|
CONCEPTUL DE STAT
1.NoTiuni generale despre stat
Dreptul este strans legat de stat. Aceste doua fenomene politice se impletesc atat de strans incat nu pot fi separate unul de celalalt.
Cuvantul "stat" provine din limba latina de la cuvantul status.
Cuvantul stat are doua laturi si anume :
Definitie: "Statul este o organizatie politica formata din reprezentanti ai populatiei de pe un anumit teritoriu, care sunt investiti cu atributii de putere care constau in posibilitatea de a putea lua decizii obligatorii, in numele intregii populatii, decizii concretizate in norme de drept sau in acte de aplicare a dreptului care, daca nu sunt respectate de buna-voie, sunt aduse la indeplinire prin forta de constrangere'. (Gh. Bobos)
Sau, M. Djuvara: 'Statul reprezinta "suveranitatea unei populatii numita natiune, asezata pe un teritoriu', sau 'autoritatea pe care o organizatie publica o detine si care-i da libera facultate, de organizare si de creare a dreptului pe teritoriul respectiv'.
Sintetic: statul este o putere organizata asupra unei populatii, pe un anumit teritoriu. (F. Ricaux).
Ca elemente universale si perene ce caracterizeaza statul, constantele sunt identificate in ambele acceptiuni ale notiunii de stat.
Constantele statului in sensul istorico-geografic sunt: teritoriul, populatia, puterea publica.
Constantele
statului in sens politico-juridic sunt :
- constituirea si exercitarea puterii, a autoritatii
ca 'putere' sau 'autoritate publica';
- constituirea si functionarea organelor statului pe
principiul 'separatiei puterilor';
- formele de guvernamant;
- structura fundamentala a organelor statului pe
categorii-legislative, executive, judecatoresti;
-constante identificate in aparatul conceptual: sistem electoral, parlament,
guvern, ministere, lege, impozit etc.
3.Tipuri Si forme de stat
Notiunea de forma a statului este privita in literatura de specialitate ca fiind formata din anumite elemente componente cum ar fi: forma de guvernamant, structura de stat si regimul politic.
Forma de guvernamant reprezinta raportul stabilit intre organele de stat si procesul de constituire si exercitare a puterii.
Structura de stat se refera la organizarea puterii de stat in functie de impartirea administrativ teritoriala.
Regimul politic constituie pentru unii politologi un element al formei de stat iar pentru altii un element al sistemului politic.
4.TrAsaturile statului
Din definitia statului rezulta principalele trasaturi ale statului, si anume:
-este institutia politica cu cel mai inalt grad de organizare si structurare. Sub acest aspect, statul are trei componente si anume: puterea legislativa, puterea executiva si puterea judecatoreasca, toate acestea fiind organizate atat la nivel central, cat si la nivel local. Prin gradul sau de organizare si institutionalizare, diversificat pe orizontala si verticala, statul asigura executarea, in principal, a puterii politice in societate;
-constituie o organizatie politica a unei comunitati umane, pe raza unui teritoriu delimitat prin frontiere stricte;
-are caracter suveran, prin faptul ca reprezinta organizarea politica a unei comunitati umane, ca expresie a vointei cetatenilor;
-este o institutie specializata, care asigura functionalitatea sociala prin contributii financiare ale cetatenilor, care platesc impozite;
-are un caracter istoric, aparitia sa fiind impusa de cerintele dezvoltarii sociale;
-are, de regula, caracter national, cel putin pentru epocile moderna si contemporana, intrucat reprezinta organizarea politica a unei natiuni.
Prin trasaturile sale, prin modul sau de organizare, prin scopul sau pentru care a aparut, statul reprezinta principala institutie a sistemului politic, careia ii da contur si consistenta.
V.FuncTiile statului
Rolul statului ca principala institutie de organizare si conducere politica a societatii se realizeaza prin urmatoarele functii:
legislativa -prin care autoritatile statului adopta normele de conduita si care in ansamblul lor formeaza sistemul de drept;
organizatorica(executiva)- prin care se realizeaza punerea in aplicare a actelor normative, cat si buna desfasurare a serviciilor publice;
judecatoreasca- prin care se solutioneaza situatiile litigioase care apar in societate.