parti nu-si executa in mod culpabil obligatiile.
3. REVOCAREA - apare datorita unor evenimente ulterioare incheirii actului.
4. CADUCITATEA - afecteaza un act valabil care nu si-a produs efectele inca si se datoreaza unor evenimente aparute dupa formarea actului, independent de vointa partilor.
NULITATEA
Definitie: acea sanctiune de drept civil care lipseste actul juridic de efectele contrare regulilor de conduita cuprinse in actele normative elaborate pentru incheierea sa valabila.
Clasificare:
1. In functie de felul interesului ocrotit:
a) absoluta
Definitie: apare atunci cand la incheierea actului este incalcata o norma judiciara ce ocroteste un interes public sau general.
Cauze:
nerespectarea regulilor privind capacitatea
lipsa consimtamantului in cazul erorii-obstacol
nevalabilitatea obiectului actului juridic
nevalabilitatea cauzei - art. 966 Cod civil
nerespctarea formei cerute ad validitatem
lipsa sau nevalabilitatea autorizatie administrative
incalcarea ordinii publice
fraudarea legii
incalcarea dreptului de preemtiune al stautlui
Regimul juridic. Trasaturi.
poate fi invocat de catre orice persoana interesata
poate fi invocata oricand
nu poate fi acoperita prin confirmarea actului (ratificare) sau prin orice alt mod
b) relativa
Definitie: ocroteste un interes particular (privat).
Cauze:
nerespectarea regulilor privind capacitatea de exercitiu
lipsa discernamantului in momentul incheierii actului juridic civil
viciile de consimtamant, mai putin eroarea-obstacol
Trasaturi:
poate fi invocata doar de catre persoana al carei interes este ocrotit
se invoca in termenul de 3 ani sau an alte termene speciale prevazute de lege
poate fi acoperita prin confirmarea ulterioara a actului juridic civil
2. In functie de intinderea efectelor:
a) totala: actul juridic va fi desfiintat in intregime
b) partiala: se desfiinteaza doar o parte din act.
3. In functie de consacrarea legislativa (scrisa sau in lege):
a) expresa
b) virtuala
4. In functie de felul conditiei de valabilitate incalcate:
a) de fond
b) de forma
5. In functie de modul de valorificare:
a) judiciara: au nevoie de o confirmare judiciara
b) amiabila: opereaza pe baza intelegerii partilor
EFECTELE NULITATILOR
a) intre parti: sunt guvernate de principiul retroactivitatii. Exceptii: art. 485 Cod civil - fructele culese anterior anularii actului se pastreaza
b) repunerea partilor in situatia anterioara (restituirea proprietatii)
c) nici o persoana nu se poate preleva de propria incorectitudine sau imoralitate pentru a obtine protectia unui drept civil
d) fata de terti: anularea actului initial are ca si consecinta anularea actului subsecvent sau subsidiar.